Acţiune în constatare. Decizia nr. 886/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 886/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 886/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 886
Ședința publică din data de 05.03.2015
PREȘEDINTE – M. N.
JUDECĂTOR – N. A.
GREFIER – L. E. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta-reclamantă N. E. L., domiciliată în M., .. 3, ., . și cu domiciliul ales la C..Av. Mortasivu N. L., cu sediul în M., .. 26, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 837/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria M., în contradictoriu cu intimatul- pârât C. G., domiciliat în comuna B. A., ., jud. Prahova.
Cerere de apel timbrată cu taxa judiciară de timbru de 160 lei, conform chitanței nr._/13.01.2015, anulată și atașată la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta-reclamantă reprezentată de avocat S. D. în substituirea av. Mortasivu L., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că a fost depusă la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare formulată de intimat.
Apărătorul apelantei, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea cererii de apel.
Apărătorul apelantei, având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Solicită să se ia act că intimatul este de acord cu admiterea apelului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M. la data de 11.04.2014, sub nr._, reclamanta N. E. L. a solicitat in contradictoriu cu pârâtul C. G. să se constate valabilitatea promisiunii de vanzare cumparare incheiate între părți cu privire la suprafața de 3200 m.p. situată în extravilan în tarlaua 16, . vecinătățile conform titlului de proprietate nr._ și sentința civilă nr.1224/2008 și să pronunțe o hotarâre care sa tina loc de act autentic.
În motivarea acțiunii reclamanta arată că între părți a intervenit un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care pârâtul i-a vândut suprafața de 3200 m.p. situată în extravilan în tarlaua 16, . vecinătățile conform titlului de proprietate nr._ și sentința civilă nr.1224/2008, cu prețul de 3.200 lei ce s-a achitat integral la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare în prezența martorilor I. D. și C. M.
Actele în formă autentică, a susținut reclamanta, urma să le încheie la notar în termen de 30 zile, dar pârâtul nu s-a prezentat la notariat pentru perfectarea actelor, astfel încât a fost nevoit să formulez pe rolul instanței prezenta acțiune.
In conformitate cu disp.art.194 lit e rap la rt.150 din Cod proc civ, in dovedirea cererii, atașate acesteia, reclamanta a depus înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat pentru reclamant proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Prin sentința civilă nr.837/ 07 octombrie 2014, Judecătoria M. a respins cererea de chemare în judecată formulată de N. E. L., în contradictoriu cu C. G., ca neîntemeiată
În motivarea acestei sentințe, instanța de fond a reținut următoarele :
Prin înscrisul sub semnătură privată între părți a intervenit o convenție de vânzare-cumpărare materializată printr-un înscris sub semnătură privată denumit ,,chitanță” prin care pârâtul a vândut reclamantei suprafața de 3200 m.p. situată în extravilan în tarlaua 16, . vecinătățile conform titlului de proprietate nr._ și sentința civilă nr.1224/2008, prețul vânzării fiind convenit la suma de 3.200 lei, pe care reclamanta a înmânat-o pârâtului la acea dată, când a intrat în posesia terenului.
Conform art.1650 Cod civil, vânzarea este o convenție prin care două părți se obligă între ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru și cealaltă a plăti, iar în contractul ce a avut ca obiect transmiterea proprietății, aceasta se transmite prin consimțământul părților (art.1178 C.civ.).
Potrivit disp. art. 1270 Cod civil, convențiile legal încheiate au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credință.
Acordul de vointa al partilor nu poate fi calificat ca fiind un contract de vanzare cumparare intrucat terenurile pot fi instrainate sau dobandite prin acte juridice intre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute, numai daca actul a fost incheiat in forma autentica (art.1244 Cod civ), prin derogare de la principiul consensualismului în materia vânzării-cumpărării.
Antecontractul prin care partile intentioneaza transmiterea unui drept real de proprietate cu privire la un imobil naste in sarcina lor obligatia de a face, constand in incheierea in viitor a contractului in forma autentica si aceasta obligație e susceptibila de executare silita prin pronuntarea de catre instanta a unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare cumparare Aceasta posibilitate in cazul promisiunilor bilaterale de vanzare cumpărare a primit o cansacrare legislativa expresa prin art. 1669 Cod civil.
