Curatelă. Decizia nr. 292/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 292/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 17-02-2016 în dosarul nr. 292/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:016._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 292
Ședința publică de la 17 Februarie 2016
Președinte - M. R.
Judecător - A. G. H.
Grefier - G. G. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta - petentă D. C., identificată cu CNP_, domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, împotriva încheierii de ședință din data de 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata C. M., identificată cu CNP_, domiciliată în Ploiești, ., ., ..
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta - petentă D. C., personal și asistată de av. O. E., lipsind intimata.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care:
Tribunalul, în baza art.131 C.pr.civ., stabilește că este competent general, material și teritorial să judece pricina, conform art.95 C.pr.civ.
Reprezentantul apelantei - petente D. C., având cuvântul, arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat sau probe noi de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Reprezentantul apelantei - petente D. C., având cuvântul în dezbateri, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, urmând a se avea în vedere că, în ceea ce privește soluția instanței de fond, aceasta este netemeinică și nelegală față de împrejurarea că această cauză s-a judecat fără a se da posibilitatea părților să propună probe, nu s-au avut în vedere nici măcar precizările făcute la primul termen de judecată.
În ceea ce privește fondul cauzei, solicită să se aibă în vedere că este adevărat că părțile nu sunt rude, însă, astfel cum prevede Codul civil, persoanele prevăzute la art.111, respectiv cei care au în locuința proprie astfel de persoane, au posibilitatea să fie numite curatori pentru a face demersuri și pentru a asigura tot ceea ce este necesar pentru persoana pentru care se instituie măsura.
Arată că intimata are vârsta de 94 de ani și o stare de sănătate precară, a fost internată în spital și îngrijită de apelantă și, efectuându-se o anchetă socială, s-a stat de vorbă cu aceasta care cunoaște aceste lucruri, locuiește în domiciliul apelantei și, chiar dacă, nu sunt rude, este îngrijită exact ca un membru al familiei, iar solicitarea de instituire a curatelei se referă, strict, la drepturile intimatei de a beneficia de pensia din S.U.A. care, la un moment dat, a fost sistată, fără niciun fel de explicație de Ambasada S.U.A., iar demersurile au demonstrat că intimata trebuie să fie prezentă sau să numească un reprezentant care să meargă la Ambasadă și să facă diligențe, să semneze documente pentru a se putea face demersurile în vederea reluării acestei pensii.
Față că împrejurarea că pensia din România, conform dovezilor depuse la dosar, este una care nu îi poate asigura intimatei traiul necesar și, mai ales, medicamentele și îngrijirea de care beneficiază în momentul de față, consideră că este în interesul acesteia să beneficieze de pensia ce i-a fost acordată până anul trecut când a fost sistată. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului.
Tribunalul, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în baza art.482 rap. la art.394 C.pr.civ, rămâne în pronunțare asupra fondului apelului.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești - Secția Civilă sub nr._ / 2015, petenta D. C. a solicitat desemnarea sa, în calitate de curator, pentru intimata C. M., în vederea efectuării actelor de administrare asupra patrimoniului acesteia, să o reprezinte oriunde este necesar, să semneze în numele său și pentru ea oriunde este nevoie, să poată solicita, în numele său, drepturile de care beneficiază conform legii.
În motivarea acțiunii, petenta a arătat că intimata a fost căsătorită în America și a locuit cu preponderență acolo până în anul 2000 când, soțul său a murit, iar din căsătorie nu au rezultat copii și aceasta nu are alte rude.
Petenta a mai arătat că, în luna iulie 2013, când intimata avea 93 de ani, starea de sănătate a acesteia s-a înrăutățit, a refuzat mâncarea, nu mai voia să vadă pe nimeni, nu se mai ridica din pat, totul culminând cu un accident vascular cerebral ischemic.
