Pretenţii. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul PRAHOVA

Decizia nr. 238/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 26339/281/2011*

TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ

DOSAR NR._

DECIZIA CIVILĂ NR. 238

Ședința publică din data de 28.04.2015

PREȘEDINTE - A. G. H.

JUDECĂTORI - M. R.

- N. C.

GREFIER - A. D.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurentele – pârâte C. L. AL SECTORULUI 4 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 6 - 16, Sector 4 și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul în București, . - 254, Sector 4 împotriva sentinței civile nr._/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul – reclamant C. DE ÎNGRIJIRE PRIN TERAPIE OCUPAȚIONALĂ PENTRU PERSOANELE ADULTE CU handicap URLAȚI, cu sediul în Urlați, . nr. 52, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenta – pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București reprezentată de consilier juridic I. D. și intimatul reprezentat de av. Danieleanu I. în substituire av. T. C., lipsind recurentul – pârât C. L. al Sectorului 4 București.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul intimatului – reclamant solicită instanței comunicarea unui exemplar al cereri de recurs formulată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București.

Instanța comunică intimatului – reclamant, prin avocat, un exemplar al cereri de recurs formulate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București.

Având pe rând cuvântul, apărătorii părților învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurentului – pârât Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București solicită instanței admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, arătând că instanța nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4 București, invocată prin întâmpinare și, în mod greșit, a dispus obligarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București la plata contravalorii serviciilor sociale pentru 3 persoane cu handicap, în condițiile în care, numai una din acestea își are domiciliul în Sectorul 4.

Cu referire la expertiza contabilă, instanța a comunicat raportul la data de 10.12.2014 - dată la care a rămas în pronunțare asupra cauzei, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București fiind în imposibilitate de a formula obiecțiuni la acest raport.

De asemenea, apreciază că instanța de fond a aplicat greșit legea, în sensul că a aplicat trunchiat prevederile art.34 din H.G. nr.268/2007, neținând seama de prevederile celorlalte aliniate ale articolului.

Totodată, arată că solicitarea scrisă și acordul instituției, erau două condiții în baza cărora se putea solicita decontarea cheltuielilor și, pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii; fără cheltuieli de judecată.

Cu privire la recursul declarat de C. L. al Sectorului 4 București, apărătorul recurentei – pârâte Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București solicită admiterea acestuia.

Apărătorul intimatului solicită instanței respingerea recursurilor și menținerea sentinței instanței de fiind, ca legală și temeinică.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4 București, învederează că această instituție nu a declarat recurs în acest sens, iar referitor la expertiza contabilă, intimatul avea termen în cunoștință, astfel că a avut posibilitatea de a lectura raportul de la dosar.

Referitor la lipsa protocolului la momentul când persoanele au fost internate, arată că acestea au fost internate la centru, motivat de faptul că nu existau locuri libere în celelalte instituții, solicitând respingerea recursului declarat de C. L. al Sectorului 4 București.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ 2011, reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați a chemat în judecată pe pârâtele C. L. Sector 4 București și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea, în solidar, a acestora la plata sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere care revine ca obligație de plată beneficiarului/ aparținătorului pentru perioada 01.01._10.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în conformitate cu dispozițiile art.54 alin.4 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.

Potrivit art.34 din H.G. nr.268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, reclamantul a solicitat Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București achitarea costului mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru centrul rezidențial în care a fost admisă(e) persoana(ele) cu handicap din sectorul 4 București, datorat de la data admiterii efective în centru.

În baza dispozițiilor legale invocate, s-a convenit cu instituția pârâta ca, C.I.T.O.P.A.H. Urlați să acorde serviciile sociale prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare al centrelor rezidențiale către beneficiari, persoanelor cu handicap care își au domiciliul sau reședința în Sectorul 4 București, urmând ca toate cheltuielile ocazionate de aceste servicii să fie decontate de D.G.A.S.P.C Sector 4 București.

De asemenea, reclamantul a arătat că, în conformitate cu dispozițiile legale enunțate, a emis facturile fiscale nr.67/15.12.2010 și nr.14/07.04.2010 care au fost comunicate, prin poștă, confirmându-se primirea acestora.

Totodată, reclamantul a arătat că a emis adresa nr.318/29.03.2010 însoțită de documentele doveditoare prin care a solicitat achitarea sumei menționate, ceea ce reprezintă costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru centru rezidențial în care au fost aduse persoanele cu handicap care au domiciliul în Sectorul 4 București, datorat de la data aducerii efective în centru, iar pârâta nu a răspuns, sub nicio formă, acestei adrese și nici nu a făcut dovada plății sumei menționate, astfel încât a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune.

