Contestaţie la executare. Decizia nr. 207/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 207/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 207/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:016._
DECIZIA CIVILĂ NR. 207
Ședința publică din data de 02.02.2016
Președinte - ALICE GABRIELA HARHOI
Judecător - N. C.
Grefier - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - intimată S.C. OMV PETROM S.A., cu sediul în București, ., Sector 1, (P. City), înregistrata la ORC București sub nr. J/40/8302/23.10.1997, atribut fiscal RO, C.U.I_, împotriva sentinței civile nr. 3436/09.10.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata - contestatoare J. E. – C., CNP_, domiciliată în ., jud. Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata contestatoare reprezentată de av. C. N., lipsind apelanta - intimată.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 500,00 lei, conform O.P._, anulată și atașată la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care:
Tribunalul, în baza art.131 C.pr.civ., stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina, conform art.95 C.pr.civ.
Apărătorul intimatei - contestatoare depune la dosar împuternicire avocațială și, având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Apărătorul intimatei - contestatoare, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Consideră că, în mod corect, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.6 alin.4 din Legea nr.287/2009 și art.201 din Legea nr.71/2011, dispoziții conform cărora prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării in vigoare a legii noi rămân în continuare supuse acelorași dispoziții legale prin care au fost instituite.
Consideră că, în mod corect, instanța de fond a avut în vedere faptul că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București era o hotărâre definitivă, potrivit art.377 alin.1 pct.1 C.pr.civ., respectiv data pronunțării sentinței fiind data la care se naște dreptul apelantei de a cere executarea silită și nu data expirării termenului căii de atac așa cum în mod eronat susține prin întâmpinare.
Astfel, avându-se în vedere că data la care s-a născut dreptul intimatei de a cere executarea silită este data de 24.01.2011, la data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executarea silită, respectiv data de 28.02.2014, titlul nu mai avea caracter executoriu în ceea ce o privește pe intimata contestatoare din prezenta cauză; depune concluzii scrise, chitanța privind plata onorariului de avocat și practica judiciară.
Totodată, solicită obligarea apelantei - intimate la plata cu cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.
Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art.482 rap. la art.394 C.pr.civ, rămâne în pronunțare asupra fondului apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina - Secția Civilă sub nr._ / 24.06.2015, contestatoarea J. E. - C. a formulat, în contradictoriu cu intimata S.C. P. S.A., contestație la executare împotriva formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.1036/2014 întocmite de B.E.J.A. M. și Partenerii la cererea creditorului S.C. OMV PETROM S.A., solicitând instanței prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr.1036/2014 al B.E.J.A. M. și Partenerii, constatarea nulității tuturor formelor de executare, precum și să se constate prescris dreptul de a obține executarea silită.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a arătat că, la data de 10.06.2015, a primit somația emisă în dosarul de executare nr.1036/2014 al B.E.J.A. M. și Partenerii, titlul executoriu fiind reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București în dosarul nr._, sentință prin care a fost admisă contestația la executare formulată de creditoarea S.C. OMV PETROM S.A., sens în care s-a dispus anularea executării silite și întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia, respectiv restituirea sumelor încasate.
În baza art.703 C.pr.civ., a învederat faptul că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art.174 și urm. fiind aplicabile, în mod corespunzător.
A susținut faptul că a solicitat aceasta, întrucât, în situația de față nu au fost respectate dispozițiile art.664 și art.665 C.pr.civ., dispoziții referitoare la înregistrarea cererii de executare și încuviințarea executării silite.
Conform art.664 C.pr.civ., înregistrarea cererii de executare se face de îndată ce executorul judecătoresc primește cererea de executare și, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.
Conform art.665 C.pr.civ., încuviințarea executării silite se face în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviințarea executării de către instanța de executare căreia îi va înainta, în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art.664 alin.1 și dovada taxei de timbru.
A precizat faptul că, potrivit înscrisurilor comunicate, cererea de executare a fost admisă și înregistrată de B.E.J.A. M. și Partenerii prin încheierea nr.3604/28.02.2014, iar cererea de încuviințare a executării este înregistrată în data de 04.05.2015.
A solicitat să se constate prescris dreptul de a obține executarea silită, având în vedere faptul că, de la data rămânerii definitive a sentinței civile nr.1239/24.01.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 1 București, respectiv 24.01.2011 și data înregistrării cererii creditoarei, respectiv 28.02.2014, au trecut mai mult de 3 ani, termen înăuntrul căruia creditoarea putea cere executarea silită.
