Validare poprire. Decizia nr. 893/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 893/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 20-10-2014 în dosarul nr. 39224/281/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 893
Ședința publică din data de 20.10.2014
Președinte: P. – A. A.
Judecător: Ș. O.-C.
Grefier: D. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul – terț poprit . URBANĂ PLOIEȘTI, cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, J_, CUI_ împotriva sentinței civile nr. 1773/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul – debitor C. D. N., CNP_, domiciliat în Ploiești, ., ., ., județul Prahova și intimata – petentă U. Ț. BANK S.A., cu sediul în București, ., sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelantul – terț poprit reprezentat de consilier juridic D. C. Emeric și intimata – petentă reprezentată de avocat A. P., lipsind intimatul – debitor.
Cerere pentru care s-a achitata taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei conform chitanței . și nr._/09.05.2014, anulată și atașată la dosarul cauzei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin serviciul Registratură, la data de 17.10.2014, intimata – petentă a depus la dosar întâmpinare, după care:
Reprezentantul apelantului – terț poprit depune la dosar delegația de reprezentare, iar reprezentanta intimatei petente depune la dosar împuternicirea avocațială.
Reprezentanta intimatei – petente depune la dosar originalul întâmpinării formulate în cauză, arată că a comunicat un exemplar și apelantului prin consilier juridic și mai depune 1 ex pentru comunicare intimatului – debitor.
Având cuvântul, reprezentantul apelantului – terț poprit solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua la cunoștință de conținutul întâmpinării pe care astăzi a primit-o și pentru a aduce la cunoștința terțului poprit .
Reprezentanta intimatei – petente arată că se opune cererii de amânare a cauzei, având în vedere că prin întâmpinare nu a ridicat nici o excepție, ci numai a expus împrejurări care vizează fondul cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul apelantului – terț poprit arată că trebuie să formuleze răspuns la întâmpinare.
Având în vedere disp. art. 283 alin. 2 C.proc.civ., instanța constată că întâmpinarea formulată de intimata - creditoare a fost depusă la dosar cu mai puțin de 5 zile înaintea termenului de judecată, respectiv la data de 16.10.2014 și pe cale de consecință intervenită sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula întâmpinare sub aspectul invocării de excepții și propunerii de probe, astfel încât mențiunile din cuprinsul întâmpinării urmează a fi avute în vedere ca note scrise la dosar, ce nu implică obligativitatea comunicării părții adverse.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul apelantului – terț poprit solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea sentinței instanței de fond în sensul stabilirii limitei creanței conform disp. art. 460 alin. 2 C.proc.civ., care stabilește că instanța poate valida o poprire în limita creanței, limită care nu a fost stabilită. Arată că nu poate stabili valoarea creanței. A arătat că Biroul Executorului Judecătoresc a confirmat un debit mai mic decât precizarea. A solicitat instanței de fond să comunice dosarul de executare, acela pe care s-a făcut validarea de poprire, iar după precizare o dovadă din care să rezulte debitul pe care îl mai are de achitat, dar instanța nu s-a pronunțat pe solicitarea lor. Reiterează faptul că nu poate vedea care este debitul, iar terțul poprit a mai făcut câteva plăți. Dispozitivul instanței de fond îi pune într-o situație defavorabilă, întrucât în dispozitiv nu se specifică cum se va face plata creanțelor. Mai arată că debitul terțului poprit față de debitor sunt venituri periodice.
Având cuvântul reprezentanta intimatei – petente solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței instanței de fond, ca nefondat. Sentința instanței de fond a fost dată în aplicarea legii, a întregului sediu al materiei care guvernează validarea popririi. Judecătorul fondului a avut în vedere disp. art. 460 alin. 3 C.proc.civ. pentru sumele aflate în viitor. În motivele de apel invocate apelantul s - a prevalat de faptul că nu s-a stabilit limita creanței, ori apreciază că pe calea prezentului dosar nu poate formula împrejurări pe fondul cauzei, acestea fiind soluționate pe fondul cauzei, respectiv: certitudinea creanței, cuantumul acesteia. Pe calea cererii de validare poprire instanța de fond a respectat disp. art. 452 și urm. Cod de Procedură Civilă a verificat existența titlului executoriu reprezentat de cele două contracte de credit, a verificat dacă există încheiere de executare silită, a verificat care sunt raporturile juridice existente între terțul poprit și debitor și dacă a plătit de bună voie terțul poprit. Apreciată că toate înscrisurile relevante pentru ca instanța de fond să soluționeze o cerere de validare poprire sunt la dosar. Susținerile din motivele de apel în sensul că nu s-a stabilit limita creanței exced cadrului legal, cererii cu care a fost investită instanța, ele pot face obiectul unei alte cereri de chemare în judecată pe care va trebui să o formuleze terțul poprit.