Conform art.8 alin.1 C.pr.civ, „Cererile îndreptate împotriva statului, direcțiilor generale ... se pot face la instanțele din reședința județului unde își are domiciliul reclamantul”, situație față de care a introdus prezenta acțiune la Judecătoria Ploiești.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.54 alin.4 din Legea nr.448/2006, art.34 din H.G. nr.268/2005.

În raport de susținerile reclamantului C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București a formulat, în baza art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești, excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.

La data de 02.04.2012, pârâtul C. L. Sector 4 București a formulat, la rândul său, în temeiul acelorași texte de lege, întâmpinare prin care a invocat excepțiile necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești, a lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. L. al Sectorului 4 București și a lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4 București, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr.9276/11.06.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 4 București care, prin sentința civilă nr._/12.12. 2012 a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești și, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru regulator de competență.

Prin decizia nr.2123/28.05.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Primindu-se dosarul la Judecătoria Ploiești, cauza a fost reînregistrată sub nr._, la data de 24.07.2013.

La termenul de judecată din 14.10.2013, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București a renunțat la a mai susține excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată prin întâmpinare, fiind pusă în discuție excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. L. al Sectorului 4 București care, la termenul de judecată din data de 28.10.2013, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 14.07.2014, pârâtul C. L. al Sectorului 4 București a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și, la solicitarea instanței, la data de 03.11.2014, reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați a depus la dosarul cauzei precizări cu privire la numele celor trei beneficiari.

În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri si expertiză tehnică de specialitate contabilă, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr._/17.12.2014 prin care a fost admisă acțiunea, pe fond, după casare formulată de reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați, dispunându-se obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 58.233,82 lei către reclamant, reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere datorată pentru beneficiarii: Bobârnea D., M. M. și V. N., conform raportului de expertiză contabilă C. N..

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați a chemat în judecată pe pârâții C. L. Sector 4 București și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună, în temeiul art.54 din Legea nr.448/2006, obligarea în solidar a acestora la plata sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea serviciilor sociale prestate pentru trei persoane cu handicap având domiciliile în Sectoarele 4 și 5 ale Mun. București, respectiv pentru numiții: Bobârnea D. domiciliat în Mun. București, ., nr.111, Sector 5, M. M. domiciliată în Mun. București, str. ..114, . și V. N. domiciliată în Mun. București, ., Sector 5, în perioada 01.01._10.

Instanța de fond a reținut că pentru recuperarea cheltuielilor stabilite pentru centru rezidențial Urlați, reclamantul a emis facturile nr.14/07.04.2010 și nr.67/ 15.12.2010.

Potrivit art.34 din H.G. nr.268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Direcția Generală de Asistență Socială pe raza căreia își au domiciliul persoanele instituționalizate pe raza altui județ decât cel de domiciliu este obligată, alături de C. Județean din raza de domiciliu ce repartizează atare fonduri, la plata diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului/ aparținătorului, norme legale față de a căror incidență în speță, instanța de fond a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea formulată de reclamant.

Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză de expert C. N., instanța de fond a reținut că pârâții, în solidar, datorează reclamantului suma de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere pentru numiții: Bobârnea D. domiciliat în Mun. București, ., nr.111, Sector 5, M. M. domiciliată în Mun. București, str. ..114, ..6, ., Sector 4 și V. N. domiciliată în Mun. București, ., Sector 5, pe care pârâtul C. L. Sector 4 București în solidar cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București trebuie să o plătească reclamantului, pentru serviciile sociale prestate în conformitate cu prevederile Legii nr.448/2006, în perioada 01.01._10.

Expertul desemnat în cauză a făcut precizarea că cele trei persoane asistate care au făcut obiectul sumelor facturate de către reclamant nu au avut contribuție proprie în bani la acoperirea cheltuielilor de întreținere și, prin urmare, decontarea se datorează la nivelul costurilor lunare/asistat realizate, știind că au fost sub nivelul standard prevăzut de H.G.R. nr.23/2010 și că au fost aprobate lunar de către C. Județean Prahova.

Față de considerentele ce preced și în baza textelor de lege invocate, prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamant și a dispus obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 1.000 lei către reclamant, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de judecată, respectiv onorariu expert contabil.

Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, în termen legal, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București – prin reprezentantul său legal Director General Nicolaidis M. H., arătând că, în fapt, a fost chemată în judecată pentru plata sumei de 58.233,82 lei cu titlu de cheltuieli efectuate de reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați pentru acordarea serviciilor sociale, în structurile rezidențiale din subordinea acesteia, beneficiarilor care își au domiciliul pe raza Sectorului 4 București, pentru perioada 01.01._10.

Prin sentința civilă nr._/17.12.2014, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantul C. de îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați, dispunând obligarea pârâților la piața către acesta a sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținem datorată pentru 3 persoane, sentința fiind nelegală, dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii art.304. pct.9 C.pr.civ.

Astfel, pârâta a învederat că faptul ca instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliului L. al Sectorului 4 București invocată prin întâmpinare, reținându-se că, prin întâmpinare, pârâtul C. L. al Sectorului 4 a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pierzând din vedere că s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și, prin urmare, nu s-a mai pronunțat cu privire la aceasta.

O altă critică a vizat faptul că, în mod greșit, instanța de fond a obligat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București la plata contravalorii serviciilor sociale pentru 3 (trei) persoane cu handicap care au domiciliile în Sectoarele 4 si 5 ale Municipiului București și, cu toate acestea, Judecătoria Ploiești a obligat C. L. al Sectorului 4 și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București la plata întregii sume, în condițiile în care, doar una din cele trei persoane își are domiciliul pe raza teritorială Sectorului 4, respectiv M. M..

Mai mult decât atât, instanța de fond a admis acțiunea și a dispus obligarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București la plata sumei solicitate, în condițiile în care, reclamantul nu a prezentat hotărârea consiliului județean prin care s-a dispus internarea în centru sau dovezi privind veniturile lunare și contribuția lunară a persoanelor cu handicap și a susținătorilor acestora și nici modalitatea de stabilire a costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată și a contribuției lunare de întreținere datorată de persoana cu handicap.

Instanța de fond a pronunțat hotărârea întemeindu-se doar pe precizările expertului desemnat în cauză, aplicând greșit legea, context în care se impune modificarea hotărârii atacate.

Cu referire la raportul de expertiză contabilă, pârâta a arătat că acesta a fost comunicat la termenul de judecată din data de 10.12.2014, instanță rămânând în pronunțare, fapt care a pus-o în imposibilitatea de a mai formula obiecțiuni, încălcându-se prin aceasta dreptul la apărare.

În ceea ce privește expertiza contabilă, s-a arătat aceasta nu își avea rostul în speța de față, întrucât D.G.A.S.P.C. Sector 4 nu a contestat niciodată modul de calcul al sumei pe care o pretinde reclamantul, ci contestă plata acesteia din motivele învederate prin întâmpinare (refuzul la plată este întemeiat pe faptul că nu e existat o solicitare scrisă din partea reclamantului, lipsa acordului scris al conducătorului D.G.A.S.P.C. Sector 4, precum și lipsa unui protocol încheiat între cele două instituții).

Față de aceste aspecte, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București consideră că raportul de expertiză în discuție nu este apt să facă dovada raportului juridic obligațional între cele două instituții și nici nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, nefiind pertinent (nu are legătură cu obiectul litigiului) și concludent (prin administrarea sa nu conduce la soluționarea cauzei).

Mai mult decât atât, însuși expertul contabil, în concluziile raportului susține că „actele normative nu reglementează procedura decontării sumelor pentru cazul în care persoanele cu handicap se aflau în întreținere la data intrării în vigoare a Normelor de aplicare a Legii nr.448/2006, expertul contabil nu se poate pronunța cu privire la obligația pârâtei de a suporta suma solicitată de reclamantă ...”.

Instanța de fond, prin hotărârea care se atacă, a luat în considerare doar pretențiile formulate de reclamantă, nemenționând niciunde apărările formulate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, (atât prin întâmpinare, cât și prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei).

Instanța de fond a motivat sentința pe prevederile art.34 din H.G. nr.268/ 2007 (norme metodologice de aplicare a Legii nr.448/2006), susținând „faptul că acest text de lege prevede că „Direcția Generală de Asistență Socială pe raza căreia își au domiciliul persoanele instituționalizate pe raza altui județ decât cel de la domiciliu este obligată alături de C. Județean din raza de domiciliu - ce repartizează Stare fonduri - la plata diferenței între costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului/ aparținătorului ...”.

Instanța de fond a aplicat trunchiat prevederile textului de lege indicat în sensul că aceasta nu a luat în calcul și prevederile celorlalte alineate „(1) De la data publicării prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidențiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcției generate de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrațiv - teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul. (2) Solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap ...”.