De asemenea, a mai susținut petenta că, ulterior, a internat-o pe intimată în spital, pe banii săi, deși, nu are nicio obligație de întreținere a intimatei și, întrucât, starea de sănătate a intimatei, în vârstă de 93 de ani, nu s-a îmbunătățit, aceasta nu se poate mișca, nu poate face demersuri pentru recuperarea pensiei din S.U.A., în ultima perioadă, a luat legătura cu medicul de familie al acesteia pentru a-i lua tratamentul lunar, a încheiat și achitat toate tratamentele și procedurile de recuperare și se ocupă de plata tuturor datoriilor intimatei, o îngrijește și i-a adus o persoană care să o supravegheze și să o îngrijească în lipsa sa.
În drept, petenta a invocat dispozițiile art.178 lit. b) C.civ. coroborat cu art.182 C.civ.
În dovedirea, cererii petenta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Ploiești - Secția Civilă la data de 23.09._ a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de petenta D. C., reținându-se că, potrivit art. 178 lit. a) C.civ., instanța de tutelă poate institui curatela dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator.
În conformitate cu dispozițiile art.183 alin.1 C.civ. „în cazurile în care se instituie curatela, se aplică regulile de la mandat, cu excepția cazului în care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instanța de tutelă va hotărî că se impune învestirea curatorului cu drepturile și obligațiile unui administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia”.
Curatela reprezintă o instituție juridică temporară și subsidiară de ocrotire a persoanelor capabile care, din diferite motive, nu-și pot îngriji interesele.
Din interpretarea prevederilor art.178 C.civ. se desprinde condiția generală potrivit căreia curatela se poate institui față de o persoană capabilă, spre deosebire de punerea sub interdicție care este o instituție menită să ocrotească persoana care, din cauza alienației sau debilității mintale, nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale.
Din perspectiva condițiilor speciale, în cazul reglementat de art.178 lit. a) C.civ., curatela poate fi instituită numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe:
- persoana în cauză nu poate să-și administreze personal bunurile sau să-și apere interesele în condiții corespunzătoare;
- cauzele acestei imposibilități sunt bătrânețea, boala sau o infirmitate fizică;
- din motive temeinice nu-și poate numi un reprezentant sau un administrator.
De asemenea, potrivit art.178 lit. b) C.civ. curatela poate fi instituită dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare.
Pornind de la condițiile menționate, instanța de fond a constatat că, în cauză, nu au fost administrate probe susceptibile a demonstra că intimata C. M. se află în imposibilitate să-și numească singur un reprezentant sau un administrator care să-i administreze bunurile și/sau să-i apere interesele, în condițiile în care, acesta a fost diagnosticată cu „hemipareză dreapta post AVC ischemic în teritoriul ACI stâng, gonartroză bilaterală decompensată algic, hipertensiune arterială”.
Chiar în condițiile în care, intimata are unele afecțiuni ale aparatului locomotor, instanța de fond a constatat că acesta se poate deplasa (conform înscrisului intitulat „scrisoare medicală și bilet de ieșire din spital” - f.15), cu sprijin unilateral, ceea ce conduce la aceeași concluzie că nu se regăsește în ipoteza imposibilității numirii reprezentantului sau administratorului.
Împotriva încheierii instanței de fond a declarat apel, în termen legal, petenta D. C., solicitând, în temeiul art.480 pct.3 C.pr.civ., admiterea apelului și anularea încheierii de ședința din data de 23.09.2015 și, pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea în fapt a cererii de apel, petenta a învederat că a fost căsătorită în America și a locuit, cu preponderență acolo, din anul 1990 până în anul 2002, când soțul său a murit, din această căsătorie nerezultând copii, după cum intimata nu are alte rude.
Or, petenta a susținut că, întrucât, în Romania, intimata deținea un apartament de care nu se putea îngrijii în perioada petrecută în America, a rugat-o să aibă grijă de casă și să-i plătească toate facturile, fiind prietene din anul 1975, neavând nicio rudă sau copii, astfel încât, în anul 2001, s-a hotărât să-i vândă în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat de B.N.P. Asociați L. M. și L. M. L. sub nr.1438/17.07.2001, imobilul situat în Ploiești, ., ., ., compus din 2 camere de locuit și dependințe, în suprafață de 43,82 mp.