Reprezentantul apelantului – terț poprit, având cuvântul în replică arată că disp. art. 460 alin. 2 C.proc.civ. spun clar că instanța poate dispune validarea în cazul sumelor datorate periodic, iar dispozitivul sentinței nu arată.
Având cuvântul reprezentanta intimatei – petente arată că adresa de la Biroul Executorului judecătoresc este din aprilie 2013 cu privire la cuantumul sumei datorate, iar precizarea a făcut-o în octombrie 2013, fiind clar că au curs penalități la debit. Instanța de fond a fost investită cu verificarea dispoziției de poprire emisă de B., împrejurare în care faptul că au precizat cererea de validare poprire a fost la latitudinea lor, pentru a ajuta și a arăta realitatea de fapt. Arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reprezentantul apelantului – terț poprit arată că precizarea la cererea de chemare în judecată nu reprezintă titlu executoriu. Mai arată că nu s-a emis proces – verbal de cheltuieli și nu poate verifica limita creanței.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 27.11.2012, sub nr._, creditoarea U. Ț. Bank SA, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu debitorul C. Donal N. și terțul poprit . Urbană Ploiești SRL, să fie obligat terțul poprit să plătească creditoarei, în limita creanței de 35.685,32 EUR și 7.667,95 lei, suma datorată debitorului.
În motivare acțiunii, creditoarea a arătat că la data de 21.06.2012 a solicitat continuarea executării silite împotriva debitorului, în vederea recuperării sumei de 35.685,32 EUR și cheltuieli de executare, conform titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. 24EF_/28.07.2006, actul adițional nr. 1/02.10.2008 și contractul de credit nr. 24EF0000000-1/02.10.2008, că executarea silită s-a pornit prin emiterea somației de plata iar ordonanța de poprire a fost emisă la 23.08.2012, că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în această calitate.
În drept a invocat dispozițiile art. 460 din C.proc.civ.
În probațiune, creditoarea a depus la dosar înscrisuri.
La data de 26.04.2013, terțul poprit a depus întâmpinare, prin care a solicitate respingerea cererii de validare a popririi, întrucât sumele datorate au fost virate deja în contul indicat în dispoziția de înființare a popririi din dosarul de executare nr. 116/2012 al executorului judecătoresc Țarean C., iar în subsidiar a solicitat ca validarea să se facă în maniera prevăzută de art. 460, alin. (3) din C.proc.civ., considerând scadentă suma de 1/3 din venitul net al debitorului, pentru lunile august – octombrie 2012, suma datorată de terț creditoarei, rămânând ca validarea pentru diferența de sumă până la concurența valorii de 35.685,31 EUR și 7.667,95 lei să-și producă efectele numai la data când sumele vor deveni scadente.
În drept, a invocat dispozițiile art. 452 și urm. din C.proc.civ.
În probațiune, terțul poprit a depus la dosar înscrisuri.
Debitorul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu s-a înfățișat în instanță.
La data de 18.10.2012, creditoarea a formulat precizare prin care a arătat că debitul rămas de executat este în cuantum de 15.391,41 EUR (în baza contractului de credit nr. 24EF_/28.07.2006 cu amendament nr. 1/02.10.2008 – debit restant în cuantum de 11.423,25 EUR, iar în baza contractului de credit nr. 24 EF0000000-1/02.10.2008 – debit restant în cuantum de 3.968,16 EUR), la care se adaugă suma de 1.741,47 lei – cheltuieli de executare silită.