Față de cele indicate, solicitarea scrisă și acordul conducătorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București sunt două condiții sine qua non în baza cărora reclamantul poate solicita decontarea cheltuielilor, fiind clar că, în lipsa acestora, precum și a unui protocol/convenție încheiată între cele două instituții, reclamantul nu poate solicita plata sumei arătate în cererea de chemare în judecată.

În atare condiții, se consideră că, de la data publicării Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este obligatorie solicitarea conducătorului direcției generale și acordul de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap (prevedere legală expresă).

Chiar dacă, persoanele pentru care se solicită plata au fost instituționalizate anterior datei de 04.04.2007, după această dată, era necesar să se obțină acordul conducătorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, ținând seama și de faptul că perioada pentru care se solicită decontarea cheltuielilor este 01.01,2009 - 3l.07.2010, perioadă pentru care sunt aplicabile normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006,

Având în vedere că, ulterior intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006, între cele două direcții nu s-a încheiat niciun protocol sau convenție prin care să se convină cu privire la păstrarea în centrele rezidențiale și decontarea cheltuielilor aferente asigurării îngrijirii și protejării persoanelor cu handicap, existente în centre, pârâta consideră că instituția nu poate fi obligată la plată, în opinia sa, până la aprobarea normelor menționate, în prezența unui vid în legislație cu privire la primirea în centre și decontarea cheltuielilor, s-ar putea admite interpretarea instanței de fond care acceptă lipsa solicitării și acordului, dar ulterior intrării în vigoare a Normelor menționate nu se poate admite această interpretare, legiuitorul reglementând expres modalitatea de primire în centre și decontarea cheltuielilor.

Or, instanța de fond s-a pronunțat pentru plata unor cheltuieli efectuate ulterior intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006, respectiv 01.01._10.

Totodată, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că între cele două instituții nu a existat o convenție, încheiată între părți, din care să rezulte obligațiile asumate de C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați și D.G.A.S.P.C. Sector 4 în legătură cu plata serviciilor prestate, respectiv modalitate de emitere și de comunicare a facturilor, data la care trebuia efectuată plata serviciilor, scadența și consecințele nerespectării termenului de plată, cuantumul și data la care se datorează penalitățile de întârziere.

Prin urmare, simpla emitere a unor facturi de prestări servicii, în lipsa unui raport juridic obligațional între părți nu poate conduce la obligarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, la plata sumei solicitate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.

De asemenea, în susținerea acestei opinii este și punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Direcția Persoanelor cu Handicap exprimat prin adresa nr.123.786/DPPH/SPS/3O.07.2012 în care se specifică, în mod clar, că „persoanele cu handicap instituționalizate anterior intrării în vigoare a Legii nr.448/2006, având în vedere că, în cazul acestora, nu există solicitarea conducătorului, nu se pune în discuție decontarea între județe”.

Mai mult decât atât, potrivit aceluiași punct de vedere „de la data publicării normelor metodologice (ale Legii nr.448/2006), admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidențiale publice din alt județ decât cel de la domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ - teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul”.

Prin urmare, instanței de fond i-au scăpat din vedere aspecte esențiale pentru dezlegarea pricinii, cum ar fi, spre exemplu, normele legale aplicabile în raport de probele administrate în cauză, precizările pârâtei, izvorul obligațiilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București față de D.G.-A.S.P.C. Sector 1, etc.

Cu referire la cheltuielile de judecată și plata onorariului expertului, pârâta a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 C.pr.civ. și, având în vedere cele arătate, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București a solicitat admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței civile nr._/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția Civilă, în sensul respingerii pretențiilor formulate de către C.I.T.O.P.A.H. Urlați, ca neîntemeiate.

La rândul său, și pârâtul C. L. Sector 4 București – prin reprezentanții săi legali a declarat recurs, în termen legal împotriva sentinței instanței de fond arătând că reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați a chemat în judecată pe pârâții D.G.A.S.P.C. Sector 4 București și C. L. al Sectorului 4 București solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acestora la plata sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului pentru perioada 01.01._10.

Prin sentința civilă recurată, instanța a admis acțiunea formulată de reclamantul C. de îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați și a dispus obligarea pârâților la plata către reclamant a sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere datorată pentru 3 persoane.

În primul rând, se consideră sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4 invocată prin întâmpinarea depusă la data de 14.07.2014, reținând că, prin întâmpinare, pârâtul C. L. al Sectorului 4 a solicitat numai respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pierzând din vedere că s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și, prin urmare, nu s-a mai pronunțat cu privire la aceasta.