Insa aceasta posibilitate vizeaza numai suplinirea consimtamantului partilor la incheierea in forma autentica a actului juridic intervenit. De aceea se presupune, prin ipoteza, ca intre parti a fost incheiat un antecontract valabil in care celelalte clauze contractuale au fost respectate, nefiind posibil ca instanta, cu incalcarea libertatii contractuale, sa suplineasca consimtamantul unei parti chiar la realizarea acordului de vointa in privinta unei anumite operatiuni juridice .
Una dintre condițiile esențiale pentru valabilitatea unui contract translativ de proprietate este aceea ca vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut avand in vedere dispozitiile art 1672 raportat la art.1673 cod civil conform carora vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului vandut. De altfel, conform preved. art.17 Cod civil alin.1 potrivit cărora nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși.
Analizând actele dosarului, instanța constată că vânzătorul este proprietarul terenului înstrăinat ca urmare a sentinței civile nr. 1224 din 23.09.2008 pronunțată de Judecătoria M. și a titlului de proprietate nr._ din 20.01.1997 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din județul Prahova.
De asemenea, o altă condiție esențială pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare este ca bunul înstrăinat să fie determinat sau cel puțin determinabil.
Din titlul de proprietate nr._ din 20.01.1997 și înscrisul intitulat chitanță încheiat de părți reiese că suprafața de 3200 mp ce face obiectul convenției părților face parte din suprafața de 9600 mp poziționați în tarlaua 16, .>
Astfel, având în vedere că suprafața înstrăinată nu este individualizată în cadrul suprafeței de 9600 mp, instanța urmează să respingă cererea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 837/07.10.2014, reclamanta de declarat recurs la data de 24.11.2014.
Prin încheierea de ședință de la data de 05.02.2015 prezenta cale de atac a fost calificată ca fiind apel iar nu recurs.
Prin motivele de apel depuse în ședința publică din data de 05.02.2015, apelanta-reclamantă critică sentința fondului pentru următoarele considerente:
Pârâtul-intimat a fost de acord cu acțiunea, venind în fața instanței și dându-și consimțământul cu privire la admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată.
Totodată, a învederat apelanta că suprafața de 3200 m.p. teren extravilan, categoria de folosință arabil, situată în ., parcele 133/3, județul Prahova este individualizată exact pe titlul de proprietate atașat cauzei, nefăcând parte dintr-o altă suprafață mai mare, nefiind utilă și pertinentă cauzei, în opinia apelantei efectuarea unei expertize în specialitatea topografie.
Mai mult decât atât, a menționat apelanta că la data semnării chitanței sub semnătură privată, apelanta reclamantă a intrat în posesia terenului, comportându-se ca un adevărat proprietar.
De asemenea, a arătat apelanta că toate actele atașate cauzei, respectiv certificatul de atestare fiscală și adeverința de rol, titlul de proprietate, nu atestă nici o neconcordanță ca și metraj, întindere și amplasament a suprafeței în litigiu, ba mai mult în toate aceste înscrisuri, fiind menționată suprafața de 3200 m.p.
A apreciat apelanta că proba cu expertiza în specialitatea topografie ar fi putut fi solicitată chiar de către instanță, dacă ar fi avut un rol activ în cadrul litigiului.
Față de aspectele invocate, apelanta a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței atacate și pe fondul cauzei admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul, examinând cauza, in raport de situația de fapt reținută, de probele administrate in cauză, de criticile formulat, ținând seama de dispozițiile legale incidente in cauza, în temeiul art. 479 N.C.p.c., constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins acțiunea apelantei reclamante, făcând o corectă aplicare în speță a disp art. 1669, 1672, 1673 C.civ.
Astfel, potrivit probelor administrate se reține că potrivit titlului de proprietate nr._ din 20.01.1997 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de teren de 2,0600 Ha. pe raza comunei B. A. ., pe numele moștenitorilor defunctului C. D., moștenitori printre care figurează și pârâtul C. G..
Prin sentința civilă nr. 1224/23.09.2008 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, s-a luat act de tranzacția moștenitorilor defunctului C. D. cu privire la partajarea terenurilor reconstituite prin susmenționatul titlu de proprietate. Prin această sentință, pârâtul C. G. a primit printre alte imobile și terenul în suprafață de 3200 mp. arabil extravilan, din suprafața de 9600 mp., T 16, P 133/3 cu vecinătățile: la N: G. E., la E DJ 101E, la S: C. V. și la V: drum, conform schiței anexate.