În contractul de vânzare - cumpărare nu este prevăzută o clauză de întreținere prin care petenta să fie obligată să o întrețină pe C. M. care are vârsta de 94 ani, aceasta fiind de acord să locuiască în locuința petentei situată în Ploiești, ., ., întrucât, se află la parter și este foarte aproape de imobilul în care locuiește petenta.
Or, locuind în apartamentul petentei și, având în vedere vârsta foarte înaintată a intimatei, aceasta o îngrijește, îi face mâncare, îi spală rufele, îi face baie, ține legătura cu medicul de familie pentru a lua tratamentul lunar, se ocupă de plata facturilor la apartament, în ultimii ani fiind internată de mai multe ori în spital, respectiv: în luna iunie 2011, mai 2012, iulie 2014, august 2014 și, de fiecare dată, petenta a suportat toate cheltuielile necesare însănătoșirii intimatei.
Menționează petenta că, așa cum reiese din scrisoarea medicală emisă la data de 29.07.2014, existentă la dosarul cauzei, intimata C. M. suferă de hemipareza dreaptă predominant brahial post AVC ischiemic în teritoriul ACI stâng, dizartrie, hipertensiune arterială, gonartroză dreaptă secundară și . femur post accident rutier, operată cu tijă.
Or, petenta a susținut că, principalul motiv pentru care a promovat prezenta acțiune este acela că, întrucât, intimata C. M. nu are nicio rudă și locuiește în casa sa, a îngrijind-o, fiind singura persoană care o poate ajuta să-și recupereze pensia acordată S.U.A. și care a fost sistată în luna iunie 2014, astfel că, aceasta nu mai primește pensia din S.U.A., iar aceasta a fost și motivul care a generat producerea accidentului vascular cerebral.
De asemenea, petenta a precizat că, în conformitate cu art.178 lit. a) C.civ., intimata C. M. nu poate da un mandat valabil la notar, având 94 ani și, întrucât, din cauza bătrâneții, a bolii - accident vascular și a infirmității fizice - . femur post accident rutier, nu poate, personal, să își administreze bunurile, nu poate să-și apere interesele, în speță, să meargă la Ambasada S.U.A. să facă demersuri, a promovat prezenta acțiune.
Referitor la criticile aduse încheierii din data de 23.09.201, în ceea ce privește primul motiv de apel, petenta a susținut că, la judecarea cauzei, nu a participat reprezentantul Ministerului Public.
Astfel, având în vedere obiectul cauzei deduse judecații - instituire curatelă – și, având în vedere dispozițiile art.92 pct.2 C.pr.civ., precum și Regulamentul instanțelor de judecată, unde se prevede, expres, că „în acțiunile civile unde este necesară apărarea drepturilor și interesele legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdicție (...), precum și în cazuri expres prevăzute de lege, procurorul poate să pună concluzii dacă apreciază ca este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor”.
Apelanta - petentă a solicitat, în continuare, să se observe că, așa cum este specificat și în încheierea din 23.09.2015, „la apelul nominal făcut în ședința publică (...) a răspuns petenta, personal și asistată de avocat, fiind lipsă intimata”, în aceste condiții, în opinia sa, fiind încălcat și art.6 paragraful 1 CEDO privind dreptul la un proces echitabil pentru intimată, întrucât, procurorul era garantul apărării drepturilor acesteia.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, apelanta - petentă a considerat că instanța de fond a încălcat prevederile art.58 pct.1 C.pr.civ. care prevede că „în caz de urgență, dacă o persoană fizică lipsită de capacitate de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal”.
Or, apelanta - petentă a susținut că, în conformitate cu pct.3 din art.58 C.pr.civ. „numirea curatorului se va face de instanța care judeca procesul”.
