Fond funciar. Decizia nr. 1051/2012. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1051/2012 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-07-2012 în dosarul nr. 1051/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL P.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1051
Ședința publică din data de 19.07.2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE- M. C.
Judecător - C. R.
Judecător - C. D. E.
Grefier - V. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta-reclamantă P. C., domiciliată în Iași, ..14, jud.Iași împotriva sentinței civile nr. 1550/27.09.2011 pronunțată Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații - parați S. V. V.,domiciliat în Oltenița, ., ., jud. Călărași, M. L. M.,domiciliată în localitatea Chirnoci, jud. Călărași,V. D., domiciliată în București, ., ., S. V., domiciliat în Oltenița, ., nr.120, ., ., C. J. DE F. F. P. P. PREFECT, cu sediul în Ploiești, ., jud. P. și C. L. DE F. F. S. P. PRIMAR, cu sediul în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă asistată de avocat V. S., intimații-pârâți persoane fizice reprezentați de apărător, lipsind intimatele-pârâte persoane juridice.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează că la data de 24.05.2012, recurenta-reclamantă a depus prin serviciul registratură al instanței răspuns la întâmpinarea formulată de intimații persoane fizice.
Avocat V. S. pentru recurenta-reclamantă arată că s-a strecurat o eroare materială în cuprinsul răspunsului la întâmpinare în sensul că suprafața terenului este de 2 ha și nu de 2 m.
Avocat V. S. pentru recurenta-reclamantă și apărătorul intimaților persoane fizice, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Instanța ia act de cererea părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat V. S. pentru recurenta-reclamantă solicită să se constate că sentința atacată cuprinde motive contradictorii și pe de altă parte, instanța de fond a dat o soluție cu grave încălcări ale dispozițiilor legale. Deși recurenta a depus acte din care rezultă că autorii ei au avut terenuri pe raza comunei Ștefești, instanța de fond nu a ținut cont de acestea și nici de decizia pronunțată în prima fază de recurs de către tribunal prin care s-a stabilit că are drept asupra acestor terenuri.
Recurenta a solicitat reconstituirea și punerea în drepturi pentru terenurile care provin de la autorii săi în urma cererilor formulate către cele două comisii din prezenta cauză și i-a fost nesocotit dreptul de moștenitor din titlul nr._/2002 precum și din titlul 50/2003 în care sunt menționate S. C. și S. F..
De asemenea, instanța de fond nu a observat că de fapt S. F. se numește P. F. și în baza art.304 pct.7 Cod.pr.civ. situațiile sunt stabilite în mod eronat de către instanța de fond.
Solicită în principal, admiterea recursului, casarea cu trimitere și în subsidiar admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, cu obligarea intimaților și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate la fond și în recurs în valoare de 1030,25 lei, pe care le depune cu notă de timbraj la dosar.
Apărătorul intimaților persoane fizice, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării și în concluziile scrise pe care le depune la dosar în sensul că nu este vorba de venirea lui S. F. la moștenirea sau la dreptul recurentei, ci vine prin retransmiterea dreptului soțului său.
A depus la instanța de fond și va depune și la prezenta instanță de recurs, practică judiciară din care reiese că a fost recunoscut dreptul soției supraviețuitoare de a moșteni dreptul soțului său ca urmare a decesului tatălui acestuia. Solicită a se avea în vedere că nu i-a fost nesocotit dreptul recurentei asupra terenurilor în litigiu.
Invocă Decizia nr.11/5.02.2007 a ICCJ precum și art.8 și 14 din Legea 18/_ republicată. Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanței nr.179/2.02.2012 în cuantum de 1000 lei, pe care o depune în original la dosar.
Avocat V. S. pentru recurenta-reclamantă, având cuvântul în replică, arată că recurenta a solicitat și anularea celor două procese verbale, iar soția supraviețuitoare trebuie să dovedească existența bunurilor la momentul decesului soțului său și copii acesteia nu au formulat cereri.