Acțiunea a fost legal timbrată, conform art. 3 lit. s) din Legea nr. 146/1997 și art. 3 din OG nr. 32/1995.
A fost depus la dosarul cauzei dosarul de executare nr. 116/2012 al B. Tarean C..
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Prin sentința civilă nr..1773/10.02.2014 Judecătoria Ploiești a respins excepția tardivității formulării acțiunii, invocată de terțul poprit, ca neîntemeiată și a admis acțiunea validând poprirea înființată de B. Ț. C., la data de 27.08.2012, în dosarul de executare 116/2012, la cererea creditoarei, asupra sumelor de bani datorate de terțul poprit debitorului.
Prin aceeași sentință, instanța de fond a obligat terțul poprit la plata debitului restant de 11.423,25 EUR conform contractului de credit nr. 24EF_/28.07.2006, a sumei de 3.968,16 EUR, reprezentând debit restant conform contractului de credit nr. 24EF0000000-1/02.10.2008, la care se adaugă cheltuieli de executare în sumă de 1.741,47 lei.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Ploiești a reținut că la data de 28.07.2006, a intervenit între creditoarea BANCA COMERIALĂ I. Ț. SA și debitorul C. D. N. contractul de credit nr. 24EF_, prin care creditoarea a acordat debitorului un împrumut în cuantum de 26.300 EUR, ce urma să fie restituit în condițiile stabilite prin contract, amendate prin amendamentul nr. 1 din 02.10.2008.
Totodată, la data de 02.10.2008, a intervenit între creditoarea U. Ț. BANK SA și debitorul C. D. N. contract de credit nr. 24EF_-1, prin care creditoarea a acordat debitorului o facilitate de credit pentru nevoi personale în valoare maximă de 6.826 EUR.
Întrucât debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractele încheiate creditoarea a procedat la executarea silită a acestora, solicitând și obținând încuviințarea executării silite prin închierea din 07.10.2011, pron. de Judecătoria Ploiești în dos. nr._/281/2011.
Ulterior, s-a solicitat de creditoare continuarea executării silite, iar executorul judecătoresc a procedat la înființare popririi asupra sumelor pe care terțul poprit . Urbană Ploiești SRL le datorează sau le va datora debitorului, în virtutea raportului de mandat care există între ei, adresa fiindu-i comunicată terțului la data de 27.08.2012.
Din probele depuse la dosarul nu reiese că terțul poprit și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin pentru realizarea popririi cu privire la restul sumei de executate.
În ceea ce privește excepția tardivității acțiunii de validare a popririi, instanța de fond a reținut că potrivit art. 460, alin. (1) din C.proc.civ., validarea popririi se poate solicita într-un termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, termen imperativ (peremptoriu), legal, fix și absolut, a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii (Decizia ICCJ nr. 7 din 15 aprilie 2013 pronunțată în interesul legii).
În cauză, poprirea a fost înființată la data de 27.08.2012, prin comunicarea adresei terțului poprit (art. 454, alin. (1) din C.proc.civ.), iar cererea de validare a fost introdusă la 23.11.2012 (data poștei), deci înăuntrul termenul de 3 luni.
Astfel, instanța reține că excepția tardivității, invocată de terțul poprit, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
În ceea ce privește cererea de validare, instanța a reținut că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Poprirea reprezintă o formă de executare a creanțelor, constând în indisponibilizarea unor bunuri în mâinile terțului poprit, debitor al persoanei executate silit, în scopul achitării directe a creanței poprite către creditor. În cazul în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile sau liberează suma către debitor, în loc să o consemneze la dispoziția creditorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, obligând terțul poprit la plata creditorului a sumelor datorate către debitor.
Astfel, potrivit art. 452 și urm. din C.proc.civ., instanța de validare are competența de a verifica existența titlului executoriu ce se cere a fi pus în executare de către creditor și dovada faptului că terțul poprit este dator debitorului, iar acesta nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi.
