Contestaţie la executare. Decizia nr. 221/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 221/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 221/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
Cod ECLI: RO:TBPHV:2016:016._
DECIZIA CIVILĂ NR. 221
Ședința publică din data de 08.02.2016
Președinte: A.-D. P.
Judecător: N. A.
Grefier: A.-Ș. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, CUI_, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva Sentinței civile nr. 7851/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator C. V., CNP_, având domiciliul în ., județul Prahova și cu domiciliul ales la S. M., L. și Asociații, în București, ..12, ., sector 3.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform Ordinului de plată nr._/18.06.2015, ce a fost atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură s-au depus la dosar: la data de 23.11.2015 întâmpinare formulată de intimatul – contestator, iar la data de 09.12.2015, răspunsul apelantei – intimate la întâmpinarea susmenționată, după care,
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 12.01.2015, sub nr._, contestatorul C. V. a solicitat în contradictoriu cu CNADNR SA Cestrin anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 3961/2014 al B. P. și M..
În motivare, a arătat, în esență, că, potrivit art. 13 din OG nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei iar potrivit art. 9 alin. 3 din același act normativ, procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării faptei, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravențiilor pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.
A mai menționat că procesul verbal de constatare a contravenției este nul absolut întrucât nu este semnat de agentul constatator.
În drept, a invocat art. 650 c.pr.civ., art. 711 c.pr.civ. și urm.
În probațiune, a depus la dosar înscrisuri (f. 10 -16 din dosar).
La data de 17.02.2015, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare și menținerea actelor de executare.
În motivare, a arătat, în esență, că procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Aceasta a adăugat că executarea silită a fost demarată în conformitate cu dispozițiile legale ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației de plată.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 – 208 c.pr.civ.
În probațiune, a depus la dosar înscrisuri (f. 25– 26).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și a dispus atașarea din oficiu a dosarului de executare nr. 3961/2014 al B. P. A., apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr. 7851 la data de 19.06.2015Judecătoria Ploiești a admis contestația la executare formulată de contestatorul C. V., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA și a anulat încheierea din camera de consiliu din data de 03.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/281/2014 și toate actele de executare efectuate în dosar de executare nr. 3961/2014 al B. P. A..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011 s-a dispus obligarea contestatorului V. C. la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, datorat conform art.8 alin.3 din OG nr.15/2002.
La data de 22.08.2014 creditoarea CNADNR SA a formulat cerere de executare silită la B. P. A. formându-se dosarul execuțional nr. 3961/2014.
Prin încheierea din data de 03.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2014 s-a dispus admiterea cererii de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției menționat. Prin încheierea nr. 3961/14.11.2014 executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare silită la suma de 481,92 lei.
Instanța a reținut că, fiind învestită fiind cu soluționarea unei contestații la executare, este ținută să analizeze din oficiu toate motivele ce ar putea atrage nelegalitatea actelor de executare contestate, inclusiv dacă înscrisul pe baza căruia s-a început procedura executării silite constituie sau nu titlu executoriu valabil.
Analizând din această perspectivă procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011 instanța a apreciat că acest înscris nu îndeplinește condițiile de formă pentru a constitui titlu executoriu, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 632 alin. 1 executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, alin. 3 al aceluiași articol arătând că sunt titluri executorii „hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”. Înscrisul ce se pretinde a fi titlu executoriu în cauză reprezintă un proces-verbal de contravenție, creanța constând în contravaloarea tarifului de despăgubire, astfel că cerințele privind punerea în executare a acestuia sunt prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. În acest sens, potrivit art. 37 din respectivul act normativ „procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”, cu precizarea că, în lumina art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, referirea la hotărârea judecătorească irevocabilă se va înțelege ca fiind făcută la hotărârea judecătorească „definitivă”.
Potrivit dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, legea cadru în materie contravențională, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului contestator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța trebuie să verifice din oficiu condițiile de forma ale titlului executoriu depus la dosar, în speță procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, respectiv cele prevăzute de art. 16 si art. 17 din OG 2/2001, fără a intra în analiza aspectelor ce țin de fondul sau temeinicia procesului verbal.
