Contestaţie la executare. Hotărâre din 09-02-2016, Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 229/2016
R.
TRIBUNALUL PRAHOVA- SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:016._
Decizia civilă nr.229
Ședința publică din data de 09.02.2016
Președinte - ALICE GABRIELA HARHOI
Judecător - N. C.
Grefier - M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-contestatoare ., cu sediul în M., .. B., Cui Ro_, J_, împotriva sentinței civile nr.8805/06. 07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata B. T. S.A, cu sediul în Cluj N., ..8, jud.Cluj, cu sediul procesual ales în București, ., sector 2 (Clădirea „Nusco Tower).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02.02.2016, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 09.02.2016 când a dat următoarea decizie:
TRIBUNALUL:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 12.02.2014 sub nr._, contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata V. R. SA, a solicitat: anularea încheierii de încuviințare a executării silite din Camera de Consiliu din 12.12.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr_/281/2013, anularea încheierilor nr. 1/23.01.2014, 2/23.01.2014, 3/23.01.2014, 4/23.01.2014 și 5/23.01.2014 emise în dosarul execuțional nr. 256/23.01.2014 al B. T. D. I., anularea tuturor formelor de executare emise în acest dosar de executare, respectiv, somația nr 256/23.01.2014 și adresa de înființare a popririi nr 256/23.01.2014, precum și suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare.
În motivare, contestatoarea a arătat că se impunea respingerea cererii de încuviințare a executării silite, întrucât înscrisurile depuse nu îndeplineau toate condițiile de formă, cerute de legea 58/1934, privind cambia și biletul la ordin, în sensul că biletele la ordin, în forma în care au fost completate de societatea contestatoare, nu purtau mențiuni realizate de reprezentantul legal al societății privind data emiterii acestora, iar conform disp. art. 1 din legea 58/1934 arătarea datei emiterii biletelor la ordin constituie un element esențial de fond și formă, a cărui lipsă afectează valabilitatea titlului.
A mai arătat contestatoarea că toate biletele la ordin au fost completate de reprezentanții ei la 15.03.2013, așa cum rezultă din mențiunile de predare-primire din aceeași dată, mențiuni semnate și parafate de reprezentanții celor două societăți comerciale, predarea efectivă a acestora rezultând și din numărul de înregistrare din Registrul de intrări/ieșiri al societății . nr 252/15.03.2013.
Contestatoarea a mai arătat că, în forma în care au fost completate, biletele la ordin au doar valoarea unei promisiuni de plată și nu a unei obligații de plată, executorie la data completată ca fiind scadentă.
A precizat contestatoarea că toate biletele la ordin, la data completării acestora, 15.03.2013 când au și fost predate, la rubrica privind obligația instituită de plată, au fost completate numai cu mențiunea stipulat „LA ORDIN”, însă la această rubrica s-a adăugat o mențiune în plus probabil de girant, ., și mențiunea „FĂRĂ PROTEST”, fiind alterat textul biletelor la ordin, ipoteza in care sunt aplicabile prevederile art. 88 din legea 58/1934 .
Contestatoarea a arătat și că între aceasta si ., s-au derulat raporturi comerciale ., când C. P. SRL a efectuat lucrări de confecție si montaj tâmplărie din aluminiu cu geam termopan pentru Andami Comp SRL, iar convenția societăților viza continuarea colaborării începute si cu achiziția de mărfuri de către C. P. SRL de la Andami Comp SRL si după data de 15.03.2013, când au fost completate biletele la ordin.
În acest sens, a susținut contestatoarea, în perspectiva livrărilor succesive de mărfuri, a decis completarea biletelor la ordin in litigiu, ca o promisiune în îndeplinirea obligațiilor de plată în viitor.
Contestatoarea a învederat că dovada faptului că valabilitatea biletelor la ordin asumată era limitată numai la o promisiune de plată, o constituie lipsa mențiunilor privind data emiterii acestora, lipsa mențiunilor „FĂRĂ PROTEST”, data scadenței fiecăruia, care în fapt era una și aceeași cu data livrărilor mărfurilor la care . s-a obligat în mod expres, față de mențiunile exprese de la rubrica semnificația plății „contravaloare marfă” înscrisă în fiecare bilet în parte.