În cauză, aceste condiții sunt îndeplinite, titlul executoriu fiind constituit de contractul de credit nr. 24EF_/28.07.2006 cu amendament nr. 1/02.10.2008 și de contractul de credit nr. 24 EF0000000-1/02.10.2008 – debit restant în cuantum de 3.968,16 EUR, a căror executare silită a fost încuviințată de Judecătoria Ploiești, iar terțul poprit îi este dator debitorului în baza raportului de mandat stabilit între aceștia, neîndeplinindu-și obligațiile referitoare la efectuarea popririi.
În ceea ce privește apărările terțului poprit cu privire la faptul că din actele de executare nu reiese cu exactitate cuantumul sumelor ce se vor executate, instanța apreciază că acestea exced obiectul prezentei cauze, având în vedere că în cadrul acțiunii de validare a popririi judecătorul va examina doar elementele indicate de art. 452 și urm. din C.proc.civ., respectiv existența titlului executoriu, a unor raporturi juridice în temeiul cărora terțul îi este dator debitorului, precum și a faptului că terțul nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, iar în lipsa unei manifestări exprese de voință a terțului în sensul că înțelege să formuleze contestație la executare, instanța nu le va putea lua în seamă, având în vedere că judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății (art. 129, alin. (6) din C.proc.civ.).
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 452 alin. (1) și art. 460 alin. (1) și (2) din C.proc.civ., instanța a admis cererea de validare a popririi formulată de creditoarea Unicred Ț. Bank SA, în contradictoriu cu debitorul C. D. N. și terțul poprit . Urbană Ploiești SRL, urmând să valideze poprirea înființată de B. Tarean C., la data de 27.08.2012, în dosarul de executare 116/2012, asupra sumelor de bani datorate de terțul poprit debitorului.
Astfel, instanța va obliga terțul poprit la plata către creditoare a sumelor de bani pe care le datorează debitorului, în limita creanței de 15.391,41 EUR, compusă din suma de 11.423,25 EUR, reprezentând debit restant conform contractului de credit nr. 24EF_/28.07.2006, cu amendament nr. 1/02.10.2008, și din suma de 3.968,16 EUR, reprezentând debit restant conform contractului de credit nr. 24EF0000000-1/02.10.2008, la care se adaugă suma de 1.741,47 lei – cheltuieli de executare.
Împotriva aceste hotărâri judecătorești a declarat apel terțul poprit . Urbană Ploiești SRL, solicitând modificarea acesteia în sensul stabilirii cu exactitate a limitei creanței pentru care se cere validarea popririi și obligării terțului poprit la plata către creditoarea U. Ț. Bank S. A, a sumelor ajunse la scadenta pana la data pronunțării hotărârii de validare, urmând ca pentru sumele scadente in viitor validarea sa-si producă efectele numai la data când acestea devin scadente si numai in limita creanței stabilita in hotărârea de validare.
În motivarea cererii, terțul poprit a arătat ca la momentul încheierii dezbaterilor creditoarea intimata nu a probat cu exactitate care este limita creanței, respectiv limita sumei determinate expres ce urmează sa fie stabilita prin hotărârea de validare.
Instanța de fond a stabilit aceasta suma făară a tine seama ca la dosarul cauzei nu au fost comunicate acte din dosarele de executare ale B. Ț. C. (prin care au fost începute executări silite împotriva debitorului prin mai multe forme de executare) din care sa reiasă care este valoarea debitului recuperat de creditoare.
In aceste dosare, a căror existenta o recunoaște si apărătorul creditoarei, au fost recuperate diverse sume de bani, din valoarea întregii creanțe de 35.685,32 euro, stabilite in dispoziția de poprire a cărei validare se cere.
Pe parcursul dezbaterilor a solicitat instanței de fond comunicarea actelor din dosarele de executare ale B. Ț. C., aceasta încuviințând solicitarea noastră, iar la momentul comunicării acestora am arătat instanței ca din actele transmise nu reiese care este valoarea recuperata din debitul arătat
La termenul din data de 22.10.2013, creditoarea a făcut o precizare in care confirma ca au fost virate sumele arătate in ordinele de plata depuse la dosarul cauzei ca la data de 11.09.2013, debitul rămas de executat este de 15.391,41 euro potrivit contractelor de credit si 1741,47 lei cheltuieli de executare.
