Contestaţie la executare. Decizia nr. 161/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 161/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 161/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:016._
DECIZIA CIVILĂ NR. 161
Ședința publică din data de 27 Ianuarie 2016
PREȘEDINTE - C.-A. M.
JUDECĂTOR - G. M.
GREFIER - M. - D. B.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea C. A., domiciliată în Ploiești, ., ., ., județ Prahova, împotriva deciziei civile nr. 2963/20.10.2015 pronunțată în dosarul nr._/281/2014 al Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, cu sediul în Ploiești, .. 22, județ Prahova.
Contestație în anulare timbrată insuficient cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei, conform chitanței . nr._/03.11.2015, chitanță anulată și atașată la dosarul cauzei, taxa judiciară de timbru aferentă prezentei căi de atac fiind în cuantum de 100,00 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței lipsa dovezii de achitare a diferenței taxei judiciare de timbru în cuantum de 90,00 lei, astfel cum a fost stabilită de instanță în sarcina de plată a contestatoarei, precum și că, prin serviciul registratură s-a atașat la prezenta cauză dosarul de fond nr._/281/2014 al Tribunalului Prahova, iar contestatoarea a depus la dosar o notă de ședință, după care,
Tribunalul, având în vedere că în prezenta cauză contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a completa taxa judiciară de timbru cu suma de 90,00 lei, nefiind făcută dovada acestei obligații, din oficiu, invocă excepția insuficientei timbrări și, constatând cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată cu nr._/281/ 21.05.2014 la Judecătoria Ploiești, contestatoarea C. A. a chemat în judecată pe intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună anularea actelor de executare constând în somația nr. 298/_ /_/ 28.04.2014, titlul executoriu nr._/28.04.2014, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că, în mod nelegal, s-a procedat la executarea sa silită pentru suma de 150 lei, fără să se țină seama că a achitat debitul datorat, neexistând nici o justificare să se procedeze în continuare la executarea sa silită.
La data de 23.11.2014 intimata a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea contestației, în condițiile în care în mod corect s-a procedat la executarea silită a contestatoarei, ținându-se seama de toate titlurile executorii în temeiul cărora a fost obligată la plata către bugetul de stat a unor sume de bani reprezentând cheltuieli judiciare, iar achitarea parțială a sumelor de bani datorate a avut ca efect stingerea obligațiilor fiscale principale în ordinea vechimii acestora, având de achitat la data emiterii actelor de executare o diferență de 150 lei care a fost achitată la data de 12.06.2014, dată la care contestatoarea a plătit suma de 400 lei.
După administrarea probelor cu acte, prin sentința civilă nr. 4156/30.03.2015 a Judecătoriei Ploiești, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoare împotriva intimatei.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție s-a reținut că potrivit probelor existente la dosar s-a procedat la executarea silită a contestatoarei pentru suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare, în condițiile în care titlurile executorii existente la dosar atestă instituirea unei obligații în sarcina contestatoarei constând în plata sumei totale de 800 lei, sume de bani pe care le-a achitat ulterior emiterii actelor de executare, astfel încât la data întocmirii acestor acte contestatoarea datora suma de 150 lei, caz în care în mod legal s-a procedat la emiterea actelor de executare, mai ales că în temeiul disp. art. 115 alin. 1 lit. b C.pr.fiscală, datoriile au fost stinse în ordinea vechimii lor, în urma achitării sumelor de bani datorate de către contestatoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației la executare, motivându-se că eronat nu s-a ținut seama de actele existente la dosar, inclusiv chitanța nr._/19.02.2014 privind plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, sumă achitată în termen legal.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza fost înregistrată cu nr._/281/2014 la data de 15.06.2015.
La data de 24.07.2015 intimata a formulat o întâmpinare, solicitând respingerea apelului, în condițiile în care contestatoarea a achitat toate sumele de bani datorate în temeiul titlurilor executorii existente la dosar, procedându-se la încetarea executării silite în urma stingerii integrale a obligațiilor fiscale pe care le avea, în baza disp. art. 148 alin. 4 lit. a C.pr. fiscală.