Instanța rămânând în deliberare, a pronunțat următoarea decizie:
TRIBUNALUL:
P. acțiunea înregistrată la nr. 2045/331 din 4 septembrie 2007 reclamanta P. C., a chemat in judecată pe pârâtele C. Județeană de fond funciar P., prin prefect și C. Locală de fond F. S. – prin primar, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună: obligarea pârâtelor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafețele de teren agricol si forestier pentru care este îndreptățită de pe raza Comunei Ștefești, jud. P. și la punerea in posesie pe suprafețele de teren pentru care va fi emis titlul de proprietate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, este moștenitoarea bunicului său matern – Sterinescu D. V. – decedat la 15 martie 1948, mama sa, P. Constanta fiica defunctului, a decedat la 10 martie 2002, iar de pe urma acesteia a dobândit vocație succesorală.
A susținut că, autorul său a deținut în timpul vieții mai multe bunuri mobile si imobile care au fost supuse exproprierii prin Decretul nr. 83/1949, astfel că mama sa a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legii 18/1991, cât si în baza Legii 169/1997 și nr. 1/2000, asupra terenurilor agricole si forestiere, pe vechile amplasamente deținute de autorul său Sterienesscu V., pe raza comunei Ștefesti, jud. P..
A precizat că, ea însăsi, a formulat în termen legal, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru aceleași imobile in baza Legii 247/2005, ce au fost expediate prin serviciul poștal recomandat, cu confirmare de primire către C. Locală S., expres menționate.
În cuprinsul acțiunii reclamanta a arătat că, averea bunicului său s-a compus din imobile – terenuri agricole și forestiere dobândite prin actele arătate, din care o parte au fost expropriate, că deși au formulat cereri în condițiile Legilor 18/1991, 10/2001, iar imobilele revendicate au fost libere si nu erau atribuite altor persoane nu li s-au eliberat titlurile de proprietate si punerea in posesie.
Deși legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare, prin care să arate excepțiile, dovezile si mijloacele lor de apărare.
La data de 3 octombrie 2007 reclamanta a formulat cerere de întregire si modificare a acțiunii (fila 92), prin care a solicitat ca in contradictoriu si cu pârâții S. V. V., M. L. M., S. V. și V. D. să se:
-. constate nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr._/2002, ce a fost emis pentru suprafața de 7,7 ha. agricol pe numele unei persoane ce nu avea dreptul, respectiv S. F., cat si pentru suprafata de 1 ha. vegetație forestieră și eliberarea unui nou titlu numai pentru P. Constanta;
-. Să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 50/5 iunie 2003 pentru suprafața de 8 ha. vegetație forestieră și eliberarea titlului numai pe numele P. Constanta, titlu ce a fost eliberat si pe numele S. F.;
-. Să se constate nulitatea absolută parțială a titlului eliberat pentru suprafața de 4,31 ha. teren agricol și 8 ha. vegetație forestieră, in sensul excluderii de pe titlu a numitei S. F. ;
-. Obligarea Comisiei locale să întocmească documentația pentru 4,9743 ha. agricol pe care să o înainteze Comisiei Județene si obligarea ambelor să-i reconstituie dreptul de proprietate, să elibereze titlu pentru aceeași suprafață si nu 0,68 ha.
-. Obligarea să-i restituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha. teren agricol.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin titlurile de proprietate s-a reconstituit dreptul de proprietate lui S. F. – nora defunctului S. V. V., decedat in anul 2001, care in timpul vieții ar fi dovedit ca a fost deportat in anul 1949, ceea ce nu-i conferă dreptul de proprietate pentru terenul pe care nu l-a avut, întrucât a aparținut bunicului său matern a cărei moștenitoarea ea este, conform sentinței civile nr. 2186 a Judecătoriei Vălenii de M..
A precizat că, pârâții susmenționați sunt copii defunctului S. V. V., al doilea fiu al lui S. V. care nu au formulat cerere in termen si nu cunoșste în ce împrejurări li s-a reconstituit dreptul de proprietate mamei acestora – S. F..
In drept, a invocat disp.art. 53, 54 din Legea 18/1991.
La data de 31 octombrie 2007 pârâtii S. V. –V., M. L. - M., S. V. și V. D. au formulat întâmpinare (fila 135), prin care au solicitat respingerea acțiunii în ceea ce îi privește, respectiv a celor trei capete de cerere privind constatarea nulității titlurilor de proprietate, ca fiind netemeinică.