Însă anterior la data de 22.04.2013 B. Ț. C. a transmis subscrisei un înscris, depus la dosarul cauzei, prin care reveneau asupra popririi înființate cu „precizarea ca suma rămasa de recuperat este m cuantum de 14,348.73 euro si 1741 lei așa cum rezulta din adresa formulata de creditoarea U. T. Bank S.A".
Totodată am arătat instanței, si am depus dovada plații, pentru suma de 3600 Iei potrivit ordinelor de plata nr. 244/30.01.2013, 353/19.02.2013, 601/15.03.2013, valoare care a fost plătită înainte de data de 22.04.2013, când creditoarea prin executor judecătoresc recunoștea ca debitorul îi datora suma de 14.348,73 euro si 1741 lei.
In pofida celor învederate instanța a validat poprirea potrivit unei simple precizări pentru o valoare mai mare respectiv 15 391,41 euro si 1741 lei
Pentru motivele arătate, terțul poprit a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat. In drept, art.282 si următoarele C.proc.civ. anterior, art. 460-461 C.proc.civ.
In dovedirea susținerilor solicitam proba cu înscrisuri.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 13.08.2014, sub același număr de dosar, nr._ .
La data de 17.10.2014 creditoarea U. Ț. Bank SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
In fapt, s-a arătat că a formulat cerere de validare a popririi in temeiul dispozițiilor art. 460 C.proc.civ., solicitând instanței de judecata ca terțul poprit . U. Ploiești SRL sa fie obligat sa ne plătească suma de 35.685,32 euro si 7.667,95 lei, suma datorata debitorului C. D. N..
Întrucât debitorul nu si-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractele de credit nr. 24EF_/28.07.2006 cu Amendament nr. 1/02.10.2008 si contractul de credit nr. 24EF0000000-1/02.10.2008, creditoarea a procedat la executarea silita a acestora, aceasta fiind încuviințata de către Judecătoria Ploiești prin încheierea din data de 07.10.2011 in dosar nr._/281/2011.
Ulterior, la data de 21.06.2012 a solicitat continuarea executării silite împotriva debitorului C. D. N., conform titlurilor executorii anterior arătate, B. C. Tarean procedând la înființarea popririi asupra sumelor pe care terțul poprit le datorează sau le va datora debitorului, având in vedere raportul de mandat existent intre ei, ordonanța de poprire fiind comunicata la data de 27.08.2012.
De asemenea, la data de 16.09.2013 in fata instanței de fond, subscrisa formulează si depune precizare a cererii de chemare in judecata, prin care arata ca debitul rămas de executat este in cuantum de 15.391,41 euro la care se adaugă suma de 1741,47 lei cheltuieli de executare silita, menționând totodată ca ulterior depunerii cererii de validare poprire, la data de 18.12.2012, B. Tarean C. a valorificat garanția reclamantei Banca reprezentând imobil apartament, proprietatea debitorului, fiind distribuite si virate către Banca sumele rezultate din vânzarea la licitație a imobilului anterior menționat.
Motivele invocate de terțul poprit in cuprinsul caii de atac declarate sunt vădit neîntemeiate, acestea vizând împrejurarea ca instanța de fond nu a stabilit cu exactitate limita creanței pentru care se cere validarea popririi.
De asemenea, in același sens, terțul poprit afirma in cuprinsul motivelor de apel ca subscrisa nu a probat cu exactitate care este limita creanței ce face obiectul validării popririi.
Creditoarea consideră ca sentința pronunțată de instanța de fond este temeinică si legala, motivele invocate de către terțul poprit necircumscrindu-se dispozițiilor legale in materia validării popririi, reglementate de art. 452-461 din vechiul Cod de procedura civila.
Validarea popririi reprezintă operația juridică ce presupune verificarea și confirmarea popririi printr-o hotărâre judecătorească care constituie titlul executoriu pentru creditor față de terțul poprit, ce devine astfel debitorul direct al creditorului popritor.
Potrivit dispozițiilor art. 460 C.proc.civ., daca terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare are posibilitatea de a solicita instanței de executare, validarea popririi si, daca din probele administrate rezulta ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre prin care va obliga terțul poprit sa plătească creditorului, in limita creanței, suma datorata debitorului.
