Contestaţie la executare. Decizia nr. 3139/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3139/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 3139/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA-SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.3139
Ședința publică din data de 17.11.2015
PREȘEDINTE – C. M.
JUDECĂTOR - R. C.
GREFIER - CARDAȘOL I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, O.P.76, C.P.87, sector 6, împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - contestatoare D. E. D., domiciliată în Ploiești, ..28, jud. Prahova.
Cererea de apel timbrată cu suma de 20 lei taxă de timbru conform OP nr._/05.05.2015 anulată și atașată la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
P. contestația la executare înregistrată cu nr._ /19.02.2014, la Judecătoria Ploiești, contestatoarea D. E. D. a chemat în judecată pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea actelor de executare silită întocmite în dosarul nr.1284/2013 al B. P. și M., anularea executării silite a popririi, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, în mod nelegal, s-a procedat la executarea sa silită în baza procesului verbal de contravenție . 11, nr._/03.06.2011 privind plata tarifului de despăgubire de 28 de euro, fără să se țină seama de data săvârșirii faptei – 04.12.2010, încheierea procesului verbal 03.06.2011, de existența prescripției privind executarea silită în temeiul disp. art.13 alin.1 din OUG nr.21/2001 privind termenul de prescripție de 6 luni care începe să curgă de la data săvârșirii faptei și că fapta nu a existat în realitate atât timp cât a achiziționat rovinieta la data de 05.05.2010, fiind valabilă până la data de 04.05.2011, existând o eroare la data emiterii rovinietei privind numărul de identificare al autoturismului, aspect recunoscut de către organul emitent al rovinietei, mai ales că au fost abrogate disp. art.8 alin. 3 din OUG nr.15/2002, având o fiică încadrată în gradul de handicap grav fiind nevoită să facă regulat curse pe traseul București – Ploiești și retur în vederea recuperării copilului.
La data de 02.04.2015, intimata a formulat o întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare atât timp cât contestatoarea nu a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal care reprezintă titlu executoriu, fiindu-i comunicat procesul verbal la domiciliul acesteia, proces verbal necontestat, motiv pentru care acesta a devenit susceptibil de a fi pus în executare silită în termenul de prescripție de 3 ani, nefiind aplicabile dispozițiile privind prescrierea executării sancțiunii în baza legislației contravenționale.
La data de 09.05.2014 contestatoarea a formulat un răspuns la întâmpinarea intimatei, solicitând înlăturarea susținerilor acesteia în condițiile în care executarea silită este prescrisă în baza legislației contravenționale și că procesul verbal de contravenție nu reprezintă titlu executoriu în condițiile în care nu i-a fost comunicat, prin poștă cu aviz de primire.
După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr._/ 19.12.2014 a Judecătoriei Ploiești, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoare împotriva intimatei și s-a dispus anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul nr. 1284/2013 al B. P. și M..
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că în baza deciziei nr.6/16.02.2015 a ICCJ procesele verbale de sancționare a contravențiilor emise în baza OG nr.2/2001, Legii nr.180/2002, art.8 alin.2 din OG nr.15/2002, modificată prin Legea nr.442/2002, sunt lovite de nulitate absolută, în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, ceea ce înseamnă că, în speță, procesul verbal de constatare a contravenției sus menționat nu reprezintă titlu executoriu, ci doar dovada privind încheierea unui proces verbal de contravenție, astfel încât se impune desființarea actelor de executare silită, mai ales că debitoarea contestatoare nu a avut posibilitatea să solicite anularea procesului verbal de contravenție prin intermediul plângerii contravenționale în condițiile în care termenul de formulare a acestei plângeri a expirat.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel, intimata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, constatarea nulității absolute a sentinței, schimbarea în tot a acesteia în sensul respingerii contestației la executare, motivându-se că au fost analizate situații de fapt, de drept vizând însuși fondul dreptului care a făcut obiectul procesului verbal de contravenție, aspecte care exced unei contestații la executare, iar împrejurările înserate în cuprinsul considerentelor privind modalitatea de emitere, comunicare a procesului verbal nu pot face obiectul unei contestații la executare, ci pot fi invocate numai prin intermediul plângerii contravenționale, mai ales că în baza disp.art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal neatacat în termen de 15 zile de la comunicare constituie titlu executoriu, contestatoarea având posibilitatea să formuleze împotriva acestuia plângere contravențională.