Analizând procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/10.10.2011 instanța a constatat că acesta cuprinde mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și a HG 1259/2001 de către agentul constatator M. Hriscu.
Instanța a avut în vedere dispozițiile Deciziei nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 16.02.2015 în recursul în interesul legii privind interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator, necesare legalității procesului-verbal de contravenție, pentru contravențiile sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, publicată anterior pronunțării acestei sentințe. Prin decizia amintită, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât următoarele: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
Decizia amintită a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din data de 25.03.2015. Potrivit dispozițiilor art. 517 alin.(4) C.proc.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul procedurii soluționării recursului în interesul legii de către ÎCCJ este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Prin urmare, soluția dată de ÎCCJ în Decizia nr. 6/2015 pronunțată în recursul în interesul legii a devenit obligatorie pentru instanțe începând cu data publicării, respectiv 25.03.2015.
În considerentele deciziei, instanța supremă statuează în sensul că aplicarea Legii nr. 455/2001 și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 – legea specială – care se completează cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 – dreptul comun în materie contravențională.
În sensul legii 455/2001, potrivit art.4, datele in formă electronică sunt reprezentări ale informației în forma convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloacele în forma electronică, iar înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în format electronic între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentând “acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Din aceste dispoziții legale mai sus amintite, rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în forma electronică destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.
Totodată, instanța a avut în vedere împrejurarea că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, situație în care devin incidente prevederile art. 26 alin. (3) și ale art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 care stipulează că procesul-verbal încheiat de agentul constatator în lipsa contravenientului, împreună cu înștiințarea de plată, se comunică acestuia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentată presupune utilizarea formei clasice, pe suport hârtie, a procesului-verbal contravențional.
Prin urmare, instanța a apreciat, în acord cu dispozitivul și considerentele deciziei ÎCCJ, că înscrisul electronic comunicat pe suport de hârtie de agentul constatator nu întrunește condițiile de valabilitate ale unui proces verbal de contravenție în sensul dispozițiilor OG 2/2001. Prin această modalitate de a încheia și comunica procesul verbal nu sunt respectate condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității, întrucât nici persoana căreia i s-a comunicat în formă scrisă, și de altfel, nici instanța de judecată, nu poate verifica semnătură agentului constatator, element esențial al procesului verbal de contravenție. Din analiza dispozițiilor legale citate se desprinde concluzia că semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică. Ca atare, ea nu poate fi aplicată pe un înscris aflat pe suport de hârtie.
Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumția de validitate, prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă, care impune doar condiția existenței “unor garanții suficient de serioase” de credibilitate a documentului și care funcționează, atunci când înscrierea este efectuată de un profesionist, doar “în favoarea terților”, iar nu împotriva lor. În aceste condiții, un act comunicat celeilalte părți pe suport hârtie, fără semnătura originală a celui de la care emană, nu poate avea decât valoarea unei copii a înscrisului electronic original.
Așadar, instanța a avut în vedere împrejurarea că procesul – verbal de contravenție menționat nu poartă nicio semnătura olografă, ci conține doar mențiunea ca a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 si ale Hotărârii Guvernului nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, fiind comunicat petentului pe suport de hârtie, iar nu în format electronic.
În concluzie, instanța a apreciat că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011 nu îndeplinește toate condițiile de formă cerute de lege, respectiv nu poartă semnătura olografa a agentului constatator, pentru a putea constitui titlu executoriu valabil.
Ca urmare, constatând că în dosarul execuțional nr. 3961/2014 al B. P. A. s-a început procedura executării silite și au fost întocmite acte de executare în temeiul unui înscris ce nu îndeplinește toate condițiile de formă pentru a constitui titlu executoriu, instanța de fond a admis contestația la executare formulată, a anulat încheierea pronunțată de Judecătoria Ploiești în data 03.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._/281/2014 și toate actele de executare efectuate în dosar de executare nr. 3961/2014 al B. P. A..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, în principal, constatarea nulității absolute a sentinței civile nr. 7851/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, în subsidiar, modificarea în parte a sentinței atacate, ca netemeinică și nelegală, respingerea contestației la executare formulată de către contestator împotriva executării silite efectuată de către Biroului Executorului Judecătoresc P. A. în baza titlului executoriu PVCC ., nr._/10.10.2011 generat și semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică, precum și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de Biroului Executorului Judecătoresc P. A. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În motivarea apelului intimata a arătat că, instanța de judecata și-a depășit competența, motivând aspecte de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu care puteau fi invocate numai în cadrul plângerii contravenționale.