Au susținut că, reclamanta nu și-a întemeiat în drept acțiunea, chiar dacă s-a admis cererea de întregire a acțiunii la un alt termen decât cel prevăzut la art. 132 cod procedură civilă, reclamanta nu le-a comunicat copii de pe acțiunea principală și înscrisurile anexate, iar hotărârea Comisiei locale confirmată de C. Județeană prin eliberarea titlurilor de proprietate este legală și temeinică, că solicită respingerea acțiunii.
Au precizat că, este surprinzătoare susținerea reclamantei că mătușa sa este o persoană ce nu avea dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, în condițiile în care soțul său, respectiv fiul lui S. V. era postdecedat.
De asemenea, au menționat că, tatăl lor – S. V. C. a fost frate cu mama reclamantei și este legal si echitabil ca moștenitorii autorului comun – S. V. decedat la 13 martie 1948 să reintre in proprietatea patrimoniului acestuia, prin moștenitori descendenți care sun părțile din prezenta cauză, că autoarea reclamantei este cea care nu s-a conformat dispozițiilor Legii 18/1991 si nu a depus înscrisurile și documentația cerută, reclamanta reușind să-și dovedească calitatea de moștenitor tocmai in toamna anului 2002, prin sentința civilă 2186/2002 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M..
Instanța, față de regulile imperative ale art. 4 din Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 privind regulile pentru propunerea și administrarea probelor, a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul Comisiei Județene de F. F. P., iar din oficiu de către instanță-în temeiul art. 129 alin. 5 Cod proc.civ. s-au solicitat relații și înscrisuri de la C. Locală de F. F. Ștefești.
În urma analizării actelor si lucrărilor dosarului, instanța la data de 23 ianuarie 2008 a pronunțat sentința civilă nr. 181, prin care a admis în parte acțiunea formulată de petenta P. C. și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/2003, în ceea ce privește moștenitorii defunctului S. V..
În motivare a arătat că moștenitorii defunctului S. V., respectiv P. C., mama reclamantei și S. F.-soția fiului defunctului S. C., decedat la data de 15.05.1982, au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului lor și care au fost expropriate în baza Decretului nr.83/1949.
A mai reținut instanța, că din certificatele nr. 1652/1992și 920/1996 (filele 212,221) rezultă că autorul S. V. a figurat cu teren expropriat atât în . în .,, a figurat cu o suprafață expropriată de 1,06 ha din totalul de 16.06 ha, iar la nr. ctr.33 a figurat la Ștefești cu o suprafață de 16,0637 ha din care s-au expropriat 1 ha și i-a rămas suprafața de 15 ha.
A mai reținut că, C. Județeană de F. F. P. a validat propunerea Comisiei Locale de F. F. Ștefești și emis titlurile de proprietate nr._/09.08.2002 (fila 117) care atestă reconstituirea dreptului de proprietate numai moștenitoarei S. F.,deși aceeași calitate o avea și P. C., pentru suprafața de 7 ha, 0700 mp, precum și titlu de proprietate nr. 50/2003, pentru suprafața de 8 ha, în care au fost menționate ambele moștenitoare, însă P. C. a fost trecută în mod eronat cu numele de S..
A mai reținut că prin adresele nr. 2045/2007 (fila87) și nr. 2164/2007 (fila103) Primăria . a menționat că acelorași moștenitoare li s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol și 8 ha teren vegetație forestieră, anexele întocmite au fost validate de către C. Județeană, căreia i s-a înaintat întreaga documentație în vederea eliberării titlului de proprietate.
A mai reținut că, în temeiul Legilor Fondului F. modificate prin legea nr. 247/2005, C. Locală Ștefești a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,9743 ha, teren agricol, față de cererea reclamantei –P. C. prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența terenului expropriat,însă C. județeană a validat numai suprafața de 0,68 ha teren.
A mai reținut că reclamanta nu a formulat contestație în condițiile prevăzute de art. 27 alin.3 din HG nr. 890/2005 și nici nu a învestit instsnța cu o plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene prin care a validat numai suprafața de 0,68 ha. A mai reținut că nu a dovedit refuzul Comisiei Locale de a proceda la punerea efectivă în posesie, care constituie atributule exclusiv al acesteia.
