Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 1191/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1191/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 19667/281/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ nr. 1191
Ședința publică din data de 19 martie 2015
PREȘEDINTE- M. N.
JUDECĂTOR- M. C.
GREFIER- E. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul Prahova reprezentat de Procuror – C. R.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-petent S. NAȚIONAL PETROM, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat A. M., cu sediul în Ploiești, B - dul Republicii, nr. 10, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/02.09.2014.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100,00 lei, conform chitanței . nr._/18.03.2015, care a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul - petent S. Național Petrom reprezentat de avocat Chiriacopol V..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului - petent S. Național Petrom, depune la dosar împuternicirea avocațială, dovada achitării taxei judiciare de timbru și practică judiciară dată în spețe similare și având cuvântul arată că alte cererii nu mai formulează.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că alte cereri nu mai formulează.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului - petent S. Național Petrom, având cuvântul în dezbateri solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, în principal, anularea încheierii din 18.06.2014 și admiterea cererii astfel cum a fost formulată și acordarea personalității juridice a Filialei Aurul N., iar în subsidiar, schimbarea în tot a încheierii și pe fond admiterea cererii astfel cum a fost formulată și acordarea personalității juridice a Filialei Aurul N.. La nivelul . dată cu apariția Lg. 62/2011 a fost necesară organizarea în vederea obținerii reprezentativității și întrucât nici un sindicat nu avea 50 % + 1 s-a luat hotărârea ca toate sindicatele locale să se transforme în filiale cu personalitate juridică. Tribunalul a admis prima cerere de fuziune în 2012, iar după acest moment au fuzionat 41 de filiale. Ulterior s-a procedat la înființarea mai multor filiale. Cererea formulată este întemeiată atât timp cât în stat au organizarea în filiale cu personaliste juridică. Solicită admiterea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea apelului, casarea încheierii și să se dispună în consecință.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra cauzei civile de față,constată:
Prin cererea înregistrată cu nr._ /06.06.2014 la Judecătoria Ploiești, petentul S. N. Petrom a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună acordarea personalității juridice Filialei Aurul N., cu sediul în Boldești-Scăieni, ., jud. Prahova, existentă în cadrul Sindicatului.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin Hotărârea nr. 2/11.10.2012 a Conferinței Extraordinare a Sindicatului Național Petrom s-a hotărât ca în urma fuziunii prin absorbție S. Liber și Independent Petromservice Boldești să devină Filiala Aurul N., entitate cu personalitate juridică și conducere proprie, caz în care se impune acordarea personalității juridice acestei filiale în condițiile în care nu există nicio interdicție în acest sens în temeiul Legii nr. 62/2011, devenind aplicabile dispozițiile Codului civil care reglementează dreptul persoanelor juridice de a înființa filiale.
După administrarea probei cu acte, prin sentința civilă nr._/02.09.2014 a Judecătoriei Ploiești, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petent.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza actelor existente la dosar s-a constatat obiectul cererii vizează acordarea de personalitate juridica Filialei Aurul N. din cadrul Sindicatului, însă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, nu este reglementată posibilitatea acordării de personalitate juridică unei filiale a unui sindicat, iar în ceea ce privește disp. art. 7 din Legea nr. 62/2011, invocate de către petent, acestea prevăd că organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii, fără să se legifereze efectiv dreptul de se înființa de filiale în cadrul unui sindicat, motiv pentru care cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea încheierii în sensul admiterii cererii după evocarea fondului, în subsidiar schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii cererii, motivându-se că eronat a fost interpretată Legea nr.62/2011, atât timp cât aceasta nu interzice constituirea în cadrul unui sindicat a unor filiale cu personalitate juridică, existând practică judiciară în acest sens, potrivit deciziei civile nr. 1255/28.09.2012, care a acordat personalitate juridică Filialei INCERP din cadrul petentului, ținându-se seama că dispozițiile acestei legi stabilesc că fiecare sindicat se poate organiza în mod liber, conform intereselor membrilor săi, în vederea creării unui cadru legal de negociere a CCM-ului la nivel de unitate, obținerii reprezentativității și că în statutul petentului s-a stabilit ca structură de organizare existența unui sindicat având filiale cu personalitate juridică conform art.16 Cap. IV, intitulat organizarea și structura SNP, statut în baza căruia petentul are la nivel teritorial filiale cu organizare, cont, conducere proprii prin care se asigură reprezentativitatea membrilor de sindicat.