A mai învederat contestatoarea că după momentul completării și predării biletelor la ordin, la cererea societății . în calitate de debitoare, la Tribunalul București, s-a deschis procedura generala a insolventei împotriva acesteia, iar relațiile comerciale dintre cele două societăți nu au mai avut loc, astfel încât nu s-a prestat niciun contraserviciu și nu există niciun debit, raportul juridic fundamental decis inițial, respectiv livrarea mărfurilor, în fapt nu s-a materializat, toate biletele la ordin neavând vreo cauză juridică și nu au la bază o operațiune comercială efectivă și licită.
A mai precizat contestatoarea că la data de 11.07.2013 a solicitat în mod expres printr-o notificare înaintată creditoarei V. R. SA înregistrată sub nr_, neintroducerea în sistemul bancar a celor 4 bilete la ordin, solicitarea nefiind urmată de un răspuns.
A precizat contestatoarea că, în cunoștință de cauza cu privire la neîndeplinirea obligației corelative de livrare a mărfurilor pentru care s-au realizat promisiunile de plată prin biletele la ordin emise, creditoarea a solicitat executarea silită prin cererea înregistrată la 22.10.2013 la B. T. D. I., fiind constituit dosarul execuțional nr 256/2013.
A mai arătat contestatoarea că, în condițiile în care în fiecare din biletele la ordin emise s-au făcut mențiuni referitoare la „contravaloare marfa”, s-ar fi impus să se solicite detalii cu privire la îndeplinirea obligațiilor părților la momentul scontării (girării) acestora, precum și îndeplinirea cumulativă a condițiilor de valabilitate ale acestora față de dispozițiile legii 58/1934.
În dovedire, contestatoarea a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri.
În susținerea cererii, a fost depus un set de înscrisuri, în copie.( f. 14-114)
În drept, au fost invocate disp. art. 638 pct. 3 711 alin 1, 711 alin 2 și art. 718 C.pr.civ, lg. 58/1934.
Contestația a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru 100 lei. ( f. 12)
La data de 07.01.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.( fila 168)
În motivare, intimata a arătat că față de prevederile art. 665 alin 1, 638 alin 1 pct. 3 C.pr.civ și a art. 61 din lg. 58/1934 și raportat la biletele la ordin, completate cu toate datele necesare, inclusiv data emiterii acestora și a refuzului la plata a titlurilor de credit pentru lipsa de disponibil, instanța de executare nu avea niciun motiv să nu încuviințeze executarea silită, în temeiul acestor titluri executorii.
A mai arătat intimata că alegațiile contestatoarei potrivit cărora biletele la ordin nu aveau completata data emiterii sunt contrazise flagrant de biletele la ordin a căror executare silita a fost încuviințata de instanța de executare si care înfățișează bilete la ordin ce conțin data emiterii.
Intimata a mai precizat că și daca afirmația contestatoarei - cu privire la predarea unor bilete la ordin, fără a avea completata data emiterii acestora - ar fi reală, situația nu este contrară dispozițiilor legii speciale, fiind permisă o asemenea operațiune. Astfel, prin pct. 323, dat în aplicarea art. 63 din Legea nr. 58/1934, se prevede faptul că: "Pentru ca o cambie să fie valabilă nu este necesar ca ea să întrunească condițiile esențiale menționate în art. 1 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin din chiar momentul emiterii sale, ci în momentul prezentării titlului la plată. Completarea titlului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor."
Intimata a mai precizat că are calitatea de giratar al biletelor la ordin, puse în executare, în raport de dispozițiile art. 106 și art. 13 din Legea nr. 58/1934 actualizată, iar față de disp. art. 19 din Legea nr. 58/1934, rap. la pct. 81, pct. 106 și pct. 107 din Norma-Cadru nr. 6/1994 a BNR contestația la executare formulate în contradictoriu cu banca, este inadmisibilă.
În drept, au fost invocate disp, art. 205 C.pr.civ.
În combaterea acțiunii, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 30.01.2015, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat, în esență, că scontul nu este doar o modalitate de transmitere a biletului la ordin prin gir, ci este o operațiune bancară, iar banca a manifestat o lipsă de diligență în analiza solvabilității clientului său, ., precum și o lipsă de prudență, neexistând vreo dovadă că a verificat existența raportului juridic fundamental al biletelor la ordin scontate.
A concluzionat contestatoarea că intimata a acționat cu intenție în prejudiciul societății contestatoare, situație în care excepțiile personale prevăzute de art. 19 din lg. 58/1934 pot fi opuse și intimatei.