A menționat faptul că momentul de la care începe să curgă prescripția extinctivă în dreptul procesual civil se determină în funcție de data la care ia naștere dreptul de a cere executarea silită, singurul text legal incident în materia începutului prescripției dreptului de a cere executarea silită fiind art.405 alin.2 Vechiul C.pr.civ. (art.705 alin.2 Noul C.pr.civ.).
O hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare silită în momentul în care aceasta a devenit definitivă prin raportare la dispozițiile art.299 și urm., art.376 alin.1 și art.377 Vechiul cod de procedură civilă
Dispozițiile art.376 alin.1 și art.377 Vechiul Codul de procedura civilă stabilesc care sunt hotărârile ce pot fi puse in executare silită.
Astfel, conform art.376 alin.1 C.pr.civ. „se investesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile”, iar art.377 prevede că „(1) Sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile date în primă instanță, potrivit legii, fără drept de apel”.
Din cuprinsul art.376 C.pr.civ. rezultă că pot fi puse în executare silită (după ce au fost învestite cu formula executorie) atât hotărârile care au rămas definitive, cât și hotărârile care au devenit irevocabile.
Rezultă, deci, că și o hotărâre definitivă poate fi pusă în executare silită, nefiind obligatoriu ca aceasta să fi devenit irevocabilă.
A mai arătat că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București este o sentință care nu este susceptibilă de a fi atacată cu apel, astfel încât, este definitivă de la data pronunțării, respectiv 24.01.2011.
A învederat faptul că, de la acest moment, începe să curgă termenul de prescripție, termen care se împlinește la data de 24.01.2014.
Având în vedere că dreptul creditoarei de a cere executarea silită s-a născut la data pronunțării sentinței ce constituie titlul executoriu, termenul de prescripție de 3 ani s-a împlinit la data de 24.01.2011, împlinirea termenului ducând la lipsirea titlului de caracterul său executoriu.
Prin urmare, la data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare silită, titlul nu mai avea caracter executoriu.
Având în vedere faptul că cererea de executare silită formulată de creditoare fost admisă și înregistrată de B.E.J.A. M. și Partenerii prin încheierea din data de 28.02.2014, a considerat că dreptul de a obține executarea silită era prescris.
În drept, art.453, art.665, art.703, art.711, art.714 C.pr.civ., contestatoarea J. E. - C. solicitând judecarea cauzei în lipsă.
A apreciat că prezenta contestație este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, având în vedere dispozițiile art.266, art.270 C. muncii și art.29 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013.
Potrivit art.29 alin.1 lit. 1) din O.U.G. nr.80/2013, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
Conform art.270 rap. la art.266 C. muncii, sunt scutite de taxa judiciară de timbru conflictele de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă.
În cauza de față, sumele de bani cu privire la care se face executarea silită sunt drepturi salariale ce au fost obținute prin hotărâre judecătorească, urmare a unui conflict de muncă cu privire la executarea contractului individual de muncă.
În susținerea a depus la dosar înștiințare de plată din data de 03.06.2015, încheiere cheltuieli de executare din data de 03.06.2015, sentința civilă nr.1239/24.01.2011, pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București, carte de identitate, încheierea din data de 12.05.2015 pronunțată de Judecătoria Campina în dosarul nr._ .
În raport de susținerile contestatoarei J. E. – C., intimata S.C. P. S.A. a formulat, la data de 14.07.2015, în temeiul art.205 C.pr.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, arătând că, în baza cererii de executare silită a creditoarei, Judecătoria Campina a pronunțat la data de 12.05.2015 încheierea de ședință din Camera de Consiliu în dosarul nr._, prin care a admis cererea de încuviințare a executării silite formulate de B.E.J.A. M. și Partenerii și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, pentru suma de 18.090,30 lei actualizată cu indicele de inflație reprezentând debit restant, plus cheltuieli de executare silită, instanța autorizând pe creditoarea să treacă la executarea silită.
Astfel, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, B.E.J.A. M. și Partenerii a emis somația de plată pentru contestatoarea J. E. - C. prin care i-a pus în vedere să achite creditoarei OMV P. S.A. suma de 18.090,30 lei, actualizată cu indicele de inflație, reprezentând debit restant, la care se adaugă cheltuieli de executare stabilite de executorul judecătoresc.
A invocat excepția de netimbrare a contestației la executare, astfel cum prevăd dispozițiile art.10 alin.2 din O.U.G. nr.80/2013, respectiv în cazul contestației la executarea silita, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite.
Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată, iar în cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.