În continuare, petentul a arătat că eronat nu s-a ținut seama de decizia civilă nr.1255/2012, de sentința civilă nr.8/14.11.2014 a Judecătoriei Câmpina în temeiul căreia s-a acordat personalitate juridică unui număr de cinci filiale, sentință la baza căreia au stat disp. art.5 din Legea nr.62/2011, art.16 din Statutul SNP, neexistând nicio referire la această sentință, existând jurisprudență privind acordarea personalității juridice filialelor și că există temeiuri juridice care permit acordarea unei asemenea personalități juridice în cazul filialelor, în baza disp. art.5 tezele I, a II-a din Legea nr.62/2011, art.227 alin.2 cod civil modificat, care constituie cadrul general de reglementare în materie civilă, art.12 Cap. IV din Statutul SNP, potrivit cărora o organizație sindicală se organizează prin statutul adoptat cu respectarea prevederilor legale, în absența unor prevederi statutare, exprese cu privire la organizarea, încetarea activității sindicatului, aplicându-se dispozițiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice, mai ales că statutul permite organizarea unor filiale în scopul asigurării reprezentării membrilor de sindicat la nivelul întregii țări, aspect confirmat de disp. art.277 alin.2 cod pr. civilă care stabilesc că o persoană juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar, în funcție de obiectul de activitate pentru sucursale, reprezentanțele sale teritoriale.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr._ la data de 03.02.2015.
Tribunalul, examinând cauza in raport de situația de fapt reținuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate si ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, constata ca apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform hotărârii nr.2/11.10.2012 a Conferinței Extraordinare a Sindicatului Național Petrom, s-a dispus aprobarea unei fuziuni prin absorție a unor sindicate existente în domeniul petrolului cu S. Național Petrom, fuziune în urma căreia s-a stabilit ca toate sindicatele care au fuzionat cu petentul prin absorție să devine filiale ale acestuia, reprezentând entități cu personalitate juridică și conducere proprie, inclusiv în ceea ce o privește pe Filiala Aurul N., cu sediul în Boldești Scăieni, ., care a fost S. liber și independent Petrom Service Boldești.
În baza hotărârii nr.1/13.01.2012, procesului verbal din data de 13.01.2012, tabelului anexat acestora, statutului existent la dosar al Filialei Aurul N., Statutului petentului, membrii fostului Sindicat liber și Independent pentru Petrom Service Boldești, au decis la data de 13.01.2012 fuziunea prin absorție a acestui sindicat la S. Național Petrom, ocazie cu care a fost întocmit și un statut al Filialei Aurul N. în scopul constituirii acesteia din urmă ca fiind o persoană juridică cu personalitate, organizare și cont propriu, ținându-se seama de disp. art. 12 din Capitolul IV al statutului petentului care prevăd posibilitatea constituirii unor filiale de către petent.
Prin sentința civilă nr.8/14.11.2012 a Judecătoriei Câmpina, a fost admisă cererea modificată și completată formulată de către petent și s-a luat act de fuziunea prin absorție în cadrul petentului a unui număr de 40 de sindicate printre care și S. Liber și Independent Petrom Service Boldești, ocazie cu care s-a dispus acordarea personalității juridice unui număr de cinci filiale care au sediile în raza teritorială de activitate a Judecătoriei Câmpina, motivându-se că în baza disp. art.5 din Legea nr.62/2001, art.16 din Statutul petentului, art. 234 cod civil, petentul are dreptul să constituie filiale cu personalitate juridică.
Potrivit deciziei civile nr. 1255/28.09.2012 a Tribunalului Prahova, a fost admis recursul declarat de petent împotriva sentinței civile nr. 9421/ 13.06.2012 a Judecătoriei Ploiești și a fost modificată în tot această sentință în sensul că a fost admisă cererea și s-a luat act de modificările aduse statutului petentului aprobate prin Hotărârea nr.1/21.02.2012 în temeiul procesului verbal din data de 21.02.2012, de fuziunea prin absorție a Sindicatului Petrochim Cercetare cu petentul, dispunându-se acordarea personalității juridice Filialei INCERP în cadrul petentului.