La data de 18.03.2015, a fost depusă copia dosarului de executare nr. 256/2013 al B. T. D. I..
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea părților.
Prin sentința nr. 8805/06.07.2015 Judecătoria Ploiești a respins contestația la executare formulată de contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata V. R. SA si a obligat contestatoarea la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 744 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că in urma cererii creditoarei intimate V. R. SA înregistrată la B. T. D. I. la data de 22.10.2013, a fost constituit dosarul de executare nr. 256/2013 pentru punerea în executare a titlurilor executorii reprezentate de Biletele la Ordin . 3AB nr_ în valoare de 85.000 lei scadent la 12.07.2013, . 3AB nr_ în valoare de 60.000 lei scadent la 17.07.2013, . 3AB nr_ în valoare de 50.000 lei scadent la 18.07.2013 și . 3 AB nr_ in valoare de 60.000 lei scadent la 22.07.2013, împotriva emitentului ., contestatoarea din prezenta cauză. (fila 189).
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii. A.. 3 al articolului prevede că după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
În prealabil, instanța constată că, deși și-a întemeiat contestația pe disp. art.711 C.pr.civ, contestatoarea nu a invocat vreun viciu propriu al actelor de executare a căror anulare a cerut-o (încheierile nr. 1/23.01.2014, 2/23.01.2014, 3/23.01.2014, 4/23.01.2014 și 5/23.01.2014, somația nr 256/23.01.2014 și adresa de înființare a popririi nr 256/23.01.2014 emise în dosarul execuțional nr. 256/23.01.2014 al B. T. D. I.), ci motivele acțiunii sunt, în fapt, specifice contestației întemeiate pe disp. art. 62 din Legea 58/1934.( fosta opoziție la executare)
În conformitate cu disp. 63 din Legea 58/1934, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.
În ceea ce privește titlul executoriu în baza căruia s-a demarat executarea silită împotriva contestatoarei, instanța de fond a reținut că biletul la ordin este un titlu la ordin, complet și formal. Acesta încorporează o obligație abstractă de a plăti necondiționat o sumă de bani menționată în titlu, beneficiarului sau la ordinul său. Biletul la ordin trebuie privit ca un titlu de sine stătător, independent de existența raportului fundamental, respectiv a raportului juridic comercial derulat între cele doua părți ce a generat obligația de plată a emitentului.
În primul rând, instanța a reținut că biletele la ordin ce fac obiectul acțiunii (filele 190-193) cuprind toate elementele prevăzute la art. 104 din Legea 58/1934, fiind întrunite condițiile de formă și de fond pentru valabilitatea acestora.
În al doilea rând, instanța a reținut că, în speță, contestatoarea invocă inexistența raportului fundamental care a generat obligația de plată încorporată în biletele la ordin, arătând, în esență, că raporturile comerciale în considerarea cărora au fost predate biletele către societatea Andami Comp SRL, nu au mai avut loc în fapt.
Însă, față de disp. art. 19 din 58/1934, în conformitate cu care ”persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știința în paguba debitorului”, apărările contestatoarei privind inexistența raportului fundamental nu sunt admisibile, nefăcându-se dovada relei-credințe a intimatei.
Reaua-credință nu poate fi prezumată ci trebuie dovedită, iar contestatoarea nu a dovedit, deși sarcina probei îi revine, că intimata a acționat în frauda sa cu ocazia primirii, a introducerii la plată sau a punerii în executare a biletelor la ordin.
Operațiunea de scontare care a intervenit în speță și faptul că banca a introdus la plată biletele la ordin după momentul notificării de către contestatoare de a nu le introduce la plată, nu constituie, în sine, dovezi ale intenției de fraudare, întrucât banca a introdus la plată biletele la ordin pentru a-și recupera creanța față de debitorul ei ( girantul .), iar nu pentru a prejudicia pe emitent.
În ceea ce privește apărările contestatoarei în sensul că nu a completat data emiterii biletelor la ordin și nici mențiunea ”fără protest”, invocând o alterare a textului biletului la ordin conform art. 88 din lg. 54/1934, instanța de fond a reținut că aceste susțineri sunt nedovedite, deși contestatoarea putea solicita un probatoriu mai complex în dovedirea acestor afirmații, în temeiul pct. 435 din Norma-cadru a BNR nr. 6/1994 care prevede că regimul probator în această materie nu este supus restricțiilor prevăzute de art. 63 alin. 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin, pentru excepțiile personale.