Având în vedere dispozițiile legale exprese, intimata a apreciat că se impune taxarea contestației la executare și, pe cale de consecință, în situația în care contestatorul nu a achitat taxa judiciară de timbru aferentă, a solicitat admiterea excepției de netimbrare a contestației și anularea acesteia ca netimbrata.
A mai arătat că procedura de executare silită în prezenta speță este cea prevăzută de Noul Cod de procedură civilă, fiind începută după ., respectiv 25.02.2014, data formulării de către intimată a cererii de executare silită.
Astfel, potrivit art.24 C.pr.civ. „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., contestatoarea J. E. - C. susținând, în mod eronat, faptul că dreptul de a cere executarea silită este prescris.
Conform alin.2 al art.705 C.pr.civ. „termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive”.
Potrivit prevederilor art.634 alin.1 pct.2 C.pr.civ. „l) Sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului si nici recursului; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel neatacate cu recurs; 3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs”, alin.2 al aceluiași articol stipulând că „hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz la data pronunțării".
Totodată, a arătat că, potrivit Decretului nr.167/1953, termenul de prescripție nu se calculează de la data la care hotărârea judecătoreasca a devenit executorie (de la data pronunțării), ci de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ce reprezintă titlul executoriu.
Aceasta concluzie a rezultat din coroborarea art.17 alin.2 din Decretul nr.167/1958 care are în vedere o hotărâre definitivă, cu art.377 din Codul civil în forma în vigoare în 1958: „sunt hotărâri definitive, dacă au fost date după chemarea pârtilor: 1. hotărârile instanței de fond, care nu au fost atacate cu recurs, sau, chiar atacate cu recurs, dacă judecata acestuia s-a perimat sau recursul s-a respins; 2. hotărârile date de instanța de recurs prin care aceasta rezolvă fondul pricinii”, din care rezultă că hotărârea rămâne definitivă la epuizarea căilor de atac.
Astfel, a învederat că sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, fiind o hotărâre supusă recursului, nu a rămas definitivă la data pronunțării, ci după scurgerea termenului de 15 zile de la comunicare în care putea fi atacată cu recurs.
Sentința civilă nr.1239/24.01.2011 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului la data de 21.12.2011 (decizia civilă nr.3484/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul București).
Prin urmare, termenul de prescripție începe să curgă de la data de 11.12.2011 și s-a împlinit la data 21.12.2014.
Conform art.622 alin.2 C.pr.civ. „în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta ce aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare (...)”.
Cererea de executare silită împotriva debitoarei - contestatoare a fost emisă de creditoarea OMV P. S.A., la data de 25.02.2014 și înregistrata de B.E.J.A. M. și Partenerii la data de 23.02.Z014 (conform cererii de executare silita atașată) înaintea împlinirii termenului de prescripției, astfel intimata exercitându-și dreptul de a cere executarea silită în termenul legal de prescripție de 3 ani.
În concluzie, intimata a arătat că și-a exercitat dreptul de a solicita executarea silită în cadrul termenului de prescripție, motiv pentru care solicită respingerea excepției invocate de contestatoare ca fiind vădit neîntemeiată.
Un alt argument invocat de contestatoare în susținerea nulității procedurii de executare silită virează faptul că, prin raportare la dispozițiile art.664 alin.1 C.pr.civ., executorul judecătoresc are obligația de a înregistra „de îndată” cererea de executare silită.
De asemenea, potrivit art.665 alin.1 C.pr.civ., executorului judecătoresc trebuia să ceară încuviințarea executării silite în termen de 3 zile de la data înregistrării cererii de executare silită.
Textul legal folosește noțiunea „de îndată” fără a stipula un termen în care trebuie să fie înregistrat dosarul și, având în vedere că textul nu limitează executorul judecătoresc să înregistreze cererea într-un anumit termen, s-a apreciat că noțiunea „de îndată” se poate traduce prin obligația executorului de a înregistrare cererea într-un termen rezonabil.
În ceea ce privește dispozițiile art.665 alin.3 C.pr.civ., a solicitat a se avea în vedere că textul de lege invocat de contestatoare nu stipulează expresis verbis care este sancțiunea care intervine în cazul în care nu a fost respectat de către executorul judecătoresc termenul de 3 zile pentru înregistrarea cererii de încuviințare a executării silite.
Or, atâta timp cât textul de lege nu consacră cu titlul de normă imperativă că nerespectarea lui ar duce la nulitatea absolută a executării silite, apreciind că nu poate fi interpretat în acest sens.