Astfel, pentru a dispune validarea popririi, instanța urmează a verifica exclusiv existenta titlului executoriu si existenta raportului juridic valabil intre debitor si terțul poprit în temeiul căruia terțul poprit datorează sume de bani debitorului.
Potrivit dispozițiilor art. 452 si urm. C.proc.civ., instanța de validare are obligația de a verifica existenta titlului executoriu care este pus in executare de către creditor, dovada împrejurării ca terțul poprit este dator creditorului, iar acesta nu își îndeplinește obligațiile ce ii revin pentru efectuarea popririi.
Contrar celor susținute de către terțul poprit, toate actele de executare vizând dosarul execuțional nr. 116/2012, acte ce au fost solicitate B. C. Tarean de către instanța de fond, precum si de către terțul poprit, se regăsesc la dosarul cauzei, instanța de fond avându-le in vedere la momentul pronunțării hotărârii sale. In acest sens, solicitam ca instanța de apel sa cenzureze solicitările terțului poprit de a se pune in vedere subscrisei precum si B. C. Tarean de a comunica la dosarul cauzei alte înscrisuri, in condițiile in care toate înscrisurile necesare aprecierii de către instanța de judecata asupra cererii de validare poprire formulate se regăsesc în dosar.
Așadar, raportat la dispozițiile legale ce reglementează materia validării popririi, instanța de judecata a dat deplina eficienta prevederilor art. 452 si urm. C.proc.civ., analizând întocmai condițiile necesare prevăzute de lege pentru ca cererea de validare a popririi formulate si precizate de către subscrisa sa fie admisa.
Totodată, in mod corect, instanța de fond a apreciat in ceea ce privește susținerile terțului poprit vizând împrejurarea ca din actele de executare nu reiese cu exactitate cuantumul sumelor ce se vor executate, in sensul ca aceste susțineri exced obiectului cauzei deduse judecații, având in vedere faptul ca in cadrul acțiunii de validare a popririi judecătorul va examina strict elementele indicate de disp. art. 452 si urm. C.proc.civ., si anume existenta titlului executoriu, a unor raporturi juridice in temeiul cărora terțul ii este dator debitorului, precum si ca terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce ii revin pentru efectuarea popririi.
In măsura in care se considera prejudiciat, terțul poprit avea la indemnă un alt mijloc legal in cadrul căruia ar fi putut fi analizate susținerile sale, împrejurare reținuta chiar si de către instanța de fond in motivarea hotărârii pronunțate.
Nu in ultimul rând, creditoarea a arătat că solicitarea terțului poprit, în sensul ca acesta sa fie obligai la plata către subscrisa a sumelor ajunse la scadenta, urmând ca pentru cele scadente in viitor validarea sa își producă numai la data când acestea devin scadente si numai in limita creanței stabilite in hotărârea de validare, ca fiind nefondata raportat la împrejurarea ca instanța de fond a pronunțat hotărârea luând in considerare disp. art. 452-461 C.proc.civ.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de către apelantul-terț poprit, a prevederilor legale incidente, dar și sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 296 C.proc.civ., tribunalul constată că aceste motive sunt fondate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În fapt, se observă că în mod corect prima instanță a constatat că împotriva debitorului C. D. N. s-a început la data de 18.06.2012 executarea silită împotriva titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. 24EF_/28.07.2006 Actul Adițional nr. 1/02.10.2008, precum și contractului de credit nr. 24EF0000000-1/02.10.2008, formându-se dosarul de executare nr. 116/2012 al B. Ț. C., creditor fiind U. Ț. Bank SA.
Creditorul a optat, ca modalitate de executare silită și pentru poprire, astfel că la data de 23.08.2012 executorul judecătoresc a comunicat terțului poprit . Urbană (SGU) SRL dispoziția de poprire prin care terțul poprit a fost obligat să plătească executorului judecătoresc sumele de bani pe care
Inițial, suma restantă pe care debitorul C. D. N. o mai avea de achitat la momentul începerii executării silite, și pentru care s-a și început executarea silită împotriva acestuia, a fost în cuantum de 35.685,32 euro, la care se adaugă suma de 7.667,95 lei, cu titlu de cheltuieli de executare.