În ceea ce privește al treilea motiv de apel, s-a susținut că nu s-a dat cuvântul pe probe și nici nu s-au administrat probe, în afara înscrisurilor depuse odată cu cererea de chemare în judecată și, fiind primul termen de judecată, a depus la dosarul cauzei precizări pe situația de fapt, învederând instanței ce conțin precizările - că intimata are 94 ani, e singură, nu are rude și cine să-i reprezinte interesele, că între ea și intimată este o prietenie veche și sunt cunoștințe, nu are rude, formulând acțiunea pentru ca intimata să poată face demersuri și să încaseze pensia acordata de S.U.A., sistată în luna iulie 2014.
Așa cum reiese și din încheiere, instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, contrazicându-se, deoarece, la fila 2 ultimul paragraf, afirmă că „instanța constată că în cauză nu au fost administrate probe susceptibile de a demonstra că intimata se află în imposibilitate să-și numească singur un reprezentant sau administrator care sa-l administreze bunurile”.
Așa cum prevede art.254 alin.2 pct.1 și 2 C.pr.civ., dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin.1, nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în afară de cazurile în care: necesitatea probei rezultă din modificarea cererii - situația lor și nevoia administrării reiese din cercetarea judecătorească (...).
Mai mult, apelanta – petentă a învederat instanței de apel că solicită proba cu înscrisuri noi, respectiv demersurile de la Ambasada S.U.A., pentru a demonstra motivul promovării cererii de curatelă și proba testimonială pe situația de fapt, martorul fiind prezent în sala de judecată.
În ceea ce privește al patrulea motiv de apel, referitor la fondul cauzei, apelanta – petentă a apreciat că, în mod greșit, instanța de fond a considerat cererea neîntemeiată, întrucât, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.278 lit. a) C.civ., deoarece, dacă ar fi analizat toate înscrisurile depuse la dosar, precum și concluziile raportului de anchetă socială, ar fi constatat că aceste condiții sunt îndeplinite, iar dacă s-ar fi considerat, așa cum a motivat că „nu s-au administrat probe susceptibile de a convinge instanța că se impune instituirea curatelei”, ar fi trebuit să le permită să pună concluzii pe probe, pe administrarea de noi probe, pentru dezlegarea pricinii.
În ceea ce privește motivarea instanței în sensul că „instanța constată că intimata se poate deplasa”, apelanta – petentă a apreciat că trebuiau avute în vedere și celelalte condiții prevăzute de art.178 lit. a) C.civ., și anume faptul că persoana nu poate să-și administreze personal bunurile sau să-și apere interesele.
De altfel, apelanta - petentă a învederat că Ambasada S.U.A. este în București, demersurile și semnarea documentelor la Ambasada, așa cum i s-a cerut intimatei, nu se face la domiciliu, în incinta acestuia, nu se intră ușor, sunt proceduri de securitate, este necesar să stai o perioadă mare de timp în picioare, iar pentru o bătrână de 94 ani cu pareză, accident vascular și fractură de femur care se deplasează și în casă cu dificultate este imposibil să ajungă la Ambasadă, să facă mai multe drumuri, etc.
Mai mult, o altă condiție este bătrânețea și boala, intimata având 94 ani, vârstă care, și dacă s-ar putea deplasa, nu i-ar permite să-și numească un reprezentant, fiind necesar să facă dovada discernământului.
Apelanta – petentă a susținut că instanța de fond nu a analizat condițiile prevăzute de art. 178 C.civ. și din perspectiva discernământului, dacă intimata este prezumată a fi capabilă, atât timp cât nu s-a cerut și obținut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă punerea acesteia sub interdicție, însă nu își poate administra singură bunurile și apăra interesele corespunzător, din cauza bătrâneții și a bolii de care suferă.
În ceea ce privește procedura de instituire a curatelei, textul art.182 C.civ. arată că se poate institui curatela, la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soțului sau, a rudelor sau a celor prevăzuți la art.111 lit. a) C.civ., respectiv „(…) administratorii și locatarii casei în care locuiește persoana ocrotită”.