Împotriva acestei sentințe, petenta a declarat recurs și prin decizia civilă nr. 449 din 28 mai 2008 Tribunalul P., a admis recursul, a casat sentința civila nr. 181/2008 și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În motivare, instanța de recurs a arătat că deși instanța de fond a dispus admiterea în parte a acțiunii în sensul că a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/2003 emis de C. Județeană,numai pe numele S. F., ca moștenitor al defunctului S. V. nu și pe numele P. C.,nu s-a pronunțat cu privire la celelalte capete de cerere cu care a fost învestită prin completarea la acțiune (fila 92 dosar fond), respectiv la constatarea nulități absolute parțiale a titlului eliberat pentru suprafețele de 4,31 ha teren agricol și 8 ha teren vegetație forestieră etc.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs referitor la suprafețele de teren reținute în sentința atacată și la cele la care recurenta este îndreptățită, tribunalul apreciat că se impune efectuarea unei expertize topografice.
Primindu-se dosarul la această instanță a fost înregistrat sub nr. R.1789/331 din 25 iulie 2008.
La termenul din data de 5 august 2008 s-a pus in vedere petentei să-si precizeze acțiunea în sensul de a indica temeiul de drept pentru fiecare capăt de cerere, respectiv articolul/articolele ( aceasta pentru ca actul normativ a fost indicat cu titlu generic) din actul normativ invocat, sa precizeze suprafața totală a terenurilor pentru care solicită eliberarea titlului de proprietate cu indicarea vecinătăților daca suprafața de 0,68 ha este cea reconstituita potrivit hotărârii nr.5238/2007, sa indice actele prin care a fost admisa cererea, daca suprafețele de teren menționate în acțiunea principala sunt cuprinse in titlurile de proprietate a căror nulitate s-a solicitat sau sunt distincte să depună arbore genealogic de pe urma defunctei S. F. si actele de stare civila ale intimaților, sa indice numărul titlului de proprietate emis pentru suprafața de 4,21 ha teren agricol si 8 ha teren forestier, și să-l depună la dosar iar pentru ultimul capăt de cerere din cererea modificatoare sa indice locul situării terenului, categoria de folosință, vecinătățile, actul de proprietate al autorului si daca face parte din suprafața totala expropriata.
Petenta raportat la obligațiile stabilite in sarcina sa de instanța a precizat
în parte acțiunea (f.29) arătând ca temeiurile legale sunt art.53, 54 alin.1 si 63 din Lg.18/1991, a indicat drept caz de nulitate cu titlu generic prevederile art. III alin.1 din Lg.169/1997, a menționat ca suprafața totala de teren solicitata a fi reconstituita respectiv 19,7685 ha si 9 ha teren forestier se regăsesc in cele doua titluri de proprietate contestate, a precizat moștenitorii defunctului S. V V., a precizat ca pentru terenul în suprafața de 4,31 ha teren nu s-a eliberat titlu de proprietate titlu ce urmează a fi eliberat doar pe numele petentei cu excluderea defunctei S. F. și a moștenitorilor acesteia, iar categoria de folosință a suprafeței de 4,97 ha este aceea de teren agricol.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topografice.
Expertiza tehnică topografică a fost întocmită și depusă la dosar de expert Boieroiu T..
P. sentința civilă nr. 1550/27.09.2011, Judecătoria Vălenii de M. a respins acțiunea completată și precizată, și cererea de obligarea a intimaților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate, și în baza art.274 C.p.c a obligat petenta către intimații S. Vergil V., M. L. M., S. V. și V. D. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2519 lei, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli de transport.
În motivare, a reținut, cu privire la primul capăt de cerere că petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren situate pe raza comunei S. menționând în acest sens ca deși s-au formulat cereri de reconstituire pana la acest moment nu s-au soluționat în niciun fel nefiind eliberate procese verbale de punere in posesie si titluri de proprietate.
A reținut că, aceasta susținere este contrazisă însă atât de probatoriile administrate in cauza, cat si de chiar precizările petentei (f.30 dosar, punctul 2) prin care arata ca în suprafața totală solicitată de 19,7685 ha teren agricol și 9 ha teren pădure sunt incluse și terenurile pentru care deja s-au eliberat titlurile de proprietate contestate.