În continuare, intimata a arătat că aspectele privind generarea, semnarea electronică a procesului verbal de contravenție pot fi invocate numai prin intermediul plângerii contravenționale, vizând însuși fondul dreptului stabilit în baza titlului executoriu, iar atât timp cât procesul verbal de contravenție nu a fost contestat în termenul de 15 zile de la comunicare, nefiind desființat pe cale judecătorească, acesta reprezintă titlu executoriu care atestă existența în favoarea sa a unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată cu nr._, la data de 08.09.2015.
La data de 29.09.2015, contestatoarea a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului, în condițiile în care în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis contestația la executare, anulând actele de executare silită, deoarece procesul verbal de contravenție nu reprezintă un titlu executoriu, fiind abrogate dispozițiile privind plata tarifului de despăgubire, efectele noi legi aplicându-se tuturor sancțiunilor contravenționale neexecutate până la data intrării în vigoare, devenind incidente dispozițiile legii contravenționale mai favorabile, mai ales că procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat cu confirmare de primire la domiciliul său, prin poștă, iar în speță a deținut rovinietă valabilă, aspect confirmat de bonurile fiscale depuse la dosar.
La data de 20.10.2015 intimata a formulat un răspuns la întâmpinarea contestatoarei, solicitând înlăturarea susținerilor acesteia în condițiile în care în mod legal s-a procedat la executarea silită a debitoarei atât timp cât există un proces verbal de contravenție care nu a fost desființat pe cale judecătorească și care produce efecte juridice, făcând dovada existenței unei obligații de plată în sarcina contestatoarei.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În baza procesului verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/03.06.2011, a fost sancționată contravențional contestatoarea, constând în obligarea acesteia la plata unei amenzi de 250 lei și a unei despăgubiri reprezentând c/valoarea tarifului de 28 euro, deoarece la data de 04.12.2010, a fost depistată pe raza localității Românești, pe DN 1 jud. Prahova, circulând fără să dețină rovinietă valabilă, proces verbal comunicat contestatoarei la data de 26.06.2011, aspect confirmat de procesul verbal încheiat în acest sens, existent la dosar, contestatoarea neformulând plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție sus menționat.
Conform cererii din data de 05.11.2013, înștiințărilor din data de 22.01.2014, încheierilor din data de 18.12.2013, 22.01.2014, adreselor de înființare poprire, intimata a solicitat la data de 05.11.2013 încuviințarea executării silite a procesului verbal de contravenție sus menționat în vederea achitării de către contestatoare a c/valorii tarifului de despăgubire de 28 euro, ocazie cu care s-a dispus încuviințarea executării silite la data de 18.12.2013, fiind somată contestatoarea să achite suma datorată de 28 euro plus 448,52 lei cheltuieli de executare silită.
P. decizia în interesul legii nr.6/16.02.2015 a ICCJ s-a stabilit că în ceea ce privește interpretarea, aplicarea disp.art.17 din OG 2/2001, modificată prin Legea nr.180/2002, art.4 pct.1-4, art.7 din Legea nr.455/2001, procesele verbale de contravenție prev. de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, modificată prin Legea nr.424/2002, încheiate potrivit art.9 alin.1, lit.-a, alin2, 3 din acest act normativ, transmise contravenienților pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Disp.art.712 C.pr.civ. stipulează că orice persoană interesată sau vătămata prin executare poate formula contestație la executare împotriva fie a executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, fie împotriva oricărui act de executare, precum și in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
Potrivit disp. art.27, art. 37 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, operațiunea de comunicare consemnându-se într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, iar procesul verbal necontestat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Disp. art.622 c.pr.civ. prevăd că obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar procedându-se la executarea silită a debitorului în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, caz în care pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, plantații ori a altei lucrări, încredințarea, stabilirea locuinței, vizitarea minorului, luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.