Pentru acest motiv, C. L. Sector 4 București a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4.

În susținerea acestei solicitări, s-a reiterat împrejurarea că, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, a administrației publice locale, consiliile locale sunt autorități deliberative care, în exercitarea atribuțiilor lor, adoptă hotărâri și, prin urmare, nu au obligația de a plăti cheltuielile stabilite pentru centrul rezidențial în care au fost admise persoane cu handicap din București Sector 4.

De asemenea, s-a învederat faptul că, prin Hotărârea nr.14/27.01.2005 a Consiliului L. al Sectorului 4 s-a înființat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 - instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului L. al Sectorului 4, cu atribuții specifice asistenței sociale și, având în vedere obiectul de activitate al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 și faptul că această instituție are personalitate juridică, se consideră că instanța de fond, în mod greșit, a admis acțiunea în contradictoriu cu C. L. al Sectorului 4, acesta neavând calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe cale de consecință, C. L. Sector 4 București a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii în contradictoriu cu C. L. al Sectorului 4 București ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

O altă critică a vizat, pe fondul cauzei, împrejurarea că hotărârea pronunțată este dată cu interpretarea greșită a legii, chiar instanța de fond invocând, în motivare, art.34 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap însă aceasta a aplicat trunchiat textul de lege în sensul că se referă numai la alin.4, fără a ține cont și de celelalte alineate respectiv că „de la data publicării prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidențiale publice din alt județ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcției generale de asistentă socială si protecția copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul”.

Solicitarea cuprinde acordul direcției generale de asistentă socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap.

Conform alin.3 „Costul mediu lunar de cheltuieli pentru persoana cu handicap se datorează de la data admiterii efective în centru”, însă cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.1 și 2, respectiv existența solicitării conducătorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului din unitatea administrativ - teritorială în care persoana cu handicap își are domiciliul și a acordului direcției generale de asistență socială și protecția copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap.

Instanța de fond, ignorând aceste prevederi legale, a reținut doar că Direcția Generală de Asistență Socială pe raza căreia își au domiciliul persoanele instituționalizate pe raza altui județ decât cel de domiciliu este obligată alături de consiliul județean din raza de domiciliu - ce repartizează atare fonduri - la plata diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere ce revine ca obligație de plată beneficiarului/aparținătorului.

Or, nici chiar acest alineat nu a fost avut în vedere în întregime, deoarece și aici se precizează că aceste sume se suportă, pe bază de convenții, din bugetul consiliului județean/local în care persoana cu handicap asistată are domiciliul.

În atare condiții, se consideră că, de la data publicării Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este obligatorie solicitarea conducătorului direcției generale și acordul de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidențial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap (există prevedere legală expresă).

Chiar dacă, persoanele pentru care se solicită plata au fost instituționalizate anterior datei de 04.04.2007, după această dată era necesar obținerea acordului conducătorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, ținând seama și de faptul că perioada pentru care se solicită decontarea cheltuielilor este 01.01._10, perioadă pentru care sunt aplicabile normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006.

Având în vedere că, ulterior intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006, între cele două direcții nu s-a încheiat niciun protocol sau convenție prin care să se convină cu privire la păstrarea în centrele rezidențiale și decontarea cheltuielilor aferente asigurării îngrijirii și protejării persoanelor cu handicap, existente în centre, considerăm că instituția noastră nu poate fi obligată la plată.

În opinia Consiliului L. Sector 4 București, până la aprobarea normelor menționate, în prezența unui vid în legislație cu privire la primirea în centre și decontarea cheltuielilor, s-ar putea admite interpretarea instanței de fond care acceptă lipsa solicitării și acordului, dar ulterior intrării în vigoare a Normelor menționate nu se poate admite această interpretare, legiuitorul reglementând expres modalitatea de primire în centre și decontare a cheltuielilor.

Or, instanța de fond s-a pronunțat pentru plata unor cheltuieli efectuate ulterior intrării în vigoare a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.448/2006, respectiv 01.01._10.

Pe de altă parte, instanța de fond a obligat cei doi pârâți la plata contravalorii serviciilor sociale pentru trei persoane cu handicap care au domiciliile în sectoarele 4 și 5 ale Municipiului București și, cu toate acestea, a obligat C. L. al Sectorului 4 și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București la plata întregii sume, în condițiile în care, doar una din cele trei persoane își are domiciliul pe raza Sectorului 4 (în speță, M. M.).