Instanța a mai reținut că suprafața de 9 ha teren pădure a fost deja reconstituită, și anume 1 ha pădure pe numele defunctei S. F. ( alături de suprafața de 7,07 ha agricol) teren solicitat de aceasta in anul 1991, si 8 ha pădure pe numele celor doua defuncte potrivit titlului de proprietate nr.50/2003. O alta suprafața de 12,06 teren agricol ( din totalul suprafeței de 19,7658 h teren agricol) a fost reconstituita pe numele celor doua defuncte potrivit titlurilor de proprietate nr.50/2003 si_/2002 cat si prin hotărârea Comisiei Județene nr. 5238/30.03.2007 prin care cererea de reconstituire a fost validata in parte doar pentru suprafața de 0,68 ha teren.
Legat de aceasta din urma hotărâre, instanța a reținut că cererea de reconstituire a vizat suprafața de 4,97 ha teren din care s-a validat de către C. Județeana P. doar suprafața de 0,68 ha teren. Diferența de până la 19,7685 o reprezintă suprafața de 3 ha, suprafața ce a fost solicitata prin cererea completatoare depusa cu ocazia primului ciclu procesual.
A mai reținut că, deși i s-a pus în vedere petentei să facă precizări asupra acestei suprafețe de teren, respectiv locul situării, categoria de folosință, vecinătățile și actul de proprietate și să menționeze dacă este o suprafața distinctă sau face parte din totalul suprafeței expropriate, petenta nu a adus niciun fel de lămuriri cu privire la aceasta suprafață de teren.
Instanța a mai reținut că, prin cererile de reconstituire formulate de către defuncta P. Constanta la data de 4 martie si 10 martie 1991 (f.5,6 dosar initial) în baza Lg.18/1991 s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru proprietatea preluată și aflată pe teritoriul comunei S. respectiv, casa de locuit, anexe și terenul aferent, completată ulterior cu suprafața de 1 ha pădure și ceea ce se găsește in continuarea grădinii cu pomi fructiferi din spatele casei.
A reținut că din conținutul celor doua cereri formulate rezultă că autoarea petentei nu a indicat suprafața de teren solicitată, categoria de folosință și vecinătățile, nu s-a indicat modalitatea de preluare a terenurilor de către stat nu s-au anexat acte din care sa rezulte calitatea de moștenitor și nici acte de proprietate privind bunurile solicitate.
Instanța a mai reținut că, deși în cauza nu s-a precizat de către C. L. soluția data cererii formulate din cuprinsul adresei nr.579/23.05.1996 rezulta ca defunctei S. F. i s-a reconstituit in baza Lg.18/1991 un teren în suprafața de 7.07 ha teren agricol si 1 ha teren forestier ( terenul forestier pe raza localității Bradet, f.67 dosar inițial) potrivit titlului de proprietate nr._/09.08.2002, reconstituire ce a constat prin atribuirea de teren in natura cat și în acțiuni la .>
A mai constatat, că în ceea ce privește cererea de reconstituire privind suprafața solicitată prin cererile formulate în anul 1991 de către autoarea petentei, cererea reclamantei nu reprezintă o plângere întemeiata pe dispozițiile art. 53 din Legea. 18/1991 nefiind indicat numărul hotărârii emise de către C. Județeană P., ci o acțiune directă adresată instanței de judecată în vederea reconstituirii dreptului de proprietate.
În acest sens, instanța a reținut că prin dispozițiile Lg.18/1991 a fost instituită o procedură administrativ jurisdicțională, obligatoriu a fi urmată de către parți, și doar în măsura în care partea interesata este nemulțumită de soluția dată de către comisia județeană are posibilitatea de a formula plângere împotriva acesteia în conformitate cu prevederile art. 53 din Lg.18/1991. Acesta este si motivul pentru care instanța a solicitat petentei să-și precizeze cererea de chemare în judecată pentru fiecare capăt de cerere, petenta arătând că temeiul de drept este reprezentat de prevederile art.53, 54 alin. 1 din Lg.18/1991 neînțelegând însă în ceea ce privește acest capăt de cerere să precizeze hotărârea Comisiei Județene pe care înțelegea să o atace pentru că raportat la acea hotărâre să se verifice și dacă aceasta mai era în termenul de 30 de zile pentru formularea plângerii.