A susținut apelanta - intimată că în speța de față executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și prin urmare motivele invocate de către contestatoare în contestația formulată reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și prin urmare nu pot fi luate în considerare, întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele arătate de instanța de fond constituie motive ce puteau fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cât există calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele privind nelegalitatea sau netemeinicia actului sancționator sau a procedurii de emitere și comunicare a acestuia, etc. nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 c.pr.civ.
A mai susținut apelanta că, instanța de fond s-a aflat în eroare, reținând în mod nefondat că procesul verbal de constatare a contravenției contestat nu poartă semnătura olografă a agentului constatator și prin urmare este lovit de nulitate absolută.
A precizat apelanta că, în ceea ce privește aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului - verbal de contravenție reținute de către instanța de fond, sunt nefondate.
De asemenea, a arătat intimata că potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Prin urmare, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, debitorul nu a apelat la această cale procesuală și prin urmare până la desființarea acestuia, titlul executoriu își menține puterea executorie.
Apelanta – intimată a precizat faptul că în speța de față executarea silită s-a efectuat în baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și prin armare motivele reținute de către instanța de fond reprezintă motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu și prin urmare nu pot fi luate în considerare întrucât în legătură cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lui, respectiv calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputând fi analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atât timp cat exista calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea și semnarea electronică a procesului - verbal de contravenție nu pot fii reținute ca motiv de admitere a contestației la executare, ci ele pot și trebuie să fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 c.pr.civ.
Prin urmare, cât timp procesul verbal de contravenție adresat pe seama debitorului nu a fost contestat în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia, deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
Pentru considerentele arătate, intimata a solicitat admiterea apelului, constatarea nulității absolute a sentinței civile nr. 7851/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești și în subsidiar modificarea în tot a sentinței apelate, menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către Biroului Executorului Judecătoresc P. A. în baza titlului executoriu menționat și continuarea executării silite.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 650 alin. 3 c.pr.civ., art. 466 și urm. c.pr.civ., precum și dispozițiile legale cuprinse în motivele de apel.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova a fost înregistrat sub nr._ la data de 03.11.2015.
La data de 23.11.2015 intimatul - contestator a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
La data de 15.09.2014 s-a format dosarul execuțional nr. 3961/2014 al B. P. A. la solicitarea creditoarei CNADNR, iar prin Încheierea din data de 03.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2014 s-a dispus admiterea cererii de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011, emis pe numele contestatorului din prezenta cauză, în ceea ce privește contravaloarea tarifului de despăgubire, conform art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, în cuantum de 28 euro, în lei, la cursul de schimb BNR din ultima zi din luna anterioară datei achitării.
Prin încheierea nr. 3961/14.11.2014 executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare silită la suma de 481,92 lei.
Pe calea contestației la executare, intimatul contestator a solicitat anularea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011 precum și anularea tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 3961/2014 al B. P. A., inclusiv a Încheierii de încuviințare a executării silite din data de 03.10.2014.
Instanța de fond a reținut că, fiind învestită fiind cu soluționarea unei contestații la executare, este ținută să analizeze din oficiu toate motivele ce ar putea atrage nelegalitatea actelor de executare contestate, inclusiv dacă înscrisul pe baza căruia s-a început procedura executării silite constituie sau nu titlu executoriu valabil, apreciind, în esență, că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2011 nu îndeplinește condițiile de formă pentru a constitui titlu executoriu, luând în considerare Decizia nr. 6/2015 a I.C.C.J, ce vizează interpretarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Tribunalul reține că în aplicarea disp. art.31 al.1 din OG nr. 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia și, de asemenea, potrivit disp. art.37 din OG 2/2001 procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate .
Art. 622 c.pr.civ. prevede că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar se procedează la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu astfel cum prevăd disp. art.628 c.pr.civ.
De asemenea, conform art. 632 c.pr.civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art. 662 c.pr.civ.