În concluzie, instanța de fond a reținut că în mod legal au fost puse în executare titlurilor executorii reprezentate de Biletele la Ordin . 3AB nr_ în valoare de 85.000 lei scadent la 12.07.2013, . 3AB nr_ în valoare de 60.000 lei scadent la 17.07.2013, . 3AB nr_ în valoare de 50.000 lei scadent la 18.07.2013 și . 3 AB nr_ în valoare de 60.000 lei scadent la 22.07.2013, iar actele de executare contestate au fost efectuate cu respectarea normelor incidente.
În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare, instanța a reținut că acestea au fost stabilite cu respectarea OMJ nr. 2550/C/2006, a art. 39 din Lg. nr. 188/2000 și a Anexei la Hotărârea nr. 2/2007 privind completarea Statutului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, raportat la valoarea debitului urmărit.
Față de toate aceste considerente, instanța de fond a respins contestația la executare, ca neîntemeiată, urmând ca, în temeiul art. 719 alin. 4 C.pr.civ., un exemplar al prezentei hotărâri să fie comunicat, la data rămânerii definitive, executorului judecătoresc.
De asemenea, în temeiul art. 453 alin 1 C.pr.civ, instanța a obligat contestatoarea la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 744 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal contestatoarea criticând-o ca nelegală și netemeinică.
A criticat contestatatoarea sentința arătând că prin sentința civilă nr.8805/06.07.2015 a fost respinsă contestația la executare formulata împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr.256/23.01.2014 al B. T. D. I., a tuturor actelor de executare instituite în acest dosar precum și a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 12.12.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2013.
Hotărârea atacată este netemeinică și nelegală deoarece prima instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a cadrului legal invocat în cauză în general și a dispozițiilor art.19 din Legea 58/1934 în special.
Prima instanța, în mod greșit a considerat că trebuia să facă dovada relei credințe a băncii pentru a putea opune posesorului (băncii) exceptiunile întemeiate pe raporturile personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori și a înlăturat apărările sale cu privire la inexistența raportului fundamental ca inadmisibile.
Articolul 19 din Legea 58/1934 nu vorbește despre reaua-credință a posesorului. Exprimarea folosită de acest articol este „a lucrat cu știința în paguba debitorului", condiție indeplinita în mod evident, asa cum a rezultat din probele administrate în cauză.
De asemenea, prima instanța a apreciat în mod greșit ca fiind corectă conduita Băncii, care „a introdus la plată biletele la ordin, după momentul notificării de către contestatoare de a nu le introduce, întrucât banca a introdus la plata biletele la ordin pentru a-și recupera creanța față de debitorul ei (girantul Andami Comp SRL), iar nu pentru a prejudicia pe emitent". Instanța a omis aspectul esențial, raportat la conduita Băncii, respectiv acela că B. a introdus la plata biletele la ordin în contul societății C. P. SRL și nu în contul debitorului său, societatea Andami Comp SRL.
Pe fond, contestația la executare este întemeiată pentru considerentele pe care le va expune în continuare.
C. legal aplicabil:
- Articolele 711 și urm. din Noul Cod de procedură civilă;
-Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin (în continuare „LCBO");
-Norma C. nr. 6/1994 emisă de B. Națională a României, privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin (în continuare „Norma Cadru")
Norme legale incidente:
1.Potrivit pct. 321 din Norma Cadru „excepțiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în umătoarele categorii: ... b) excepții derivând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale)"
2.Excepțiile personale sunt definite de dispozițiile pct. 328 din Norma Cadru ca fiind cele care „derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei" și care sunt „referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei".
3.Potrivit pct. 76 alin.2 din Norma Cadru „B. Națională a României și oricare instituție de credit, cărora le-afost notificat oficial de către un trăgător faptul că o cambie în alb emisă de el a fost completată abuziv și apoi pusă în circulație, nu pot primi acest titlu chiar dacă el le este prezentat în vederea plății de către un posesor de bună-credință" „Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. i din Legea asupra cambiei și biletului la ordin" (pct. 70 din Norma C.)
4.în conformitate cu prevederile art. 92 din Norma Cadru „Girarea titlului către o instituție de credit poartă denumirea de scontare și constituie o modalitate prin care posesorul cambiei își poate procura prin gir bani, mai înainte de scadență."