În cauză, apelanta - petentă a învederat că cererea de instituire a curatelei a fost formulată de ea - proprietara imobilului, fiind îndeplinite astfel condițiile art.111 C.civ., considerând că instanța de fond nu a avut în vedere dacă sunt îndeplinite condițiile art.180 alin. (I) C.civ. conform cărora „poate fi numită curator orice persoană fizică având deplină capacitate de exercițiu și care este în măsură să îndeplinească această sarcină”, după cum nu a analizat dacă intimata își poate da consimțământul pentru mandat.
Astfel, dacă nu-și poate da consimțământul numirea curatorului, aceasta se face de instanța de tutelă, cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului și se afișează la sediul instanței de tutelă, precum și la primăria de la domiciliul celui reprezentat.
Instanța de fond nu a analizat dacă, în raport de înscrisurile aflate la dosar, ea este persoana potrivită să apere interesele intimatei în situația actuală în care se afla aceasta, câtă vreme, are mijloace financiare necesare pentru a-și asigura propria întreținere și pentru a oferi, la nevoie, sprijin financiar intimatei.
Având în vedere toate aceste motive, apelanta – petentă a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a încheierii de ședința din 23.09.2015.
În dovedirea cererii, apelanta - petentă a solicitat proba cu înscrisuri noi și orice alte probe a căror necesitate rezulta din dezbateri.
În drept, apelanta - petentă a invocat art.466 și art.480 C.pr.civ., art.111, art.178 pct. b), art.180, art.182 C.civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 08.12.2015, pricina fiind soluționată, în faza procesuală a apelului, în condiții de legală citare a părților litigante.
Examinând încheierea apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Pe calea prezentului demers judiciar, petenta D. C. a solicitat instituirea curatelei pentru intimata C. M., născută la data de 14.03.1921 și numirea sa, în această calitate, în vederea efectuării actelor de administrare asupra patrimoniului acesteia, să o reprezinte oriunde este necesar, să semneze în numele său și pentru ea oriunde este nevoie, să poată solicita, în numele său, drepturile de care beneficiază conform legii.
Potrivit art.178 lit. a) C.civ. „în afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator”.
Curatela este, așadar, instituția prin care se realizează ocrotirea temporară și subsidiară a persoanei fizice capabile, aflată în anumite situații expres prevăzute de lege, care o împiedică să își exercite drepturile, să își îndeplinească obligațiile și să își apere interesele.
Pe cale de consecință, curatela este o instituție temporară și subsidiară de ocrotire și nu este specifică ocrotirii persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu, ci poate interveni în cazul persoanelor capabile care, din diferite motive, nu își pot îngriji interesele.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, potrivit înscrisului intitulat „Scrisoare medicală și bilet ieșire din spital” eliberat de BestMed Serv, intimata C. M. a fost consultată de această unitate medicală în perioada 01.08._14, motivul prezentării pacientei fiind determinat de existența unui deficit motor de tip paretic hemicirp drept, astenie, disfuncție locomotorie și de autoîngrijire moderată, fiind diagnosticată cu hemipareză dreapta post AVC ischemic în teritoriul AICI stâng, gonartroză bilaterală decompensată algic, hipertensiune arterială.
Este fără putință de tăgadă faptul că intimata C. M. este o persoană în vârstă, care suferă de anumite afecțiuni, însă, cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în speță, nu s-a făcut dovada că aceasta s-ar afla în imposibilitatea de a-și numi singură un reprezentant sau un administrator care să îi administreze bunurile și/sau să îi apere interesele.