Art. 712 c.pr.civ. stipulează că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executor o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Așadar, din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că în baza procesului verbal de constatare a contravenției, comunicat acestuia prin poștă, cu confirmare de primire (fila 52 dosar fond), contestatorul a fost sancționat cu amendă pentru săvârșirea contravenției prev. de art.8 alin. 1 din OG 15/2002, în cadrul executării silite au fost comunicate contestatorului înștiințarea de plată și somația din data de 14.11.2014, însoțite de titlul executoriu, prin care a fost obligat contestatorul să plătească c/valoarea tarifului de despăgubire și cheltuielile de executare, contravenientul neformulând plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, plângere care, de altfel, suspendă executarea silită, ci, numai contestație la executare.
Ca atare, având în vedere prevederile art. 712 C.p.c., pe calea contestației la executare nu mai pot fi primite criticile contestatorului cu privire la condiții de formă și fond ale actului constatator, legalitatea sau nelegalitatea procedurii de întocmire acestui proces verbal, legalitatea sau prescrierea sancțiunii, aplicarea sau neaplicarea legii mai favorabile, toate acestea fiind aspecte de fond ce pot fi invocate decât pe calea specială de contestare a actului, calea plângerii contravenționale, iar instanța trebuia să analizeze aspectele ce vizează
executarea silită însăși, nicidecum aspectele de nelegalitate ale titlului executoriu, aceste putând face obiectul cenzurii numai în calea specială prevăzută de legiuitor, respectiv plângerea contravențională.
Prin urmare, în mod greșit au fost aplicate dispozițiile legale privind executarea silită demersului judiciar promovat de contestator, astfel că se justifică criticile aduse sentinței apelate pe calea prezentului apel.
Prin urmare, atât timp cât împotriva procesului-verbal de contravenție nu s-a formulat plângere contravențională, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia, înseamnă că apelanta deține un titlu executoriu apt de executare silită pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
Analizând actele de executare emise în dosarul de executare nr. 3961/2014 al B. P. A., Tribunalul reține că potrivit art.711 al.1 și 3 C.pr.civ., împotriva executării silite a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, inclusiv anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, precum și a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă au fost date fără îndeplinirea condițiilor legale.
Prin demersul judiciar promovat că nu s-a invocat de către contestator niciun motiv de natură a pune în discuție legalitatea executării silite a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, ci exclusiv aspecte care țin de legalitatea și temeinicia procesului verbal menționat, care, așa cum s-a reținut în precedent, nu pot fi analizate pe calea contestației la executare.
Pe fondul cauzei, Tribunalul constată și reține că nu au fost invocate de către contestator motive de nulitate a executării silite sau a actelor de executare silită.
Afirmațiile contestatorului prin care susține faptul că a intervenit prescripția dreptului de a solicita executarea sancțiunii contravenționale sunt total eronate, întrucât dispozițiile art. 14, alin. 1 din OG nr. 2/2001 nu își au aplicabilitatea în speță, deoarece procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat contravenientei în termenul de o luna de la data aplicării sancțiunii ( f.52 dosar fond).
Pentru considerentele de fapt și de drept arătate, în temeiul disp. art. art.480 alin. 2 C.pr.civ., Tribunalul va admite apelul și, în consecință va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare astfel cum a fost formulată, ca neîntemeiată.
Totodată, în temeiul disp. art. 453 C.pr. civ., va obliga intimatul contestator la plata către apelantă a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Admite apelul declarat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, CUI_, Înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, împotriva Sentinței civile nr. 7851/19.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul susmenționat, în contradictoriu cu intimatul – contestator C. V., CNP_, având domiciliul în ., județul Prahova și cu domiciliul ales la S. M., L. și Asociații, în București, ..12, ., . și, în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare formulată ca neîntemeiată.
Obligă intimatul la plata către apelantă a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 08.02.2016
Președinte, Judecător,
A.-D. P. N. A.
Grefier,
A.-Ș. P.
operator de date cu caracter personal 5595
red. N.A./tehnored. E.M.
5 ex./12.02. 2016
d.f. nr._
j.f. C. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 3/2016. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 239/2016. Tribunalul... → |
|---|