Aceste argumente sunt incidente și în ceea ce privește cererea formulată în temeiul Lg.169/1997 (f. 9 dosar) pentru terenuri situate atât pe raza localității Ștefești cât și a localității B., solicitare ce vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafața totala de 40.280 ha teren echivalent arabil și până la 30 ha teren cu destinație forestiera, fără ca suprafețele să fie defalcate distinct pentru fiecare localitate. În cauza nu s-a făcut dovada dar nici nu s-a susținut de către comisia locala că cererea respectiva ar fi primit o soluție. Cu toate acestea competenta de soluționare a cererilor de reconstituire este acordata comisiei locale si județene și doar urmare unei soluții adoptate prin hotărâre partea interesată are dreptul să formuleze plângere împotriva acesteia la instanța de judecată.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia cererile formulate in baza Lg.1/2000 si Lg.247/2005, nu s-au soluționat, instanța a reținut că nu este reală motivat de faptul ca așa cum rezultă din probele administrate în cauză cererile privind reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul celor două legi au fost soluționate de către cele doua comisii, locală și județeană.
Așadar, în ceea ce privește cererea formulata în temeiul Lg.1/200, instanța de fond a reținut că s-a reconstituit atât în favoarea autoarei petentei P. Constanta cât și în favoarea defunctei S. F. dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 4,31 ha teren agricol și 8 ha teren cu vegetație forestieră pentru terenul cu vegetație forestieră fiind emis titlul de proprietate nr.50/05.06,2003. În ceea ce privește terenul agricol în suprafață de 4,31 ha s-a menționat faptul că procesul verbal de punere în posesie împreună cu documentația aferenta a fost înaintat OJCPI P. în vederea eliberării titlului de proprietate.
În ceea ce privește cererea întemeiată pe dispozițiile Lg.247/2005 s-a reținut că intimata comisia locală a propus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 4,9743 ha teren agricol propunere ce a fost invalidată de intimata C. Județeana prin hotărârea nr.5238/30.03.2007 fiindu-i admisa cererea doar pentru suprafața de 0,68 ha teren agricol.
Împotriva acesteia petenta nu a formulat plângere în condițiile prevăzute de art.53 alin.2 din Lg.18/1991, deși soluția i-a fost comunicata cu confirmare de primire la data de 04.06.2007 (f.105 verso).
În ceea ce privește capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/09.08.,2002 (F.117) nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.50/05.06.2003 (f.113) și nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol si 8 ha teren cu vegetație forestieră, instanța analizându-le împreună a constatat: că petenta a susținut împrejurarea ca defuncta S. F. nu avea dreptul de a-i fi reconstituite drepturile de proprietate asupra suprafețelor de teren solicitate motivat de faptul ca aceasta nu avea calitate de moștenitor legal de pe urma defunctului S. V. fiind nora acestuia. S-a arătat de către petentă că potrivit sentinței civile nr.2186/2002 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. este moștenitoarea defunctului S. V., iar pârâții S. Vergil V., M. L. M., S. V. si V. D., fiind copiii defunctului S. V. V. nu au formulat cerere de reconstituire în termen și nu cunoaște în ce împrejurări s-a reconstituit dreptul de proprietate mamei acestora defuncta S. F..
Instanța a reținut că potrivit actelor de stare civila depuse la dosarul cauzei defunctul S. V V. a avut doi descendenți respectiv pe P. ( fosta S. ) C., mama petentei și S. C..
S. C. a postdecedat tatălui sau la data de 15 mai 1982, iar soția sa S. F. a decedat la data de 07.03.2002 ( f.294,295)., moștenitorii acestora fiind intimații persoane fizice din prezenta cauză.
A mai reținut că, interpretarea data de către petenta în ceea ce privește calitatea de moștenitor legal al defunctei S. F. este eronata sub acest aspect existând o confuzie între reprezentarea succesorala și retrasmiterea moștenirii.
A mai reținut că, potrivit prevederilor art. 8 alin. 2 din Legea nr.18/1991 ,, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa agricola de producție sau cărora li s-a preluat in orice mod teren de către aceasta, precum si, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite, iar potrivit art.13 alin. 2 din aceeași lege moștenitorii sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li cuvine, fiind considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Astfel că, moștenirea prin retransmitere are aplicare ori de cate ori persoana care o invoca dovedește capacitatea succesorală, în sensul art.654 C. civ., a autorului sau, în momentul deschiderii primei moșteniri, precum și propriile drepturi succesorale asupra moștenirii acestuia din urmă.