În atare condiții, și sub acest aspect se impune modificarea hotărârii atacate.

Totodată, reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați nu a prezentat nici hotărârea prin care s-a dispus internarea în centru sau dovezi privind veniturile lunare și contribuția lunară a persoanelor cu handicap și a susținătorilor acestora și nici modalitatea de stabilire a costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată și a contribuției lunare de întreținere datorată de persoana cu handicap.

Instanța de fond a pronunțat hotărârea atacată întemeindu-se doar pe precizările expertului desemnat în cauză, aplicând greșit legea.

Pentru aceste motive, pârâtul C. L. Sector 4 București a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. al Sectorului 4 și respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._, la data de 09.03.2015, pricina fiind soluționată în condiții de legală citare a părților litigante, fără ca intimatul - reclamant C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați să fi formulat, în baza art.308 alin.2 C.pr.civ., întâmpinare.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu, conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

La termenul de judecată din data de 09.04.2012, pârâtul C. L. Sector 4 București a formulat, în temeiul art.115 – 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a invocat excepțiile necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești, a lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L. Sector 4 București și a lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții (f.45 – 47, dos. fond), această din urmă excepție fiind reiterată și prin întâmpinarea depusă la data de 15.09.2014 (f.31 – dos. fond).

Asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Ploiești, instanța de fond s-a pronunțat prin sentința civilă nr.9276/11.06.2012 în sensul admiterii acesteia și declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București și, ivindu-se conflict negativ de competență între cele două instanțe ca urmare a declinării, prin sentința civilă nr._/12. 12.2012, a competenței de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Ploiești, a fost pronunțată decizia nr.2123/28.05.2013, irevocabilă, prin care I.C.C.J. a stabilit competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Ploiești.

Prin încheierea de ședință din data de 28.10.2013, prima instanță a respins ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Consiliului L. Sector 4 București, având în vedere prevederile Capitolului II din Legea nr.215/2001, precum și dispozițiile art.188 rap. la art.187 C.pr.civ., apreciindu-se că, deși, C. L. Sector 4 București nu are personalitate juridică, acesta are capacitate procesuală de folosință, întrucât, este o entitate legal înființată care are o organizare de sine – stătătoare și un patrimoniu propriu afectat realizării unui scop licit și moral, în acord cu interesul general (f.18 – dos. fond).

Prin sentința civilă nr._/17.12.2014, instanța de fond a admis acțiunea, pe fond, după casare, formulată de reclamantul C. de Îngrijire prin Terapie Ocupațională pentru Persoanele Adulte cu Handicap Urlați, dispunându-se obligarea, în solidar, a pârâților Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București, și C. L. Sector 4 București la plata sumei de 58.233,82 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre costul mediu lunar și contribuția lunară de întreținere datorată pentru beneficiarii: Bobârnea D., M. M. și V. N., conform raportului de expertiză contabilă C. N..

În acest context, este evident că prima instanță a omis a se pronunța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Sector 4 București invocată de acesta prin cele două întâmpinări depuse - excepție de fond, absolută și dirimantă, în condițiile în care, potrivit disp. art.137 alin.1 C.pr.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură si asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.

Întrucât, nepronunțarea asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. Sector 4 București este o critică comună recursurilor declarate de pârâții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 București și C. L. Sector 4 București, tribunalul urmează să admită ambele recursuri și, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. rap. la art.312 alin.3 Teza a - II - a C.pr.civ., va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond pentru a se pronunța asupra acestei excepții, ocazie cu care vor fi avute în vedere și analizate și celelalte critici formulate cu privire la fondul pretențiilor deduse judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurentele – pârâte C. L. AL SECTORULUI 4 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 6 - 16, Sector 4 și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 BUCUREȘTI, CUI_, cu sediul în București, . - 254, Sector 4 împotriva sentinței civile nr._/17.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul – reclamant C. DE ÎNGRIJIRE PRIN TERAPIE OCUPAȚIONALĂ PENTRU PERSOANELE ADULTE CU HANDICAP URLAȚI, cu sediul în Urlați, . nr. 52, jud. Prahova și, în consecință:

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploiești.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 28.04.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. G. H. M. R. N. C.

GREFIER

A. D.

Operator de date cu caracter personal nr.5595

Red. A.G.H./tehnored. M.Ș.

3 ex. – 22.06.2015

d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești

j.f. S. Z.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 238/2015. Tribunalul PRAHOVA