De asemenea, art.632 c.pr.civ. stabilesc că executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art.662 c.pr.civ., iar în conformitate cu disp. art.713 alin.1, 2 c.pr.civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executori o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că prin procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/ 03.06.2011, contestatoarea a fost sancționată contravențional, constând în obligarea acesteia la plata unei amenzi de 250 lei și a unei despăgubiri reprezentând c/valoarea tarifului de 28 euro, deoarece la data de 04.12.2010, a fost depistată pe raza localității Românești, pe DN 1 jud. Prahova, circulând fără să dețină rovinietă valabilă, proces verbal comunicat contestatoarei la data de 26.06.2011 și împotriva căruia contestatoarea nu a formulat plângere contravențională, motiv pentru care la data de 05.11.2013 intimata a solicitat punerea în executare silită a acestui proces verbal în vederea executării silite a contestatoarei în ceea ce privește plata tarifului de despăgubire la care a fost obligată în valoare de 28 euro, constând în executarea silită a acesteia prin toate formele reglementate de codul de procedură civilă, încuviințare admisă la data de 18.12.2013.
Ca atare, atât timp cât în baza procesului verbal de contravenție sus menționat, contestatoarea a fost obligată la plata sumelor de 250 lei reprezentând amendă și 28 euro reprezentând c/valoarea tarifului de despăgubire, proces verbal comunicat contestatoarei la domiciliul acesteia, iar împotriva acestui proces verbal contestatoarea nu a formulat plângere contravențională, necontestându-l în termenul de 15 zile de la comunicarea acestuia, termen care a început să curgă de la data de 26.06.2011, înseamnă că în realitate acest proces verbal constituie prin însăși natura sa un titlu executoriu, deoarece atestă o creanță certă, a cărei existență reiese chiar din cuprinsul procesului verbal sus menționat, lichidă, al cărei cuantum a fost stabilit clar în cadrul acestui proces verbal, exigibilă, fiind ajunsă la scadență în urma expirării termenului de 15 zile prevăzut de OG nr.2/2001, în vederea contestării acestuia.
De altfel, în condițiile în care procesul verbal de contravenție necontestat de către contestatoare în termenul legal de 15 zile, reprezintă prin însăși natura sa un titlu executoriu, făcând dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, în favoarea intimatei, în calitate de creditoare față de contestatoare, în calitate de debitoare, iar în baza acestui proces verbal de contravenție contestatoarea are obligația să achite în favoarea intimatei suma de 28 euro, reprezentând c/valoarea tarifului de despăgubire, adică prejudiciul pe care a fost obligată contestatoarea să îl repare în urma săvârșirii contravenției, constituind deci faptă ilicită, înseamnă că în mod legal s-a procedat la executarea silită a contestatoarei întrucât intimata are un titlu executoriu față de contestatoare, susceptibil de executare silită în vederea constrângerii contestatoarei de a achita suma de 28 euro datorată intimatei cu titlu de prejudiciu și care constituie prin însăși natura sa o creanță de drept comun, supusă termenului de prescripție de 3 ani și nicidecum o creanță fiscală, neavând același regim juridic ca și sancțiunea contravențională a amenzii.
Mai mult chiar, analizându-se actele de executare întocmite față de contestatoare, constând în înștiințării, somații, încheieri, reiese cu certitudine că nu există nicio împrejurare care să ateste că aceste acte de executare ar fi fost întocmite cu nerespectarea dispozițiilor legale, deoarece cuprind toate elementele reglementate de codul de procedură civilă, specifice formelor de executare solicitate de către intimată, respectiv urmărire mobiliară, imobiliară, poprire, stabilindu-se în sarcina contestatoarei în urma încuviințării executării silite și o obligație de plată privind achitarea cheltuielilor de executare stabilite inițial la suma de 448,52 lei.
Apărările contestatoarei conform cărora procesul verbal de contravenție ar fi fost lovit de nulitate absolută în temeiul deciziei nr.6/16.02.2015 a ICCJ, atât timp cât nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, determinând nulitatea absolută a actelor de executare silită nu pot fi avute în vedere întrucât o asemenea decizie produce efecte juridice în viitor și nicidecum retroactiv față de procesele verbale emise anterior pronunțării acestei decizii, neexistând nicio dispoziție legală care să consacre în cazul existenței unor decizii pronunțate în interesul legii, producerea unor efecte cu privire la fapte, acte săvârșite anterior pronunțării acestora, iar în speță împrejurările privind existența sau inexistența unei semnături olografe a agentului constatator vizează însăși legalitatea sau nelegalitatea, temeinicia sau netemeinicia procesului verbal de contravenție, aspecte care pot face obiectul unei analize numai prin intermediul dreptului comun, respectiv a plângerii contravenționale și nicidecum în cadrul unei contestații la executare, prin intermediul căreia se analizează strict legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea actelor de executare silită propriu-zise.