În conformitate cu disp. art.5 - 7 din Lege nr.62/2011, constituirea, organizarea, funcționarea, reorganizarea și încetarea activității unei organizații sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prevederilor legale, iar în absența unor prevederi statutare, exprese, cu privire la reorganizarea și încetarea activității organizației sindicale se vor aplica dispozițiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice, însă organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea, activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune cu respectarea legii.
Totodată, disp. art. 25-50 din Legea nr.62/2011 prevăd anumite drepturi și obligații în cazul organizațiilor sindicale, în condițiile prevăzute de statut și anume a) să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiunii; b) să constituie case de ajutor proprii; c) să editeze și să tipărească publicații proprii; d) să înființeze și să administreze, în condițiile legii, în interesul membrilor săi, unități sociale, de cultură, învățământ și cercetare în domeniul activității sindicale, societăți comerciale, de asigurări, precum și bancă proprie; e) să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi; f) să organizeze și să sprijine material și financiar activități cultural-artistice; g) să organizeze și să desfășoare cursuri de pregătire și calificare profesională, în condițiile legii; h) să desfășoare și alte activități prevăzute prin statut, în condițiile legii, însă sindicatele se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate în vederea constituirii unei federații sindicale sau după caz în confederații sindicale care dobândesc la rândul lor personalitate juridică, acestea având posibilitatea să se constituie în uniuni sindicale teritoriale.
Disp. art. 227 alin.2 Cod civil, stipulează că în funcție de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursale, reprezentanțele sale teritoriale.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că la data de 11.10.2012 a avut loc o Conferință Extraordinară în cadrul petentului în urma căreia membrii acestuia au aprobat fuziunea prin absorție a mai multor sindicate la S. Național Petrom, printre care și S. Liber și Independent Petrom Service Boldești, ocazie cu care s-a dispus constituirea sindicatelor respective în filiale ale petentului în urma fuziunii prin absorție, reprezentând entități în cadrul petentului cu personalitate juridică și conducere proprie, inclusiv Filiala Aurul N., cu sediul în Boldești Scăieni, ., întocmindu-se in acest sens și un statut al acestei filiale, astfel încât prin sentința civilă nr.8/14.11.2012 s-a luat act de fuziunea prin absorție care a avut loc la data de 11.10.2012, ocazie cu care s-a dispus acordarea personalității juridice unui număr de 5 filiale care aveau sediul în raza teritorială de activitate a Judecătoriei Câmpina.
Ca atare, atât timp cât la data de 11.10.2012 s-a luat act de fuziunea prin absorție a Sindicatului Liber și Independent Petrom Service Boldești, fuziune în urma căreia acest sindicat a fost absorbit de către petent, consfințită în baza Sentinței civile nr.8/14.11.2012, iar în cuprinsul disp. art.5-50 din Legea nr.62/2011, nu există nicio referire privind dreptul organizațiilor sindicale de a constitui filiale, ci doar federații, confederații sindicale, uniuni sindicale teritoriale, înseamnă că în realitate petentul nu are dreptul să organizeze, să constituie filiale cu personalitate juridică, organizare proprie, deoarece, în speță, devin aplicabile dispozițiile Legii nr.62/2011 care reglementează regimul juridic al organizațiilor sindicale și nicidecum dispozițiile dreptului comun, respectiv ale codului civil, mai ales că Legea nr.62/2011 are un caracter special, imperativ, care înlătură aplicarea dispozițiilor dreptului comun.
De fapt, analizându-se dispozițiile Legii nr.62/2011, reiese cu certitudine că singurele forme de organizare în materie sindicală permisă de lege o reprezintă organizația sindicală, organizație care se poate asocia cu alte organizații sindicale, dându-se naștere unor federații, confederații, uniuni sindicale, ceea ce înseamnă că orice alte forme de organizare a sindicatelor nu este permisă, mai ales că organizațiile sindicale nu reprezintă pur și simplu persoane juridice în sensul codului civil, ci dimpotrivă forme de organizare a anumitor categorii de persoane fizice cu organe de conducere proprii, organizare proprie și un scop clar determinat.