Astfel, în virtutea principiilor de drept care guvernează interpretarea normelor juridice, normele trebuie să fie interpretate în spiritul și scopul legii, ceea ce înseamnă că, voința și intenția legiuitorului constituie un element, în operația de interpretare, care trebuie să fie dominată de ideea unei înlănțuiri logice a faptelor și a aprecierilor juridice.
Atunci când textul este neclar, acesta trebuie să fie pus în legătura cu întreaga economie a normelor respective pentru ca aceasta să lumineze interpretarea, orice interpretare fiind necesar să se facă „subiectum materiam", adică în conformitate cu cadrul în care este pusă dispoziția respectivă, cu instituția juridică și ramura de drept unde aceasta se găsește.
Astfel, a apreciat că nerespectarea termenului de trei zile nu poate să duci la nulitatea procedurii de executare silită, cu atât mai mult cu cât, la fel cum arată și contestatoarea în contestația formulată, instanța a încuviințat cererea de executare silită, apreciind în acest sens că este îndreptățită la demararea executării silite.
Față de motivele expuse în întâmpinare, intimata S.C. P. S.A. a solicitat, în principal, anularea ca netimbrata a contestației, iar în subsidiar respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În drept, art.715 alin.3 și art.705 C.pr.civ.
În urma probei cu înscrisuri administrată în cauză, Judecătoria Câmpina a pronunțat sentința civilă nr.3436 la data de 09.10.2015 prin care a admis contestația la executare formulată de contestatoarea J. E. - C. în contradictoriu cu intimata S.C. OMV PETROM S.A., a constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr.9815/299/ 2009, a anulat formele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.1036/2014 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii, a obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, a dispus restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru în sumă de 1.000 lei achitată de aceasta, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, obligând contestatoarea să plătească Biroului Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii suma de 28,52 lei cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar de executare, iar după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta urmând a se comunica Biroului Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr.1239/ 24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, a fost anulată executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr.1713/E/2009 al B.E.J. T. Nicușor și s-a dispus întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acesteia, respectiv restituirea sumelor încasate.
Pentru executarea acestei sentințe, în ceea ce o privește pe contestatoarea J. E. - C., intimata OMV P. S.A. a formulat, la data de 28.02.2014, cerere de executare silită la Biroul Executorului Judecătoresc M. I..
Prin încheierea din data de 28.02.2014, Biroul Executorului Judecătoresc M. I. a dispus înregistrarea cererii de executare silită în Registrul General de dosare și deschiderea dosarului de executare silită nr.1036/2014.
Demararea procedurii de executare silită a fost încuviințată prin încheierea din data de 14. 05.2015 pronunțată de Judecătoria Campina în dosarul nr._ .
Biroul Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii a stabilit, prin încheierea din data de 03.06.2015, cheltuieli de executare de 1.865,59 lei.
În temeiul art.667 C.pr.civ., debitorul contestator a fost somat să achite suma de 18.090,29 lei care urmează a fi actualizată cu indicele de inflație și cheltuielile de executare de 1.865,59 lei.
Instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012, dispozițiile Noului C.pr.civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., ceea ce conduce la ideea că titlul executoriu fiind o hotărâre judecătorească pronunțată anterior datei de 13.02.2013, acesteia i se aplică vechiul Cod de procedură civilă în ceea ce privește stabilirea căii de atac și a caracterului executoriu sau neexecutoriu.
De asemenea, din acest considerent nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art.706 C.pr.civ., numai pentru hotărârile pronunțate în procesele începute ulterior datei de 13.02.2013, termenul de 3 ani în care se poate obține executarea silită începând că curgă de la data rămânerii definitive a acestor hotărâri.
Pe cale de consecință, în cazul de față fiind vorba despre prescripția extinctivă sunt aplicabile prevederile art.6 alin.4 din Legea nr.287/2009 și art.201 din Legea nr.71/2011 conform cărora prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Noului cod civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, și anume prevederile Decretului nr.167/1958 (care reglementează prescripția dreptului de a cere executarea silită, precum și cauzele de întrerupere și suspendare a executării silite) și ale art.405 C.pr.civ.
În acest context, instanța de fond a constatat că data nașterii dreptului de a solicita executarea silită este cea la care hotărârea care reprezintă titlul executoriu a devenit definitivă, și anume data la care a fost pronunțată în conformitate cu dispozițiile art.377 C.pr.civ., fiind vorba despre o hotărâre dată în primă instanță fără drept de apel.
