Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1642/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1642/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 41966/281/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1642
Ședința publică din data de 07.04.2015
Președinte: N. C.
Judecător: D. G.
Grefier: A. Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva încheierii de ședință din data de 30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – debitor B. V. F., CNP_ cu domiciliul în ..44, ..
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei conform O.P. nr._/15.12.2014, care a fost anulat și atașat la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul invocă din oficiu excepția tardivității declarării apelului, după care, rămâne în pronunțare cu privire la excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. I., înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 24.10.2014 sub nr._, s-a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, la solicitarea creditoarei C. Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., prin Direcția Regionala de Drumuri Și Poduri București, privind pe debitorul B. V. F., cu domiciliul în ..44, ., ..
Prin încheierea din data de 30.10.2014, Judecătoria Ploiești a respins cererea formulată de B. M. I., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu art. 632 Cod proc. civ., executarea silită se poate efectua numai în baza unui titlu executoriu, art. 665 alin. 5 Cod proc. civ., stabilind că instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: pct. 1 – înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu.
Potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare, prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Prin decizia nr. 10 pronunțată la data de 10.06.2013 în soluționarea unui recurs în interesul legii (a se vedea Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din_ ) Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu caracter de principiu că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, prevăzută de art. 27 din OG nr. 2/2001, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei rezultă că solicitarea de încuviințare a executării silite privește procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, a cărui transmitere către presupusul contravenient a fost efectuată direct prin afișare la domiciliul acestuia în prezența unui martor asistent.
Față de considerentele anterior expuse, în lipsa unor dovezi care să ateste încunoștințarea debitorului, în prealabil, prin serviciul poștal, cu confirmare de primire, instanța constată că procedura de comunicare a actului administrativ sancționator este nelegal îndeplinită.
Or, situația unei nelegale comunicări echivalează, din punct de vedere juridic, cu lipsa acesteia, intervalul imperativ de 15 zile neputând fi calculat decât în raport de data la care procesul-verbal a fost adus la cunoștința destinatarului cu respectarea dispozițiilor legale.
În consecință, de vreme ce însuși momentul de început al curgerii termenului este afectat de nelegala comunicare a procesului-verbal de contravenție, nici sancțiunea pasivității în materie procedurală, respectiv decăderea contravenientului din dreptul de a contesta faptele imputate, nu operează.
Într-un atare caz, prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal de sancționare a faptelor contravenționale poate fi oricând răsturnată de către debitor pe calea formulării unei plângeri contravenționale în fața instanței, fiind pusă sub semnul întrebării nu doar a exigibilitatea creanței pretinse ci însăși existența acesteia în patrimoniul creditoarei.
În consecință, constatând că prezentul Proces verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012 întocmit de C.N.A.D.N.R. – S.A., a cărui transmitere către presupusul contravenient au fost efectuate direct prin afișare la domiciliul acestuia, nu prezintă caracter de titlu executoriu, în sensul art. 37 din OG nr. 2/2001 și nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de titluri executorii stabilite în capitolul II, titlul I din Cartea a V- a din Codul de procedură civilă, instanța de fond a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel creditoarea, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat și modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de Procesul Verbal de Constatare a Contravenției.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că în mod nelegal și netemeinic instanța de fond a respins cererea, motivând că procedura de comunicare a titlului executoriu prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire conform art. 27 din OG 2/2001 și că procesul-verbal în cauză nu prezintă caracterul de titlu executoriu în sensul art.37 din OG 2/2001, având în vedere că potrivit art.27 din OG 2/2001 anterior apariției deciziei 10/2013 a ICCJ, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului, aceasta fiind alternativă și nu subsidiară.
A precizat apelanta că procesul-verbal de contravenție a fost efectuat și comunicat în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii contravenției și de o lună de la data aplicării sancțiunii, cu respectarea disp. art.13 și 14 din OG 2/2001 modificată și completată, proces-verbal împotriva căruia nu s-a formulat plângere contravențională și nici nu s-a achitata de bunăvoie obligația stabilită prin acesta, caz în care constituie titlu executoriu în conformitate cu disp. art.37 din OG 2/2001, în cuprinsul acestuia fiind identificată creanța supusă executării silite, creanță care îndeplinește toate cerințele prevăzute de lege, respectiv aceea de a fi certă, lichidă și exigibilă, constând în tariful de despăgubire care este distinct de sancțiunea amenzii aplicată, tarif de despăgubire ce reprezintă o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite constând în utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, creditoarea având dreptul să-și recupereze prejudiciul cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator și recuperarea creanțelor aferente.
A susținut apelanta că, mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite, fiind o procedură necontencioasă, judecătorul fondului realizează o cercetare formală și limitată la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe fond fiind posibil a fi verificat pe calea contestației la executare și ca atare, în această fază procesuală, instanța de executare are numai obligația de a verifica dacă procesul verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu și modalitatea de comunicare a acestuia, respectiv să facă distincțiile la care trimite decizia nr.10/2013 întrucât numai partea interesată poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție în măsura în care dovedește o vătămare în drepturile sale recunoscute de lege și nu instanța investită cu o cerere de executare silită.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată la nr._, la data de 02.03.2015, această cale de atac fiind soluționată cu citarea legală a părților, fără ca intimatul – debitor să formuleze întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 07.04.2015, tribunalul a invocat, din oficiu, excepția tardivității declarării apelului.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma excepției tardivității declarării apelului invocată din oficiu, tribunalul constată și reține următoarele:
Potrivit art.665 alin.6 Teza a - II - a C.pr.civ., „încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare”.
În speță, potrivit dovezii de înmânare, creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. i-a fost comunicată încheierea de ședință din data de 30.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 20.01.2015 (f. 10 – dos. fond), ceea ce înseamnă că de la acest moment începe să curgă termenul legal imperativ de 5 zile înlăuntrul căruia se putea exercita calea de atac a apelului.
Procedând la calcularea termenului de 5 zile, conform art.181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. în sensul că, atunci când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul nici ziua de la care acesta începe să curgă și nici ziua când acesta se împlinește, înseamnă că se putea declara apel până pe data de 26.01.2015, inclusiv.
În cauza dedusă judecății, potrivit rezoluției aplicată pe chiar cererea de apel, aceasta a fost înregistrată la Judecătoria Ploiești la data de 28.01.2015, fiind comunicata prin posta la 27.01.2015, așadar, cu depășirea termenului legal de 5 zile de la comunicarea încheierii care se atacă, termen care, așa cum s-a arătat, expira la data de 26.01.2015, inclusiv, fiind lipsită de relevanță data la care cererea de apel a fost înregistrată în evidențele creditoarei C.N.A.D.N.R. S.A. sub nr.18/_, respectiv 22.01.2015.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul urmează să admită excepția tardivității declarării apelului invocată de instanță din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge apelul declarat de creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. împotriva încheierii de ședință pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 30.10.2014, ca tardiv introdus, potrivit disp. art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite excepția tardivității, invocată de instanță din oficiu.
Respinge apelul declarat de apelanta-creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva încheierii de ședință din data de 30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – debitor B. V. F., CNP_ cu domiciliul în ..44, ., ., ca tardiv introdus.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.04.2015.
Președinte, Judecător,
N. C. D. G.
Grefier,
A. Ș. P.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
Red.D.G./ Tehnored. A.Ș.P.
4 ex/24.04.2015
d.f. nr._ – Judecătoria Ploiești
J.f. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1762/2015.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1124/2015.... → |
|---|