5.Dispozițiile de mai sus sunt aplicabile și biletelor la ordin în conformitate cu prevederile art. 510 din Norma Cadru și ale art. 106 din LCBO.
6.Ordinul nr. 27/2010 emis de B. Națională a României, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit definește scontul ca reprezentând „operațiunea prin care în schimbul unui efect de comerț (cambie, bilet la ordin), instituția de credit pune la dispoziția posesorului creanței valoarea nominală a efectului, mai puțin agio (taxa de scont și comisioanele aferente), fară a aștepta scadența efectului respectiv, iar instituția de credit are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor (dispozițiile pct. 74 din Anexa 1)
Situația de fapt
I. Aspecte de fapt privind emiterea și transmiterea biletelor la ordin ce constituie titlurile executorii, în baza cărora se realizează executarea silită contestată
Titlurile executorii în baza cărora a fost demarata executarea silită contestată sunt următoarele bilete la ordin:
(i)Bilet la ordin . nr._ emis de contestatoare la data de 19.04.2013, în beneficiul societății Andami Comp SRL (girat către intimata V. R. SA), pentru suma de 85.000 lei, scadent la data de 12.07.2013
3Aceeași definiție este reluată și de dispozițiile pct. 254 din Anexa 1 a Ordinului nr. 27/2011 emis de BNR, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 930 din 28 decembrie 2011.
(ii)Bilet la ordin . nr._ emis de contestatoare la data de 22.04.2013, în beneficiul societății Andami Comp SRL (girat către intimata V. R. SA), pentru suma de 60.000 lei, scadent la data de 17.07.2013
(iii)Bilet la ordin . nr._ emis de contestatoare la data de 22.04.2013, în beneficiul societății Andami Comp SRL (girat către intimata V. R. SA), pentru suma de 50.000 lei, scadent la data de 18.07.2013
(iv)Bilet la ordin . nr._ emis de subscrisa la data de 24.04.2013, în beneficiul societății Andami Comp SRL (girat către intimata V. R. SA), pentru suma de 60.000 lei, scadent la data de 22.07.2013
Biletele la ordin au fost predate de societatea contestatoare societății Andami Comp SRL la data de 15.03.2013, în alb, cu titlu de garanție, în vederea dezvoltării unei relații comerciale ulterioare, în care societatea contestatoare ar fi avut calitatea de client/cumpărător.
Așa cum a menționat în cuprinsul contestației, în perspectiva livrărilor succesive de mărfuri societatea contestatoare și societatea Andami Comp SRL și-au predat reciproc bilete la ordin, prima societate în vederea garantării plății produselor ce urmau a fi comandate, iar societatea Andmi Comp SRL garanta despăgubirea societății în cazul în care nu ar fi acceptat aceste comenzi.
Biletele nu au fost completate de către reprezentantul societății contestatoare cu data emiterii, nu purtau mențiunea „FĂRĂ PROTEST", însă pe ele a fost specificat în mod expres că reprezentau contravaloare marfa, iar scadențele ar fi trebuit să coincidă cu datele de livrare a mărfurilor.
Între societatea contestatoare și societatea Andami Comp SRL nu a avut loc nicio livrare de bunuri sau prestare de servicii, în care societatea Andami Comp SRL să fi avut calitatea de furnizor de bunuri sau prestator de servicii.
În acest sens, învederează faptul că nu a fost emisă nicio factură de către societatea Andami .> Astfel, în condițiile în care nu a fost emisă nicio comandă (ofertă de a contracta), nu a fost emisă nicio factură, nu s-a încheiat nici un contract care să nască în sarcina societății vreo obligație de plată, atunci nu s-a născut niciun raportul juridic fundamental care să justifice introducerea în circuitul bancar a biletelor la ordin.
Menționează că, având în vedere regimul probelor, pentru a dovedi susținerea sa privind inexistența unui act sau fapt comercial care să genereze vreo obligație de plată din partea societății contestatoare către societatea Andami Comp SRL, a inițiat demersuri către aceasta din urmă societate în vederea efectuării unei expertize extrajudiciare.
Societatea Andami Comp SRL a refuzat orice colaborare pentru efectuarea expertizei. Față de cele de mai sus, apreciem ca situația de fapt (inexistența raporturilor comerciale) este confirmată de refuzul societății Andami Comp SRL de a pune la dispoziția expertului documentele solicitate de acestă.