Practic, sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București era executorie chiar la data de 24.01.2011 când a fost pronunțată, iar termenul de 3 ani în care se putea obține executarea silită prevăzut de art.405 C.pr.civ. a început să curgă de la aceasta data și s-a împlinit la data de 24.01.2014.
Momentul de la care hotărârea judecătorească devine executorie este unul singur și este determinat de faptul că hotărârea nu mai este supusă unei căi de atac suspensive de executare, astfel încât, partea interesată poate să ceară punerea în executare a hotărârii și, cum cererea de executare silită a fost înregistrată la B.E.J.A. M. și Partenerii la data de 28.02.2014, este evident că executarea silită a fost demarată după împlinirea acestui termen de prescripție,
Pentru aceste motive, în temeiul art.703 și art.719 noul C.pr.civ., actele de executare efectuate în cadrul dosarului de executare silită nr.997/2014 aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii sunt lovite de nulitate, urmând a fi, așadar, anulate ca urmare a constatării prescrierii dreptul de a cere executarea silita a titlului executoriu
Având în vedere acest aspect, nu au mai fost analizate celelalte susțineri ale contestatoarei J. E. – C. și, totodată, în temeiul art.451, art.452 și art.453 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a intimatei, instanța de fond a obligat pe aceasta să plătească contestatoarei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat .
În temeiul art.45 alin.1 lit. f) din O.U.G. nr.80/2013, s-a dispus restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Față de dispozițiile art.716 alin.2 C.pr.civ., instanța de fond a dispus obligarea contestatoarei să plătească Biroului Executorilor Judecătorești Asociați M. și Partenerii suma de 49,60 lei, reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, în termen legal, intimata S.C. OMV PETROM S.A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței civile nr.3436/09. 10.2015 în sensul respingerii acțiunii introduse de către intimata - contestatoare ca neîntemeiată.
De asemenea, apelanta - intimată a solicitat să se ia act că va solicita onorariul de avocat pe calc separată și, totodată, să se procedeze la cenzurarea onorariului de avocat solicitat de partea adversă în raport de complexitatea cauzei și de activitatea efectiv desfășurată de avocat, conform dispozițiilor art.451 C.pr.civ.
În motivarea în fapt a cererii de apel, intimata a învederat că, în baza cererii de executare silită a creditoarei OMV P. S.A., Judecătoria Campina a pronunțat, la data de 12.05.2015, încheierea de ședință din Camera de Consiliu în dosarul nr.356S/204/2015, prin care a admis cererea de încuviințare a executării silite formulate de B.E.J.A. M. și Partenerii și a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, pentru suma de 18.090,30 lei, actualizată cu indicele de inflație, reprezentând debil restant, plus cheltuieli de executare silită, instanța autorizând pe creditorul OMV P. S.A. să treacă la executarea silită.
Astfel, apelanta - intimată a susținut că, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr.9815/ 299/2009, B.E.J.A. M. și Partenerii a emis somația de plată pentru contestatoarea J. E. - C. prin care i-a pus în vedere să achite creditoarei OMV P. S.A. suma de 18.090,30 lei, actualizată cu indicele da inflație, reprezentând debit restant, la care se adaugă cheltuieli de executare stabilite de executorul judecătoresc.
Or, apelanta - intimată a susținut că, la data de 24.06.2015, J. E. - C. a înregistrat pe rolul Judecătoriei Campina contestația la executare împotriva executării silite începute de B.E.J.A. M. și Partenerii în dosarul de executare nr.1036/2014, iar la data de 09.10.2015, instanța a pronunțat sentința civilă nr.3436 prin care a admis cererea contestatoarei J. E. - C., dispunând anularea actelor de executare din dosarul de executare nr.1036/2014 deschis la B.E.J.A. M. și Partenerii.
În continuare, apelanta - intimată a apreciat că hotărârea instanței de fond este neîntemeiată, considerând că instanța a apreciat greșit asupra înscrisurilor și a motivului de admitere a cererii de contestație a executării silite.
În ceea ce privește primul motiv de apel, referitor la prescrierea dreptului de a cere executarea silită, apelanta - intimată a apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, sens în care, a învederat că și-a exercitat dreptul de a obține executarea silită în termenul legal de prescripție de 3 ani de zile și, astfel cum a arătat prin întâmpinarea depusă la fondul cauzei, apreciază că procedura de executare silită în prezenta speță este cea prevăzută de Noul Cod de Procedura Civilă.