De fapt, atât timp cât contestatoarea nu și-a exercitat drepturile procesuale conferite de dispozițiile legale care reglementează modalitatea de contestare a procedurii de emitere, întocmire a procesului verbal de contravenție, constând în formularea unei plângeri contravenționale, fiind singurul mijloc procedural prin intermediul căreia aceasta avea posibilitatea să conteste procesul verbal de contravenție, să îl desființeze pe cale judecătorească, înseamnă că aceasta se află în imposibilitatea legală să conteste însuși procesul verbal de contravenție prin intermediul contestației la executare, mai ales că este imposibil din punct de vedere legal ca o persoană să-și invoce propria culpă constând în neformularea plângerii contravenționale în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal la domiciliul acesteia sau de la data la care a luat cunoștință de existența acestuia pentru a obține pe cale indirectă prin intermediul contestației la executare desființarea procesului verbal de contravenție.
Astfel, în mod nelegal instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis contestația la executare, dispunând anularea actelor de executare întocmite în dosarul nr.1284/2013, fără să se țină seama că în realitate au fost respectate disp.art art.622 și urm. c.pr.civ. în condițiile în care procesul verbal de contravenție nr._/03.06.2011 reprezintă prin însăși natura sa un titlu executoriu care atestă în favoarea intimatei existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, iar actele de executare au fost efectuate cu respectarea dispozițiile codului de procedură civilă în vigoare la data formulării cererii de încuviințare a executării silite, mai ales că acest proces verbal nu a fost desființat pe cale judecătorească prin intermediul unei plângeri contravenționale, caz în care nu pot face obiectul unei analize pe cale indirectă legalitatea sau nelegalitatea, valabilitatea sau nevalabilitatea acestuia prin intermediul contestației la executare care vizează strict numai modalitatea de întocmire și emitere a actelor de executare în temeiul acestui proces verbal de contravenție.
Afirmațiile contestatoarei privind inexistența unei creanțe certe în condițiile în care a deținut rovinietă valabilă în perioada 05.05.2010 - 04.05.2011, aspecte confirmate de bonul fiscal emis la data de 05.05.2010, existând o eroare din partea intimatei la momentul emiterii acestui bon privind înscrierea eronată a unui număr de identificare a autoturismului și că au fost abrogate disp. art.8 alin 3 din OUG nr.15/2002, nu au relevanță în cauză întrucât împrejurările sus menționate vizează însăși modalitatea de emitere a procesului verbal de contravenție, punând în discuție existența sau inexistența unei contravenții reținută în sarcina contestatoarei, prevăzută de dispozițiile sus menționate, existența sau inexistența unei roviniete la data 04.12.2010, împrejurări care exced unei contestații la executare în cadrul căreia se analizează pur și simplu caracterul de titlu executoriu al procesului verbal de contravenție, fiind imposibilă punerea în discuție a împrejurărilor sus menționate.
Faptul că în baza deciziei nr.228/2007 a Curții Constituționale s-a stabilit că efectele noii legi contravenționale se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate, neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că disp. art.13 alin.1 din OUG nr.21/2001 prevăd executarea silită a sancțiunilor contravenționale în termenul de prescripție de 6 luni de la data săvârșirii faptei, nu înseamnă în mod automat că executarea silită a contestatoarei în ceea ce privește plata tarifului de despăgubiri s-a prescris în termenul de 6 luni de la data săvârșirii contravenției, fiind imposibilă executarea silită a acesteia în urma abrogării dispozițiilor care reglementează tariful de despăgubire deoarece, în realitate, în cadrul procedurii de executare silită se analizează caracterul creanței deținută de către intimată față de contestatoare, existența în sine a unui proces verbal de contravenție necontestat, care a dobândit caracterul de titlu executoriu, susceptibil de a fi pus în executare silită în termenul de prescripție de 3 ani, dispozițiile codului de procedură civilă care exclud de plano, aplicarea legislației contravenționale în materia executării silite, a termenelor de prescripție cu caracter special care devin incidente numai în situația analizării legalității sau nelegalității, temeiniciei sau netemeiniciei procesului verbal de contravenție, aplicării în sine a legislației contravenționale la data emiterii procesului verbal de contravenție.