Având în vedere inexistenta raporturilor comerciale și a vreunei datorii a societății către societatea Andami Comp SRL, prin adresa nr.g44 din data de 28.06.2013, a solicitat societății Andami Comp SRL restituirea biletelor la ordin.
Cu toate acestea și contrar convenției dintre părți, administratorul Andami Comp SRL cu rea credință a completat biletele la ordin la rubrica „data emiterii" precum si cu mențiunea „fără protest" și le-a scontat la Volskbank Romania SA.
Efectul acestor scontări a fost încasarea de către Andami Comp SRL a valorii nominale a biletelor la ordin, mai puțin taxa de scont și comisioanele băncii.
Faptul că societatea Andami Comp SRL a urmărit prejudicierea societății contestatoare este confirmat și de acțiunile sale ulterioare. In data de 17.06.2013, societatea Andami Comp SRL, în calitate de debitoare, a înregistrat pe rolul Tribunalului București cerere de deschidere a procedurii insolvenței, sens în care s-a format dosarul nr._/3/2013. La data de 03.07.2013, cererea a fost admisă și s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr.85/2006.
În atare situație, sunt aplicabile dispozițiilor art. 63 și 12 din LCBO, pct. 321, 328 și 76 din Normele Cadru și ale art. 712 alin.2 Cod de procedură civilă.
II. Aspecte de fapt privind introducerea în circuitul bancar al biletelor la ordin ce constituie titlurile executorii, în baza cărora se realizează executarea silită contestată.
Așa cum a arătat, societatea Andami Comp SRL prin reprezentant a completat biletele la ordin la rubrica „data emiterii", precum și cu mențiunea „fără protest" și le-a scontat la Volskbank Romania SA.
La solicitarea instanței de a depune întreaga documentație care a stat la baza scontării biletelor la ordin, Volskbank Romania SA prin apărător a precizat că nu au/nu exista nicio astfel de documentație.
4 Aliniatul 2 al articolului 101 dispune: „Instituțiile de credit trebuie să~și organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii și ale reglamentărilor emise în aplicarea acesteia". Același principiu este reluat și de dispozițiile art. 117 alin.i din OUG nr. 99/2006
Potrivit dispozițiilor art. 101 alin.2 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului^, băncile trebuie să își desfășoare activitatea, respectiv să efectueze operațiuni bancare, în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase.
Un prim aspect privește lipsa de diligență a băncii în analiza solvabilității clientului său, Andami cCmp Srl. la momentul scontării biletelor la ordin, ultima societate era într-o iminentă stare de insolvență, având în vedere faptul că la scurt timp a și fost deschisă procedura de insolvență împotriva acesteia. De asemenea, la momentul respectiv societatea Andami Comp SRL era înscrisă în Centrala Incidențelor de Plăți (CIP) și Centrala Riscurilor Bancare (CRB), încă de Ia sfârșitul anului 2012, iar această informație era la dispoziția băncii.
În plus, intimata a încălcat obligația legală de prudență, întrucât nu a făcut nicio verificare privind existența raportului juridic, fundament al biletelor la ordin scontate. Așa cum reiese din precizarea intimatei aceasta nu are la dispoziție niciun document din care să reiasă existența raportului juridic care a generat biletele la ordin.
Băncile din R., care acționează sub supravegherea Băncii Naționale a României și sub incidența OUG nr.99/2006, pentru realizarea unei operațiuni de scontare, solicită facturi care atestă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor (cu titlu de exemplu B. Transilvanias, B. Comercială Română, etc.)
În aceste condiții în care intimata nu a depus nici cele mai mici diligențe pentru a analiza raportul juridic fundamental și având în vedere dispozițiile art. 16 alin.2 din Noul Cod Civil, consideră că a acționat cu intenție. în prejudiciul societății.
Menționează faptul că la data introducerii primului bilet la ordin în circuitul bancar, în vederea încasării, respectiv 10.07.2014, societatea Andami Comp SRL era în insolvență, încă din data de 03.07.2014.
De asemenea, precizează că prin adresa înregistrată sub nr._/11.07.2013 la Volskbank Romania SA a notificat unitatea bancară să nu introducă în sistemul bancar biletele la ordin, întrucât relațiile comerciale între societatea contestatoare și societatea Andami Comp SRL nu au mai avut loc (nu a fost încheiat niciun contract între părți, nu este emisă nicio factură, nu s-a prestat niciun serviciu, nu există niciun debit) raportul fundamental nu s-a mai realizat, biletele la ordin nu au nicio cauză juridică.