În acest sens, apelanta - intimată a susținut că art.24 C.pr.civ. stabilește, în mod expres, faptul că „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executorilor silite începute după mirarea acesteia în vigoare”, întrucât, în speță, procedura de executare silită a fost începută după . Noului Cod de procedură civilă, respectiv la data de 25.02.2014, data formulării cererii de executare silită, considerând că prevederile Noului Cod de procedură civilă sunt aplicabile soluționării prezentului litigiu.
Astfel, apelanta - intimată a susținut că, potrivit alin.2 al art.705 NCPC „termenul de prescripție începe sa curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor Judecătorești si arbitrate, termenul de prescripție începe sa curgă da la data rămânerii lor definitive potrivit prevederilor art.634 alin.1 pct.2 din NCPC: (l) Sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2. hotărârile date în prima instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fast atacate cu apel; 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ari recursului sau, după caz, la data pronunțării”".
Apelanta - intimată a susținut, în continuare, astfel cum a arătat în fața instanței de fond, că sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, fiind o hotărâre supusă recursului, nu a rămas definitivă la data pronunțării, ci după scurgerea termenului de 15 zile de la comunicare în care putea fi atacată cu recurs.
Mai mult, sentința civilă nr.1239/24.01.2011 a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului la data de 21.12.2011 (decizia civilă nr.3484/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul București), prin urmare termenul de prescripție începe să curgă de la data de 21.12.2011 și s-a împlinit la data 21.12.2014.
De asemenea, s-a susținut că cererea de executare silită împotriva debitorului contestator a fost emisă de creditoarea OMV P. S.A. la data de 25.02.2014 și înregistrată de B.E.J.A. M. și Partenerii la data de 28.02.2014 (conform cererii de executare silita atașata deja la dosarul cauzei) înaintea împlinirii termenului de prescripție, astfel societatea exercitându-și dreptul de a cere executarea silită în termenul legal de prescripție de 3 ani.
De altfel, potrivit art.622 alin.2 NCPC, „în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare (...)”.
Prin urmare, cererea de executare silită împotriva debitoarei J. E. - C. a fost emisă de societate și înregistrată de executorul judecătoresc, anterior împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a mai cere executarea silita, motiv pentru care dreptul de a cere executarea silită în baza sentinței civile nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, nu s-a prescris, societatea demarând executarea silită în termenul legal de 3 ani de la rămânerea definitivă a titlului executoriu.
În concluzie, apelanta – intimată a susținut că cererea a fost emisă, predată și înregistrată de către executorul judecătoresc înaintea împlinirii termenului de prescripție și, potrivit art.622 alin.2 din NCPC, societatea și-a exercitat dreptul de a cere executarea silită în termenul legal de prescripție de 3 ani.
Nu în ultimul rând, chiar dacă s-ar aprecia că dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă ar fi aplicabile în astfel de situații, apelanta – intimată a considerat că, în niciun caz, din coroborarea textelor de lege nu rezultă că termenul de prescripție ar începe să curgă de la data pronunțării hotărârilor de către instanțele de fond, ci pentru calculul acestui termen se raportează tot la momentul expirării termenului pentru declararea căii de atac, respectiv momentul respingerii de către instanța superioara a cererii de recurs introdusă de intimat/intimați.
Astfel, apelanta - intimată a susținut că art.376 alin.1 Vechiul Cod de procedură civilă prevedea că investesc cu formula executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.
În acest sens, apelanta - intimată a susținut că trebuie avute în vedere prevederile art.278 din același act normativ în care legiuitorul enumeră hotărârile primei înstărite care sunt executorii de drept.
Or, apelanta - intimată a susținut că hotărârile prin care se soluționează o contestație la executare nu se regăsesc printre cele enumerate în art.278 pct.1 - 7 C.pr.civ.
Mai mult decât atât, pct.8 al acestui articol, specifică că sunt executorii și hotărârile primei instanțe „în alte cazuri în care legea prevede ca hotărârea este executorie”.
Mai mult, apelanta - intimată a susținut că, potrivit art.405 C.pr.civ. „ (1) dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită (...)”.
Dreptul de a cere executarea silită se naște din momentul în care hotărârea judecătorească este executorie.
Pentru a putea aprecia dacă hotărârea pronunțată de instanța de fond într-o contestație la executare este executorie din momentul pronunțării, încadrându-se în dispozițiile pct.8 al art.278 C.pr.civ., apelanta - intimată a susținut că trebuie analizate prevederile exprese aplicabile în materie, respectiv art.399 - 404 C.pr.civ. care reglementează contestația la executare, cu mențiunea că aceste prevederi nu specifică caracterul executoriu al unei astfel de hotărâri.