Ulterior, cu ocazia soluționării de către Judecătoria Ploiești a prezentei cauze, B. Ț. C. a comunicat terțului poprit la data de 18.04.2013 (fila 237 dosar fond) faptul că suma rămasă de recuperat este în cuantum de 14.348,73 euro și 1.741,47 lei.
Prin urmare, tribunalul constată că este critica terțului poprit, în sensul că prima instanță a dispus validarea popririi pe o sumă mai mare decât cea pe care trebuie să o plătească debitorul C. D. N. către creditor.
În realitate, așa cum s-a menționat anterior, suma pe care, la momentul pronunțării sentinței apelate, o mai avea de achitat debitorul C. D. N. către creditorul U. Ț. Bank SA este de 14.348,73 euro (la cursul BNR din ziua plății) și 1.741,47 lei.
De asemenea, tribunalul mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 460 alin. 3 C.proc.civ., dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente.
Cu alte cuvinte, în urma unei proceduri judiciare prin care s-a dispus validarea unei popriri, terțul poprit nu poate fi obligat să consemneze și să vireze creditorului și sumele de bani pe care urmează a i le plăti debitorului în viitor, în baza unor raporturi contractuale existente la momentul validării, deoarece în această situație s-ar crea o situația mult mai grea terțului poprit decât debitorului însuși.
Așadar, deși prima instanță în mod corect a admis cererea de validare și a dispus validarea popririi înființate de executorul judecătoresc, eronat nu a făcut diferența între scadența sumelor de bani pe care trebuia să le achite debitorului creanței de 14.348,73 euro (la cursul BNR din ziua plății) și 1.741,47 lei.
Prin urmare, se impune a se aduce unele corecții soluției pronunțate de prima instanță, de validare a popririi dispuse în dosarul de executare nr. 116/2012, în sensul că pentru sumele pe care terțul poprit . trebuie să le achite debitorului scadente în viitor, validarea popririi își va produce efectele de la data scadenței respectivelor sume.
În consecință, în raport de toate aceste considerente, în baza art. 296 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul declarat de terțul poprit . Comunală SRL împotriva sentinței civile nr. 1773/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în sensul că va schimba în parte sentința, validând poprirea înființată de B. Ț. C., la data de 27.08.2012, menținută prin adresa din data de 18.04.2013, ambele emise în dosarul de executare nr. 116/2012, iar pentru sumele datorate periodic, atât pentru cele ajunse la scadență, cât și pentru cele scadente în viitor, validarea producând efecte de la data scadenței respectivelor sume.
De asemenea, creanța pentru care se va dispune validarea popririi va fi de 14.348,73 euro (la cursul BNR din ziua plății) și 1.741,47 lei.
În baza art. 274 C.proc.civ., tribunalul va lua act că nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul - terț poprit . URBANĂ PLOIEȘTI SRL, cu sediul în Ploiești, ., jud. Prahova, J_, CUI_, împotriva sentinței civile nr. 1773/04.02.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul-debitor C. D. N., CNP_, domiciliat în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, și intimata-petentă U. Ț. BANK SA, cu sediul în București, ., sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_.
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că validează poprirea înființată de B. Ț. C., la data de 27.08.2012, menținută prin adresa din data de 18.04.2013, ambele emise în dosarul de executare nr. 116/2012, iar pentru sumele datorate periodic, atât pentru cele ajunse la scadență, cât și pentru cele scadente în viitor, validarea producând efecte de la data scadenței respectivelor sume.
Obligă apelantul-terț poprit la plata către intimata-creditoare, în limita creanței de 14.348,73 euro (la cursul BNR din ziua plății) și 1.741,47 lei a sumelor datorate intimatului - debitor, inclusiv periodic în modalitatea arătată anterior.
Menține în rest sentința, ca fiind legală și temeinică.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2014.
Președinte, Judecător,
P.-A. AlinaȘologon O.-C.
Grefier
D. A.
Red. O.C.Ș.
5 ex./05.03.15
d. f. nr._ – Judecătoria Ploiești
j. f. P. A.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 597/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 104/2014.... → |
|---|