Deci soția supraviețuitoare a unuia dintre copiii decedați poate veni la moștenire numai prin retransmitere, prin jocul a doua moșteniri succesive, prin intermediul cărora nora poate să beneficieze de partea moștenită de soțul ei din patrimoniul socrului fața de care ea nu are vocație succesorală.
În speța, decesul lui S. V. a intervenit la data de 15.03.1948 iar moartea fiului sau S. C. a intervenit la data de 15 mai 1982. În consecință, a reținut instanța de fond că defuncta S. F. ca soție supraviețuitoare a fiului și moștenitoare legală, are beneficiul retransmiterii părții din moștenirea socrului ei.
În acest sens, instanța a mai reținut prevederile art.13 alin.3 din Lg.18/1991potrivit cărora, titlul de proprietate se emite cu privire la suprafața de teren determinată pe numele tuturor moștenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun, respectiv prin aplicarea principiilor ce guvernează materia dreptului la moștenire.
Raportat la toate aceste aspecte, instanța a reținut că titlul de proprietate nr._/09.08.2002 este legal eliberat pe numele defunctei S. F., persoana fata de care s-a admis cererea de reconstituire formulata in temeiul Lg.18/1991. De asemenea si titlul de proprietate nr.50/05.06.2003 este legal eliberat pe numele celor doua persoane defuncte ce au formulat cerere de reconstituire in temeiul Lg.1/2000 (autoarea petentei P. C. și defuncta S. F.).
Titlul de proprietate pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol încă nu a fost emis fiind trimis cu întreaga documentație la OCPI P., insa nu neemiterea acestuia pana la momentul de fata este contestata in prezenta cauza ( ca sa fie incidente prevederile art.64 din Lg.18/1991) ci aceeași împrejurare, respectiv aceea ca defuncta S. F. nu avea calitate de moștenitor de pe urma autorului S. V.. Pentru argumentele mai sus expuse instanța va respinge și acest capăt de cerere ca neîntemeiat.
S-a mai solicitat oral de către petenta la termenul din data de 6 ianuarie 2008 anularea procesului verbal emis pe numele defunctei S. F. nr.1400/4 noiembrie 1993 (f.72) ocazie cu care i s-a pus in vedere să depună în scris cererea de modificare a acțiunii.
Deși cererea nu a fost formulată în scris și nu a fost întemeiată în drept, respectiv prin indicarea vreunui caz de nulitate dintre cele prevăzute la art. III din Lg.169/1997, instanța de fond a analizat procesul verbal menționat prin prisma cazului de nulitate invocat și a reținut că este neîntemeiat pentru argumentele ce deja au fost expuse mai sus.
În ceea ce privește eroarea strecurată în titlul de proprietate nr. 50/2003 constând în aceea că numele mamei petentei a fost menționat ca fiind S. în loc de P. s-a adus la cunoștința instanței împrejurarea că s-a validat propunerea comisiei locale de îndreptare a acestei erori fiind retras titlul emis urmând a fi rescris cu datele corecte, propunerea fiind admisă prin hotărârea comisiei nr. 5573/2007.
În cauza s-a întocmit un raport de expertiza topo de către expert Boieroiu T., raport de expertiză realizat în mai multe etape și depus la filele, 141, 164, 175, 198 si 225 așa cum s-a dispus prin decizia nr.449/28.05.2008 a Tribunalului P..
Raportat însă la capetele de cerere formulate, ce nu au avut ca obiect plângere împotriva vreunei hotărâri de respingere a reconstituirii dreptului de proprietate întemeiată pe disp.art.53 din Lg.18/1991 sau plângere întemeiata pe disp.art.64 din aceeași lege, respectiv identificarea amplasamentelor pentru emiterea procesului verbal si a titlului de proprietate, instanța a reținut că în cauza raportul de expertiză nu își găsește utilitatea. S-a constatat aceasta motivat de faptul ca cererile de reconstituire au fost soluționate fiind emise procese verbale si titluri de proprietate, acestea din urma chiar contestate nu au vizat amplasamentele terenurilor ci calitatea de moștenitoare a defunctei S. F.. Chiar daca ar fi vizat amplasamentul terenurilor o atare situație nu se regăsea printre cazurile de nulitate prevăzute de Lg.169/1997, cazurile prevăzute de aceasta fiind de strictă interpretare. A permite interpretări extensive a textului de lege nu ar conduce decât la instabilitatea circuitului civil ceea ce desigur este inadmisibil.