Faptul că în cuprinsul dispozițiilor Legii nr.62/2011, nu există nicio mențiune referitoare la imposibilitatea organizației sindicale de a constitui filiale, la existența unei asemenea interdicții, nu înseamnă în mod automat că organizațiile sindicale au dreptul de a constitui filiale ca entități cu personalitate juridică proprie, organizare proprie, devenind incidente dispozițiile dreptului comun, întrucât la stabilirea modalității de organizare a unui sindicat se ține seama în exclusivitate de normele, de regulile prevăzute de dispozițiile Legii nr.62/2011, care au un caracter special, stabilind expres, limitativ formele de organizare a unui sindicat, excluzând aplicarea altor dispoziții legale
De altfel, în cazul sindicatelor nu era obligatoriu existența unei interdicții referitoare la constituirea filialelor, deoarece înserarea unor dispoziții referitoare la dreptul sindicatelor de a se organiza în federații sau confederații, uniuni sindicale atestă prin însăți natura sa că singurele forme de organizare ale sindicatelor permise de legea specială o reprezintă federațiile, confederațiile și uniunile sindicale.
Mai mult chiar, existența unor hotărâri judecătorești în baza cărora s-a luat act de existența unor fuziuni prin absorție a unor sindicate la S. Național Petrom, dispunându-se și acordarea personalității juridice unor filiale ca entități cu personalitate juridică, conducere proprie, nu demonstrează prin însăși natura lor temeinicia pretențiilor petentului, deoarece hotărârile judecătorești respective nu reprezintă izvor de drept, ci pur si simplu atestă existența unor opinii exprimate în jurisprudență cu privire la modalitatea de organizare a sindicatelor, fără însă să aibă un caracter obligatoriu, motiv pentru care aceste hotărâri judecătorești se analizează în strânsă legătură cu situațiile de fapt, de drept deduse judecății, cu dispozițiile Legii nr.62/2011 și nicidecum în mod singular.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins cererea ca neîntemeiată, constatând că în speță dispozițiile Legii nr.62/2011 nu conferă în favoarea petentului, în calitate de organizație sindicală, dreptul de a constitui filiale ca entități cu personalitate juridică, organizare proprii, nefiind incidente în ceea ce-l privește pe petent dispozițiile dreptului comun.
Susținerile petentului în sensul că eronat a fost interpretată Legea nr.62/2011, atât timp cât aceasta nu interzice constituirea unor filiale cu personalitate juridică, existând practică judiciară în acest sens, potrivit deciziei civile nr. 1255/28.09.2012, care a acordat personalitate juridică Filialei INCERP, ținându-se seama că fiecare sindicat se poate organiza în mod liber, conform intereselor membrilor săi, în vederea creării unui cadru legal de negociere a CCM-ului la nivel de unitate, obținerii reprezentativității, nu pot fi avute în vedere deoarece în condițiile în care în cuprinsul Legii nr. 62/2011, există dispoziții cu privire la posibilitatea unui sindicat de a se organiza în federații, confederații, uniuni sindicale este normal și firesc că a fost interzisă implicit orice altă formă de organizare a unui sindicat, inclusiv în ceea ce privește filialele, indiferent de existența unor hotărâri judecătorești, care atestă exprimarea unor opinii în raport de anumite cereri formulate de petent.
În realitate, dreptul unei organizații sindicale de a se organiza liber în raport de interesele membrilor săi, în scopul negocierii unor contracte colective de muncă, obținerii reprezentativității, nu are un caracter absolut, în sensul că sindicatul are dreptul de a se organiza în funcție de interesele sale, în mod arbitrar, ci dimpotrivă un asemenea drept se raportează la dispozițiile Legii nr.62/2011, care reprezintă dreptul comun în materie sindicală, instituind norme restrictive, imperative cu privire la exercitarea anumitor drepturi de organizare, asociere a sindicatelor.