Tribunalul examinând cauza în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate în cauză, de criticile formulate și ținând seama de dispozițiile legale incidente în cauză, prin decizia civilă nr. 2963/20.10.2015 a respins apelul declarat de apelanta contestatoare C. A., împotriva sentinței civile nr. 4156/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat, reținând că în baza sentinței penale nr. 34/11.02.2014 a Curții de Apel Ploiești a fost respinsă plângerea formulată de contestatoare împotriva rezoluțiilor nr. 721/P/2012/22.11.2013, 1789/II/2/2013/18.12.2013 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, fiind obligată contestatoarea să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform înștiințărilor nr._ ,_ ,_ emise de Curtea de Apel Ploiești, contestatoarea a fost somată, în perioada 24.01._14, să plătească Biroului Executări Penale din cadrul Curții de Apel Ploiești sumele de 200 lei, respectiv câte 100 lei,(în total 400 lei), reprezentând cheltuieli judiciare către stat, sume la care a fost obligată în temeiul sentințelor penale nr. 12/23.01.2014, 19/29.01.2014, 34/11.02.2014 ale Curții de Apel Ploiești, iar în urma acestor înștiințări contestatoarea a achitat la data de 19.02.2014 suma de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, aspect confirmat de chitanța . nr._/19.02.2014 în cadrul căreia au fost specificate dosarele sus menționate, respectiv nr._ ,_ ,_ .
În cuprinsul somației nr. 298/_ /_/ 28.04.2014, titlului executoriu nr._/28.04.2014 s-a menționat că a fost obligată contestatoarea să plătească suma de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, indicându-se ca titlu de creanță sentința penală din data de 12.02.2014 a Curții de Apel Ploiești, existentă în cadrul dosarului nr._ .
Potrivit înștiințărilor din data de 07.03.2014, 08.04.2014, 27.01.2014, 30.01.2014, 12.02.2014, 24.02.2014 emise de către Tribunalul Prahova, Judecătoria Ploiești, Curtea de Apel Ploiești, însoțite de extrase din titlurile executorii reprezentând sentințele penale nr. 34/11.02.2014, 2424/21.11.2013, 12/23.01.2014, 19/29.01.2014, 531/26.02.2014, 135/28.02.2014 s-a procedat la darea în debit de către intimată a contestatoarei pentru suma totală de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Disp. art. 115 alin. 1 lit. b c.pr.fiscală prevăd că în cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții, alte sume reprezentând creanțe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, se sting datoriile corelative tipului respectiv de creanță fiscală principală stabilită de contribuabil sau distribuită în temeiul disp. art. 114 de către organul fiscal competent, stingerea efectuându-se de drept în următoarea ordine: toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii și apoi toate obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii.
De asemenea, disp.art.172 C.pr.fiscală stipulează că persoanele interesate pot formula contestație la executare împotriva fie a oricărui act de executare efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale în materie de către organele de executare, fie împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea silită în cazul în care acest titlu nu constituie o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea acestuia nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că debitoarea contestatoare a fost obligată, în baza sentințelor penale nr. 34/11.02.2014, 2424/21.11.2013, 12/23.01.2014, 19/29.01.2014, 531/26.02.2014, 135/28.02.2014 la plata unor cheltuieli judiciare către stat în valoare totală de 800 lei din care la data de 19.02.2014 contestatoarea a achitat suma de 400 lei, diferența până la suma totală de 800 lei fiind achitată la 12.06.2014, după ce în prealabil instanțele judecătorești au procedat la darea în debit a contestatoarei în perioada 27.01._14 în vederea executării silite de către intimată a acesteia pentru suma totală de 800 lei, fiind emise actele de executare silită constând în somația nr. 298/_ /_/28.04.2014, titlul executoriu nr._/ 28.04.2014 pentru diferența de sumă de 150 lei.