5https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/credite-imm/factoring-și-scontari-de-instrumen te-la-încasare/scontare-10
7Dispozițiile art.16 alin.2 Noul cod civil conțin definiția legală a intenției. „Fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat".
B. a ignorat notificarea și a introdus în circuitul bancar biletele la ordin în discuție, fapt care se poate observa cu ușurință deoarece scadențele biletelor la ordin sunt ulterioare datei notificării. Prin această acțiune, intimata a încălcat interdicția expresă prevăzută de pct.76 alin.2 din Norma Cadru nr. 6/1994, menționată în partea introductivă a acestor concluzii scrise.
Astfel, la data introducerii în circuitul bancar, intimata a știut că nu există niciun raport juridic între societatea contestatoare și Andami Comp SRL, iar pe de altă parte a urmărit prejudicierea societății prin introducerea biletelor la ordin în circuitul bancar, știind că societatea Andami Comp SRL era în insolvență.
În atare situație, sunt aplicabile dispozițiile art, io din LCBO, iar excepțiile personale pot fi opuse și intimatei, Volskbank Romania SA
De asemenea, este vorba de situația de excepție prevăzută de art. 12 din LCBO și pct. 76 alin.i din Norma Cadru și poate opune posesorului nerespectarea înțelegerii stabilite în momentul emiterii biletelor la ordin.
Intimata B. T. SA a depus la dosar note de susținerei prin care a arătat că a preluat calitatea procesuala a V. Romania SA prin efectul fuziunii prin absorbție. Prin încheierea nr. 3267/25.11.2015, Tribunalul Specializat Cluj a constatat legalitatea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a acționarilor Băncii T. SA din data de 08.12.2015 si a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a acționarilor V. Romania SA din data de 19.10.2015 prin care s-a aprobat fuziunea prin absorbție dintre B. T. SA si V. Romania SA.
Astfel, personalitatea juridică a V. Romania SA a încetat, "întreg patrimoniul acesteia fiind transmis, cu titlu universal, către B. T. SA. De aceea, toate drepturile și obligațiile de drept procesual sau substanțial, inclusiv calitatea procesuală, care s-au născut sau se vor naște din litigiul ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul acestei instanțe, au fost sau vor fi preluate (in cazul celor viitoare) de B. T. SA.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Susținerea în sensul că prima instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a cadrului legal invocat în cauză în general și a dispozițiilor art.19 din Legea 58/1934 în special este nejustificată având în vedere că în nici un caz un s-a făcut dovada relei credințe a intimatei în sensul că aceasta a acționat în frauda debitorului, cu intenția vădită de a cauza acestuia un prejudiciu.
Astfel, banca a introdus la plată biletele la ordin pentru a-și recupera creanța față de debitorul ei ( girantul .), iar nu pentru a prejudicia pe emitent, faptul că acesta a fost introdus la plata deși contestatoarea a notificat banca să nu introducă la plata nu poate determina banca să procedeze în alt sens din moment ce acesta constituie un titlu executoriu, un instrument de plată prin intermediul căruia creditorul își recuperează creanța.
Susținerea că intimata a încălcat interdicția expresă prevăzută de pct.76 alin.2 din Norma Cadru nr. 6/1994, la data introducerii în circuitul bancar, intimata a știut că nu există niciun raport juridic între societatea contestatoare și Andami Comp SRL, iar pe de altă parte a urmărit prejudicierea societății prin introducerea biletelor la ordin în circuitul bancar, știind că societatea Andami Comp SRL era în insolvență este nejustificată atât timp cât, pct. 76. –statuează că, nerespectarea intelegerilor stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completării titlului, va putea fi opusă posesorului care a dobândit cambia cu rea-credință sau a săvârșit o greșeala gravă în dobândirea ei. Ori, în speță așa cum s-a menționat nu s-a făcut dovada relei credințe a intimatei, a vreunei înțelegeri la momentul emiterii.
Menționează contestatoarea că biletele la ordin au fost predate de societatea contestatoare societății Andami Comp SRL la data de 15.03.2013, în alb, cu titlu de garanție, în vederea dezvoltării unei relații comerciale ulterioare, în care societatea contestatoare ar fi avut calitatea de client/cumpărător.