Împrejurările invocate de către petent conform cărora în baza art. 16 Cap. IV din statut s-a stabilit existența unor filiale cu personalitate juridică, având dreptul să constituie la nivel teritorial filiale proprii prin care se asigură reprezentativitatea membrilor de sindicat, funcționarea pe bază de statut ca parte integrantă a Statutului SNP, se analizează în strânsă legătură cu dispozițiile Legii nr.62/2011 și nicidecum în mod singular, ținându-se seama doar de interesele petentului, mai ales că la stabilirea dreptului unei organizații sindicale de a se constitui în anumite forme de organizare se ține seama în exclusivitate de dispozițiile legale care reglementează regimul juridic al organizațiilor sindicale și nicidecum de normele înserate în cuprinsul statului petentului, norme care nu concordă cu dispozițiile legii speciale aplicabilă în materie.
Aspectele invocate de către petent în sensul că eronat nu s-a ținut seama de decizia civilă nr.1255/2012, de sentința civilă nr.8/14.11.2014 privind acordarea personalității juridice unui număr de cinci filiale, sentință la baza căreia au stat art.5 din Legea nr.62/2011, art.16 din Statutul SNP, existând jurisprudență privind acordarea personalității juridice filialelor, nu au relevanță în cauză deoarece în realitate la stabilirea dreptului petentului de a constitui filiale ca entități cu personalitate juridică proprie, statut, organizare distincte, se ține seama în exclusivitate în ce măsură dispozițiile legale cu caracter special aplicabile în materie, instituie un asemenea drept în favoarea organizațiilor sindicale și nicidecum de existența unor hotărâri judecătorești care atestă exprimarea unor opinii în jurisprudență cu privire la dreptul petentului de a constitui sau nu filiale cu personalitate juridică proprie.
Motivele invocate de către petent potrivit cărora există temeiuri juridice care permit acordarea unei asemenea personalități juridice în cazul filialelor, în baza disp. art.5 tezele I, a II-a din Legea nr.62/2011, art.227 alin.2 cod civil modificat, care constituie cadrul general de reglementare în materie civilă, art.12 Cap. IV din Statutul SNP, în absența unor prevederi statutare, exprese cu privire la organizarea, încetarea activității sindicatului, aplicându-se dispozițiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice, sunt neîntemeiate întrucât nu există nicio dispoziție legală înserată în cuprinsul Legii nr.62/2011, care să stabilească dreptul petentului de a constitui filiale cu personalitate juridică proprie, disp. art. 5 din Legea nr.62/2011, reglementând pur și simplu aplicarea dispozițiilor dreptului comun doar în cazul încetării persoanelor juridice, iar în speță nu devin aplicabile dispozițiile dreptului comun, statutul petentului în condițiile în care regimul juridic al petentului nu este reglementat de dispozițiile dreptului comun, ci de Legea nr.62/2011 care are un caracter special instituind anumite proceduri, forme de organizare cu caracter strict, permițând aplicarea dispozițiilor dreptului comun numai în cazul încetării persoanelor juridice reprezentând sindicate, federații, confederații, uniuni sindicale.
Criticile petentului conform cărora statutul permite organizarea unor filiale în scopul asigurării reprezentării membrilor de sindicat la nivelul întregii țări, aspect confirmat de disp. art.277, alin.2 cod pr. civilă care stabilesc că o persoană juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar, în funcție de obiectul de activitate pentru sucursale, reprezentanțele sale teritoriale, sunt nefondate deoarece, în condițiile în care statutul petentului nu concordă cu dispozițiile Legii nr.62/2011, acesta nu produce efecte juridice în ceea ce privește dreptul petentului de a constitui filiale, drept care se analizează prin prisma dispozițiilor legii sus menționate cu caracter special, dispoziții care înlătură aplicarea normelor dreptului comun.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există niciun motiv de nelegalitate sau netemeinicie, în baza disp. art.480 alin.1, 2 cod pr. civilă, va respinge apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelantul-petent S. NAȚIONAL PETROM, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat A. M., cu sediul Ploiești, B - dul Republicii, nr. 10, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/02.09.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. N. M. C.
GREFIER,
E. M.
operator date cu caracter personal 5595
red. MC / tehnored. MC
4 ex/24.04.2015
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f. C. R.
| ← Drepturi băneşti. Sentința nr. 698/2015. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1071/2015. Tribunalul... → |
|---|