Motivele invocate de către intimată conform cărora împrejurările înserate în cuprinsul considerentelor privind modalitatea de emitere, comunicare a procesului verbal nu pot face obiectul unei contestații la executare, putând fi invocate numai prin intermediul plângerii contravenționale și că în baza disp.art.37 din OG nr.2/2001, procesul verbal necontestat în termen de 15 zile de la comunicare constituie titlu executoriu, contestatoarea având posibilitatea să formuleze împotriva acestuia plângere contravențională, sunt întemeiate deoarece, într-adevăr, contestatoarea avea posibilitatea să conteste modalitatea de întocmire a procesului verbal de contravenție numai prin intermediul plângerii contravenționale în termenul de 15 zile care a început să curgă de la data comunicării acestuia, iar neformularea unei asemenea plângeri determină imposibilitatea contestării acestui proces verbal printr-un alt mijloc procedural, mai ales că procesul verbal a dobândit caracterul de titlu executoriu în urma neformulării plângerii contravenționale și expirării termenului legal de 15 zile prevăzut în acest sens.
Criticile intimatei potrivit cărora aspectele privind generarea, semnarea electronică a procesului verbal de contravenție pot fi invocate numai prin intermediul plângerii contravenționale, vizând însuși fondul dreptului stabilit în baza titlului executoriu și că atât timp cât procesul verbal de contravenție nu a fost contestat în termenul de 15 zile de la comunicare, nefiind desființat pe cale judecătorească, reprezintă titlu executoriu, făcând dovada existenței în favoarea sa a unei creanțe certe, lichide, exigibile, sunt fondate întrucât, într-adevăr, existența sau inexistența semnăturii electronice a agentului constatator vizează însăși modalitatea de întocmire a procesului verbal de contravenție și nicidecum modalitatea de punere în executare silită a acestuia, neputând face obiectul unei analize în cadrul procedurii de executare silită.
În realitate, necontestarea procesului verbal .._/03.06.2011, prin intermediul plângerii contravenționale instituie caracterul de titlu executoriu susceptibil de a fi pus în executare silită, existența în favoarea intimatei a unei creanțe certe, lichide și exigibile, aspecte care nu mai pot fi contestate din oficiu de către instanța de fond care are obligația să respecte, să aplice dispozițiile care reglementează procedura de executare silită și care exclud, la rândul lor, aplicarea normelor legale care reglementează materia contravențiilor, modalitatea de întocmire a proceselor verbale, inclusiv a celor emise de către intimată.
În raport de aceste considerente, tribunalul, având în vedere că instanța de fond în mod nelegal a procedat la soluționarea cauzei, nerespectând disp.art.622 și urm. C.pr.civ., fără să țină seama că procesul verbal de contravenție reprezintă prin însăși natura sa un titlu executoriu, făcând dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile a intimatei față de contestatoare, nefiind desființat pe cale judecătorească, prin intermediul dreptului comun, în baza disp.art.480 alin.1, 2 c.pr.civ. va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată în sensul că va respinge contestația la executare ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile prev.de disp.art.712 c.pr.civ. în vederea anulării actelor de executare întocmite în baza acestuia.
În baza disp.art.451 și urm. c.pr.civ. va fi obligat intimata la 20 lei cheltuieli de judecată către apelantă, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta intimată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA- prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401 A, O.P.76, C.P.87, sector 6, împotriva sentinței civile nr._/19.12.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - contestatoare D. E. D., domiciliată în Ploiești, ..28, jud. Prahova, și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Obligă pe intimată la 20 lei cheltuieli de judecată către apelantă.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. C. C. R.
GREFIER,
I. N. Cardașol
Operator de date cu caracter personal 5595
Red.MC/tehnored. MC
5 ex-/25.01.2016
D.f._ Judecătoria Ploiești
J.f. T. M.
| ← Anulare act. Decizia nr. 54/2016. Tribunalul PRAHOVA | Evacuare. Decizia nr. 244/2016. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