Ca atare, apelanta - intimată a considerat că, și potrivit legii vechi, hotărârea pronunțată în fond în contestația la executare poate fi pusă în executare, iar termenul de prescripție începe să curgă doar de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru recurarea acesteia sau, în ipoteza în care a fost promovată calea de atac de către debitor, iar recursul a fost respins, de la data la care instanța a respins recursul intimatului/intimaților.
Față de motivele expuse în prezenta cerere de apel, apelanta - intimată a solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței civile nr._.10.2015 în sensul respingerii acțiunii introduse de contestatoarea J. E. - C. ca neîntemeiată.
În drept, apelanta - intimată a invocat dispozițiile art.466 și urm. C.pr.civ. art.715 alin.3 și art.705 C.pr.civ.
În probatoriu, apelanta - intimată a precizat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum și de orice alte probe ce ar reieși din dezbateri.
De asemenea, apelanta - intimată a solicitat judecata cauzei și în lipsă în baza dispozițiilor art. 411 alin. (I), pct. 1 Cod proc. civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 10.12.2015 pricina fiind soluționată, în faza procesuală a apelului, în condiții de legală citare a părților litigante fără ca intimata - contestatoare J. E. - C. să fi formulatîntâmpinare, însă, la termenul de judecată din data de 02.02.2016 a solicitat, prin „Concluziile scrise” depuse respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală (f.30).
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar, se reține că, potrivit sentinței civile nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ , a fost admisă contestația la executare precizată formulată de contestatoarea S.C. OMV PETROM S.A. (intimata din prezenta cauză) în contradictoriu cu intimata J. E. - C. (contestatoarea din cauza de față), dispunându-se anularea executării silite ce formează obiectul dosarelor de executare nr.1709/E/2009 la nr.1774/E/ 2009 ale B.E.J. T. Nicușor și întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare, respectiv restituirea sumelor încasate.
Această sentință a devenit irevocabilă, prin respingerea recursului, conform deciziei civile nr.3484/21.12.2011 a Tribunalului București - Secția a - V - a Civilă.
Prin cererea înregistrată la B.E.J. M. I. sub nr.3795/28.02.2014, OMV P. S.A. a solicitat demararea procedurii executării silite a dispozițiilor titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București în dosarul nr._ prin care contestatoarea J. E. - C. a fost obligată la plata sumei de 18.090,30 lei constituită din suma de 17.896 lei încasată de aceasta în cadrul dosarului execuțional nr.1771/E/2009 al B.E.J. T. Nicușor și 194, 30 lei cheltuieli de judecată.
La data de 28.02.2014, B.E.J. M. I. a pronunțat încheierea prin care a dispus înregistrarea cererii de executare silită formulată de OMV P. S.A. împotriva debitoarei J. E. - C. în Registrul General de dosare al acestui birou, precum și deschiderea dosarului de executare silită nr.1036/2014 (f.46 – dos. fond).
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Câmpina la data de 12.05.2015, a fost admisă cererea formulată de petentul B.E.J.A. M. și Partenerii, fiind încuviințată executarea silită prin poprire a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ asupra veniturilor salariale și a conturilor prezente și viitoare ale debitoarei J. E. - C. deschise la unitățile bancare având sediile principale pe raza Curții de Apel București, pentru recuperarea sumei de 18.090,29 lei, precum și actualizarea valorii obligației stabilită în bani și recuperarea cheltuielilor de executare (f.41 – dos. fond).
Ulterior, prin încheierea din data de 03.06.2015 s-a stabilit suma de 1.865,59 lei (T.V.A. inclus) care reprezintă cheltuieli de executare silită până la acel moment procedural în dosarul execuțional nr.1036/2014 privind pe creditoarea OMV P. S.A. împotriva debitoarei J. E. – C. (f.40 - dos. fond).
Prin înștiințarea de plată emisă de B.E.J.A. M. și Partenerii la aceeași dată - 03.06.2015, s-a pus în vedere debitoarei J. E. - C., potrivit art.667 C.pr.civ., ca în termen de 1 (una) zi de la primire sau afișarea acesteia, să se conformeze titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.809/25.01.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București, în sensul de a achita creditoarei OMV P. S.A. sumele de 18.090,30 lei care urmează a fi reactualizată cu indicele de inflație și cheltuieli de executare în cuantum de 1.865,59 lei.