Ca atare, atât timp cât contestatoarea a fost obligată să plătească la bugetul statului suma totală de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, în temeiul unor hotărâri judecătorești, obligație pe care aceasta nu și-a îndeplinit-o decât parțial, achitând la data de 19.02.2014 suma de 400 lei, înseamnă că în realitate hotărârile judecătorești sus menționate reprezintă prin însăși natura lor titluri executorii, inclusiv sentința penală nr. 12/23.01.2014 privind plata sumei de 100 lei, deoarece atestă în favoarea intimatei o creanță certă, a cărei existență reiese din cuprinsul acestor hotărâri judecătorești, lichidă, al căror cuantum a fost clar determinat în cadrul dispozitivelor acestor hotărâri, exigibilă, fiind ajunsă la scadență în urma rămânerii definitive a acestor sentințe penale.
De altfel, în condițiile în care contestatoarea a fost obligată în baza hotărârilor judecătorești sus menționate la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, procedându-se la darea în debit de către instanțele judecătorești a contestatoarei prin intermediul intimatei, fiind emise adrese de confirmare debit în vederea executării silite a contestatoarei în perioada 24.02._14 privind suma totală de 800 lei, înseamnă că intimata avea obligația să procedeze la executarea silită propriu zisă a contestatoarei, pentru încasarea tuturor sumelor datorate de către aceasta, în urma confirmării debitelor emise de către instanțele judecătorești în perioada sus menționată, inclusiv pentru diferența de sumă de 150 lei existentă la data de 28.04.2014 din suma totală datorată de 800 lei, sumă care a fost stinsă în integralitatea sa în urma achitării sumelor datorate de către contestatoare la data de 12.06.2014.
Mai mult chiar, achitarea sumei de 400 lei de către contestatoare la data de 19.02.2014 în baza chitanței . nr._/19.02.2014, invocându-se sentințele penale nr. 34/11.02.2014, 12/23.01.2014, 19/29.01.2014, în temeiul cărora a fost obligată contestatoarea la plata sumei totale de 400 lei, nu determină stingerea obligației de plată a contestatoarei privind achitarea sumei totale de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, în condițiile în care însăși Curtea de Apel Ploiești a procedat la darea în debit a contestatoarei pentru suma totală de 400 lei privind sentințele sus menționate, inclusiv prin intermediul adresei înregistrată la intimată la data de 26.02.2014, privind sentința penală nr. 12/23.01.2014, caz în care intimata avea obligația să procedeze, în urma confirmării acestui debit, la emiterea actelor de executare la data de 28.04.2014, indicându-se sentința penală nr. 12/23.01.2014, în ceea ce privește plata diferenței de 150 lei rezultată în urma scăderii tuturor sumelor datorate de către contestatoare.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a respins contestația la executare ca neîntemeiată, constatând că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prev. de disp. art. 172 c.pr.fiscală în ceea ce privește anularea actelor de executare constând în somația nr. 298/_ /_/ 28.04.2014, titlul executoriu nr._/28.04.2014 privind suma de 150 lei reprezentând diferență cheltuieli judiciare către stat, sumă achitată ulterior emiterii actelor de executare de către contestatoare la data de 12.06.2014 din suma totală datorată inițial de către contestatoare în valoare de 800 lei.
Motivele invocate de către contestatoare conform cărora eronat nu s-a ținut seama de actele existente la dosar, inclusiv chitanța nr._/19.02.2014 privind plata sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, sumă achitată în termen legal, sunt neîntemeiate, deoarece la stabilirea obligației de plată în sarcina contestatoarei la data emiterii actelor de executare se ține seama de toate titlurile executorii comunicate intimatei în urma confirmărilor de debit emise, de obligația intimatei de a proceda la executare silită a contestatoarei, în urma înștiințărilor de debit fost care i-au comunicate din oficiu de către instanțele judecătorești, iar achitarea sumei de 400 lei la data de 19.02.2014 nu a avut ca efect stingerea tuturor obligațiilor de plată ale contestatoarei la bugetul general al statului, ci executarea parțială voluntară a acestor obligații, intimata procedând la stingerea obligațiilor de plată în ordinea vechimii acestora, cu respectarea disp. art. 115 alin. 1 lit. b C.pr.fiscală.