La data de 01.04.2013, prin înscrisul sub semnătură privată, intitulat „chitanță”, încheiat între părțile prezentei cauze, a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare prin care pârâtul a vândut reclamantei suprafața de 3200 m.p. situată în extravilan în tarlaua 16, . vecinătățile conform titlului de proprietate nr._ și sentința civilă nr.1224/2008, prețul vânzării fiind convenit la suma de 3.200 lei, care s-a plătit și respectiv încasat la acea dată.
Prin aceeași convenție, părțile au stabilit ca în termen de 30 de zile să se prezinte la notar pentru a încheia actul în forma autentică iar în cazul în care una dintre părți refuză sau nu poate să se prezinte, partea interesată să se adreseze instanței de judecată pentru a obține sentință care să tină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Având în vedere că terenurile pot fi înstrăinate sau dobândite prin acte juridice intre vii, sub sancțiunea nulității absolute, numai daca actul a fost încheiat in forma autentica (art.1244 Cod civ.), tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a calificat înscrisul sub semnătură privată, intitulat „chitanță”, încheiat între părțile prezentei cauze, la data de 01.04.2013, ca fiind un antecontract de vânzare-cumpărare ce naște in sarcina părților contractante obligația de a face, constând in încheierea in viitor a contractului in forma autentica, obligație susceptibila de executare silita prin pronunțarea de către instanța a unei hotărâri care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare, art. 1669 Cod civil.
Una dintre condițiile esențiale pentru valabilitatea unui contract translativ de proprietate este aceea ca vânzătorul să fie proprietarul terenului înstrăinat iar bunul înstrăinat să fie determinat sau cel puțin determinabil.
Potrivit înscrisurilor susmenționate, intimatul pârât este proprietarul suprafețe de teren de 3200 mp parte din suprafața de 9600 mp poziționați în tarlaua 16, . care ce face obiectul convenției părților .
Din titlul de proprietate nr._ din 20.01.1997 și înscrisul intitulat chitanță încheiat de părți reiese că suprafața de 3200 mp ce face obiectul convenției părților face parte din suprafața de 9600 mp poziționați în tarlaua 16, . nu este nu este individualizată în cadrul suprafeței de 9600 mp, ca lungimi laturi, vecinătăți, indicarea suprafeței, 3200 mp. nefiind suficientă.
Intimatul neputând vinde decât ceea ce are în proprietate, iar suprafața sa de teren nefiind individualizată prin titlul de proprietate nr._ din 20.01.1997 și sent.civ. nr. /23.09.2008 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, instanța de fond în legal și temeinic a respins cererea ca neîntemeiată.
Susținerea apelantei că intimatul a fost și este de acord cu admiterea acțiunii și ulterior cu admiterea prezentei căi de atac, este adevărată dar nu poate suplini lipsurile susmenționate, în sensul că bunul vândut nu este determinat sau determinabil.
Având în vedere că elementele de determinare ale imobilului trebuie să fi fost cuprinse în titlul de proprietate al vânzătorului, susținerea apelantei că proba cu expertiza în specialitatea topografie ar fi putut fi solicitată chiar de către instanță, dacă ar fi avut un rol activ în cadrul litigiului, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Această expertiză care să determine fizic terenul in suprafața de 3200 mp ce face parte din suprafața de 9600 mp poziționați în tarlaua 16, . efectuată în dosarul nr._ al Judecătoriei M., în care s-a pronunțat sent.civ. nr. /23.09.2008, în contradictoriu cu toți moștenitorii def. C. D., cu ocazia ieșirii din indiviziune a acestora.
Pentru toate aceste considerente, constatând ca neîntemeiate motivele de apel invocate și susținute de către apelanta reclamantă, tribunalul, potrivit dispozițiilor art. 480, alin. 1 N.C.p.c va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă N. E. L., domiciliată în M., .. 3, ., . și cu domiciliul ales la C..Av. Mortasivu N. L., cu sediul în M., .. 26, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 837/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria M..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă N. E. L., domiciliată în M., .. 3, ., . și cu domiciliul ales la C..Av. Mortasivu N. L., cu sediul în M., .. 26, jud. Prahova, împotriva sentinței civile nr. 837/07.10.2014, pronunțată de Judecătoria M., în contradictoriu cu intimatul- pârât C. G., domiciliat în comuna B. A., ., jud. Prahova, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.03.2015.
Președinte, Judecător,
M. N. N. A.
Grefier,
L. E. A.
operator de date cu caracter personal 5595
red. /tehnored.: N.M.
4 ex./ 20.04.2015
d.f. nr._
j.f. P. C.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 936/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 934/2015.... → |
|---|