Aceasta este situație - premisă de la care trebuie pornit în analizarea temeiniciei prezentului demers judiciar inițiat de contestatoarea J. E. - C. vizând anularea tuturor formelor de executare, constatarea nulității tuturor formelor de executare și constatarea ca fiind prescris a dreptului de a obține executarea silită, sub aspectul legii aplicabile pentru calcularea termenului de prescripție și stabilirea momentului de la acesta începe să curgă
Astfel, cum în mod corect a reținut și instanța de fond, art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă prevede că dispozițiile Noului Cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., în speță, titlul executoriu fiind o hotărâre judecătorească pronunțată anterior datei de 15.02.2013 - data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, astfel încât, acesteia (nb. sentinței civile nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București în dosarul nr._ ) i se aplică prevederile vechiul Cod de procedură civilă în ceea ce privește stabilirea căii de atac și a caracterului executoriu sau neexecutoriu al titlului executoriu.
Pe cale de consecință, fiind vorba despre prescripția extinctivă, în speță, sunt aplicabile prevederile art.6 alin.4 din Legea nr.287/2009 și art.201 din Legea nr.71/ 2011 conform cărora prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Noului Cod civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, și anume prevederilor Decretului nr.167/1958 (care reglementează prescripția dreptului de a cere executarea silită, precum și cauzele de întrerupere și suspendare a executării silite) și ale art.405 C.pr.civ. de la 1865 care, la alin.2, prevede că „termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită”.
Art.377 alin.1 C.pr.civ. stipulează că „sunt hotărâri definitive, printre altele, hotărârile date în primă instanță, potrivit legii, fără drept de apel”.
În speță, sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, sentință care constituie titlu executoriu, fiind pronunțată în materia litigiilor de muncă a fost prevăzută ca având numai calea de atac a recursului, ceea ce înseamnă că, era definitivă de la chiar data pronunțării sale - 24.01.2011, deoarece era fără drept de apel.
În acest context, data nașterii dreptului de a solicita executarea silită este cea la care hotărârea care reprezintă titlu executoriu - sentința civilă nr.1239/24.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București în dosarul nr._ - a devenit definitivă, și anume data la care a fost pronunțată, în conformitate cu dispozițiile art. 377 alin.1 pct.1 C.pr.civ., fiind vorba despre o hotărâre dată în primă instanță fără drept de apel.
Procedând la calcularea termenului de 3 ani înlăuntrul căruia se putea cere executarea silită începând cu data de 24.01.2011 - dată la care a fost pronunțată sentința civilă nr.1239/24.01.2011 de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, dată de la care aceasta a devenit și executorie, înseamnă că termenul limită până la care se putea demara procedura execuțională este 24.01.2014, însă, având în vedere momentul la care a fost înregistrată la B.E.J. M. I. cererea de executare silită - 28.02.2014, este evident că actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.1036/2014 de B.E.J.A. M. și Partenerii sunt lovite de nulitate, context în care, în mod corect, s-a dispus anularea acestora.
Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constatând că apelul este nefondat, urmează să îl respingă ca atare și, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ., va păstra sentința atacată.
În baza art.451 alin.1 C.pr.civ. rap. la art.453 alin.1 C.pr.civ., va fi obligată apelanta - intimată S.C. OMV PETROM S.A. la plata către intimata - contestatoare J. E. - C. a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței nr. 175/02.22.2016 (f.33).
Referitor la cererea apelantei de cenzurare a onorariului de avocat solicitat de partea adversă în raport de complexitatea cauzei și de activitatea, efectiv, desfășurată de acesta, conform dispozițiilor art.451 alin.2 C.pr.civ, este adevărat că instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, însă, în speță, suma solicitată cu acest titlu nu este disproporționat de mare în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea prestată de avocat, onorariul fiind pe deplin, astfel, justificat, din punct de vedere al cuantumului, raportat și la circumstanțele cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta - intimată S.C. OMV PETROM S.A., cu sediul în București, ., Sector 1, (P. City), înregistrata la ORC București sub nr. J/40/8302/23.10.1997, atribut fiscal RO, C.U.I_, împotriva sentinței civile nr. 3436/09.10.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata - contestatoare J. E. – C., CNP_, domiciliată în com. Poiana Câmpina, ., jud. Prahova, ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatei 2.000 lei cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 februarie 2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. N. C.
GREFIER
M. Ș.
Operator de data cu caracter personal nr. 5595.
Red. A.G.H./tehnored. A.Ș.P.
4 ex. – 24.02.2016
d.f.nr._ - Judecătoria Câmpina
j.f. A. C. A. T.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 163/2016. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 463/2015. Tribunalul... → |
|---|