Alegațiile petentei inserate în cuprinsul cererii de apel cu privire greutatea cu care intimata se deplasează în casă, cu atât mai mult, la Ambasada S.U.A. din București, pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea reintrării în posesia pensiei pe care o încasa în S.U.A. nu pot fi avute în vedere, în condițiile în care, potrivit actului medical invocat în precedent, în urma examenului clinic efectuat, s-a constatat, printre altele, că se poate deplasa cu sprijin unilateral, după cum, apelând la procedurile notariale, solicitând deplasarea notarului la domiciliul intimatei, poate da petentei o procură specială în baza căreia aceasta să se poată prezenta în fața autorităților competente în rezolvarea situației pensiei.
Critica formulată de apelantă, în sensul că, cu ocazia instrumentării pricinii în primă instanță, la dezbaterea fondului litigiului, nu a participat și reprezentantul Ministerului Public, aceasta fiind un garant al apărării drepturilor acesteia, fiind invocate dispozițiile art.92 pct.2 C.pr.civ., nu poate fi reținută, câtă vreme, textul de lege enumeră, în mod expres, situațiile în care procurorul participă la instrumentarea unei cauze civile, respectiv când este vorba despre drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege, cu precizarea că, în speță, intimata C. M. nu se află în niciuna dintre împrejurările arătate, după cum, în cazul în care legiuitorul ar fi apreciat ca fiind necesară participarea reprezentantului Ministerului Public la soluționarea unei astfel de pricini ar fi stipulat, în mod expres, acest fapt.
Referitor la susținerea petentei în sensul că instanța de fond nu ar fi acordat cuvântul pentru propunerea probatoriilor în dovedirea acțiunii, trebuie precizat faptul că, în speță, aceasta a beneficiat de asistență juridică calificată încă de la momentul redactării cererii de chemare în judecată și, implicit, la primul termen de judecată - 23.09.2015, din practicaua încheierii de ședință de la acel termen nerezultând că avocatul petentei ar fi solicitat anumite probe care, eventual, să fi fost respinse sau asupra cărora, solicitate fiind, instanța să nu se fi pronunțat.
Nici susținerea petentei cu privire la împrejurarea că instanța de fond nu a analizat condițiile prevăzute de art.178 C.civ. și din perspectiva discernământului intimatei C. M., respectiv dacă aceasta este prezumată a fi capabilă, atât timp cât nu s-a cerut și obținut, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, punerea acesteia sub interdicție, însă nu își poate administra singură bunurile și apăra interesele corespunzător, din cauza bătrâneții și a bolii de care suferă, nu poate fi reținută, câtă vreme, textul de lege menționat stabilește că, în speță, curatela poate fi instituită numai dacă sunt îndeplinite următoarele cerințe obligatorii: persoana în cauză nu poate să-și administreze personal bunurile sau să-și apere interesele în condiții corespunzătoare; cauzele acestei imposibilități sunt bătrânețea, boala sau o infirmitate fizică; din motive temeinice, nu-și poate numi un reprezentant sau un administrator.
De asemenea, potrivit art.178 lit. b) C.civ., curatela poate fi instituită dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare.
Pentru a conchide, este evident că, în cauza dedusă judecății, petenta D. C. nu a probat îndeplinirea condițiilor impuse de art.178 lit. a) C.civ., astfel cum au fost enumerate mai sus, respectiv faptul că intimata C. M. care este o persoană capabilă se află în imposibilitatea să își numească, personal, un reprezentant sau un administrator care să îi administreze bunurile și/sau să-i apere interesele.
Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constatând că apelul este nefondat, urmează să îl respingă ca atare și, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ., va păstra încheierea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta - petentă D. C., identificată cu CNP_, domiciliată în Ploiești, ., ., ., împotriva încheierii de ședință din data de 23.09.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata C. M., identificată cu CNP_, domiciliată în Ploiești, ., ., ., jud. Prahova, ca nefondat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. R. A. G. H.
Fiind în C.O. semnează
Președintele instanței
GREFIER
G. G. B.
Operator de data cu caracter personal nr. 5595.
Red. A.G.H./tehnored. A.Ș.P.
4 ex. - 03.03.2016
d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. A. G.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 123/2016. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