Biletul la Ordin ca și cambia face parte din categoría titlurilor de credit.
Acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții formale esențiale:
-denumire de bilet le ordin trecută în însăși textul titlului, promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată, arătarea scadenței, arătarea locului unde plata trebuie efectuată, semnătura emitentului.
Biletul la ordin este înscrisul cambial care nu cuprinde elementele necesare cerute de Legea nr. 58/1934, dar care se poate transforma într-un titlu cambial perfect dacă i se completează respectivele lipsuri.
Biletul la ordin în alb este acela căruia îi lipsesc una sau mai multe din condițiile lui esențiale[9], dar care cuprinde în mod obligatoriu semnătura emitentului dată în formă cambială.
Pentru ca obligația cambială să nască, este suficient ca documentul să cuprindă semnătura emitentului dată în formă cambială[10].
Această semnătură este cheia valabilității titlului cambial în alb, legiuitorul atribuind, în principiu, emitentului care a semnat în formă cambială paternitatea conținutului său.
S-a arătat că un titlu cambial în alb există de drept abia când hârtia neumplută a trecut, după intenția creatorului ei, ca titlu în alb, din mâna acestuia la altă persoană. Dacă o terță persoană se pune, fără știrea emitentului, în posesiunea titlului lipsit, în afară de semnătura emitentului, de unele condițiuni esențiale și dacă umple ea acest titlu în alb, emitentul nu răspunde de plata titlului. Această răspundere se naște abia când emitentul trece hârtia neumplută la altul, îndreptățindu-l, fie și numai tacit, să facă din această hârtie un titlu cambial legal[12].
Biletul la ordin este emis de la început și în mod voluntar fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent.
Titlul cambial în alb este emis în mod voit cu lipsa indicării unuia sau a tuturor elementelor esențiale cerute de lege, afară de semnătura emitentului dată în formă cambială, dobândind eficacitate deplină prin completarea titlului cambial, făcută fără intervenția emitentului, fie de primitorul originar, fie de unul subsecvent (giratar), conform, în principiu, înțelegerii dintre emitent și primitori de a-l completa conform înțelegerii intervenite între ei. Art. 12 din Legea nr. 58/1934 admite emiterea în mod valabil a unui titlu cambial în alb, avându-se la bază prezumția legală că persoana care transmite un titlu cambial necompletat cu mențiunile esențiale cerute pentru existența și valabilitatea acestuia a dat mandat posesorului titlului cambial pentru completarea ulterioară a condițiunilor esențiale ale titlului cambial, acest mandat legal al posesorului titlului cambial continuând a avea ființă și subzistând până la data completării titlului cu condițiunile esențiale[20].
Simpla prezumție dedusă din forma în alb a titlului cambial este suficientă pentru a se deduce voința emitentului de acordare către posesor a dreptului de a completa orice lipsă a respectivului titlu[21].
Având în vedere că dreptul de completare, respectiv acordul de completare, poate fi și tacit, s-a arătat în doctrină că distincția dintre titlul cambial în alb și titlul cambial incomplet este numai teoretică, deoarece în practică nu se poate stabili care este diferența între un titlu cambial în alb și un titlu cambial incomplet, ambele titluri putând fi completate.
Așa cum rezultă din actele dosarului, biletele la ordin îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege pentru valabilitatea acestora.
Pentru considerentele arătate, tribunalul urmează să respingă apelul declarat de contestatoare ca nefondat potrivit disp.. art. 480 alin. 1 C. pr. Civ.
În baza disp. Art. 453 alin. 1 C. Pr. Civ., va obliga apelanta să plătească intimatei 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-contestatoare ., cu sediul în M., .. B., Cui Ro_, J_, împotriva sentinței civile nr.8805/06. 07.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata B. T. S.A, cu sediul în Cluj N., ..8, jud.Cluj, cu sediul procesual ales în București, ., sector 2 (Clădirea „Nusco Tower), ca nefondat.
Obligă apelanta să plătească intimatei 300 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 09.02.2016.
Președinte Judecător
A. G. HarhoiNineta C.
Grefier
M. Ș.
Operator date cu caracter personal 5595
Red./tehnored.N.C.
4 ex/22,02.2016
D f nr._
J f F. R. N.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 44/2016. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 156/2016. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