În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că nu există nici un motiv de nelegalitate sau de netemeinicie, în baza disp. art. 480 alin. 1 C.pr.civ., a respins apelul, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea C. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea contestației în anulare, astfel cum a fost formulată.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza fost înregistrată cu nr._ la data de 27.10.2015.
La termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2016, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția insuficientei timbrării a contestației în anulare formulată de contestatoarea C. A. și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Examinând excepția insuficientei timbrări a contestației în anulare, în raport de disp. art. 245 - 248 NCPC, tribunalul reține că, potrivit art.33 alin.1-2 cu aplicarea art. 3 din O.U.G. nr.80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă aceste taxe nu au fost plătite în mod legal în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, se va pune în vedere petentei în condițiile art. 200 alin. (2) Teza I din codul de procedură civilă obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței, neîndeplinirea obligației de plată sancționându-se cu anularea acțiunii ori a cererii.
Prin urmare, constatând că în prezenta cauză contestatoarea C. A. a achitat taxa judiciară de timbru numai în cuantum de 10,00 lei, conform chitanței . nr._/03.11.2015, chitanță ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei, taxa judiciară de timbru aferentă prezentei căi de atac fiind în cuantum de 100,00 lei, precum și lipsa diferenței taxei judiciare de timbru în cuantum de 90,00 lei, deși i s-a pus în vedere în condițiile art. 200 alin. (2) Teza I din Codul de procedură civilă această obligație, sub sancțiunea anulării contestației în anulare ca netimbrată, conform măsurilor dispuse de instanță în procedura de regularizare a cererii, ce i-a fost comunicată acesteia la data de 30.10.2015, astfel cum rezultă din conținutul dovezii de înmânare, precum și prin citația ce i-a fost comunicată la data de 09.12.2015, în baza art.245 - 248 NCPC cu aplicarea art.33 din O.U.G. nr. 80/2013, tribunalul va admite excepția insuficientei timbrări a contestației în anulare și, pe cale de consecință, va dispune anularea contestației ca insuficient timbrată, în conformitate cu dispozițiile art.33 din OUG nr.80/2013, potrivit cărora instanțele judecătorești nu se pot pronunța asupra cererilor înainte de a fi îndeplinit timbrajul.
Se impune precizarea că dreptul de acces liber la justiție, consacrat prin dispozițiile art.21 alin. 1 din Constituția României și garantat prin prevederile art.6 par.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, trebuie exercitat potrivit procedurii și în condițiile instituite de lege, inclusiv prin plata taxelor aferente demersului judiciar promovat.
În concret, art.6 par.1 din Convenție nu garantează accesul gratuit la justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în jurisprudența sa, că numai în cazul stabilirii unei taxe de timbru exorbitante, fără nicio legătură cu șansele de câștig a cauzei și înainte de orice analiza a fondului acesteia, combinată cu lipsa posibilităților financiare ale petentei, constituie, în fapt, o descurajare și o limitare lipsită de proporționalitate a accesului liber la justiție (Hotărârea dată în cauza Weismann contra României).
În măsura în care partea obligată la plata taxei judiciare de timbru nu face dovada achitării sumei datorate, instanța învestită are obligația legală de a anula contestației în anulare, în conformitate cu dispozițiile art.33 alin.2 din OUG nr.80/2013.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va admite excepția insuficientei timbrări a contestației în anulare, invocată, din oficiu, și va anula cererea, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția insuficientei timbrări a contestației în anulare, invocată din oficiu de instanță.
Anulează contestația în anulare formulată de contestatoarea C. A., domiciliată în Ploiești, ., ., ., împotriva deciziei civile nr. 2963/20.10.2015 pronunțată în dosarul nr._/281/2014 al Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Prahova, cu sediul în Ploiești, .. 22, județ Prahova, ca insuficient timbrată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 ianuarie 2016.
Președinte, Judecător,
C.-A. M. M. G.
Grefier,
M.-D. B.
Operator de date cu caracter personal 5595
Red. B.M.D./ Tehnored.B.M.D.
4 ex./22.02.2016
D.apel._/281/2014 Trib. Ph.
J. apel: C.R., M. C.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 11/2016. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 163/2016. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