Împotriva acestei sentințe, la data de 23.05.2012, reclamanta P. C. a formulat recurs solicitând în principal admiterea recursului, casarea cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar în rejudecare a solicitat verificarea de scripte pentru confirmarea de primire a hotărârii nr.5238/30.07.2003 și în subsidiar a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii primei instanțe ți admiterea în fond a cererii., solicitând și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, a formulat cerere de chemare în judecată pentru obligarea intimatelor Comisii Județeană și Locală la emiterea titlului de proprietate, respectiv punerea în posesie pentru suprafețele de teren de pe raza comunei Ștefești, jud. P.. Ulterior, și-a completat cererea de chemare în judecată și a solicitat ca, în contradictoriu cu intimații persoane fizice, să se constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr.50/05.06.2003 și, parțial, pentru Titlul de proprietate nr._/09.08.2002, precum a Procesului verbal de punere în posesie nr.1400/04.11.1993 și a Procesului verbal de punere în posesie nr.1064/2007.
A arătat că este moștenitoarea numitului S. V. V., decedat în data de 15.03.1948.
A arătat că, P. CONSTANTA, fiica lui S. V. V., a decedat la data de 10.03.2002. Urmare a decesului mamei sale a dobândit vocație succesorală la moștenirea bunicului S. V. V..
A arătat că autorul său a deținut în timpul vieții mai multe bunuri mobile și imobile, toate acestea fiind supuse exproprierii prin Decretul nr.83din anul 1949.
Urmare a apariției Legii nr.18/1991, mama sa a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, curți-construcții și forestiere, în natură și pe vechile amplasamente, deținute de autorul S. V. V. pe raza comunei S., jud. P.. Tot mama mea, P. ( fosta S. ) Constanta a formulat cerere și în baza Legii nr.169/1997, a Legii nr.1/2000, tot pe vechile amplasamente. A mai arătat că a formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra imobilelor terenuri agricole și forestiere, în natură, pe vechile amplasamente în baza Legii nr. 247/2005 și că cererile mai sus menționate au fost expediate prin serviciul poștei recomandat cu confirmare de primire către C. L. Ștefești de Aplicare a Legii nr.18/1991 după cum urmează:Cerere la Legea nr.18/1991 pentru teren agricol - P. Constanta, . confirmare de primire nr.225/04.03.1991;Cerere la Legea nr.18/1991 pentru fond forestier - P. Constanta, confirmare de primire nr.9009/11.03.1991;Cerere de eliberare adeverința de proprietate pe numele P. Constanta, confirmare de primire nr.94/07.05.1996;Cerere la Legea nr.169/1997 pentru teren agricol si forestier - P. Constanta, confirmare de primire nr.2002/02.02.1998 si confirmare de primire nr._/30.04.1998.Cerere la Legea nr.1/2000 pentru teren agricol si forestier - P. Constanta, confirmare de primire nr.149/08.03.2000;Cerere Ia Legea nr.1/2000 pentru teren agricol si forestier - P. Constanta, confirmare de primire nr. 2061/07.03.2000 .Cerere la Legea nr.247/2005 pentru teren agricol si forestier - P. C., confirmare de primire nr._/16.09.2005;
A arătat că, cererea de reconstituire pe care a adresat-o Comisiei județene P. de Aplicare a Legii nr.18/1991 a fost expediată cu confirmarea de primire nr.5333/18.09.2002, că i s-a adus la cunoștința că cele doua cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza Legii nr.18/1991 au fost înregistrate sub numerele: 35/6.03.1991 si respectiv, 100/14.03.1991.
A arătat că terenurile provenite de la autorul său, au fost expropriate prin Decretul nr.83/1949 și preluate de către I.A.S. "Grivita Roșie". Aceasta unitate a predat, ulterior, parte din terenuri Ministerului învățământului (Tabăra Elevi S.]. I.A.S. "Grivita Roșie" a păstrat parte din suprafețele de teren preluate abuziv de la S. V. V., transformându-se ulterior în I.A.S. "M.". După anul 1989, I.A.S. "M." a devenit S.C. PRODPOM S.A. Lipanesti-P..
A arătat că de pe urma lui S. V. V. au ramas următoarele bunuri imobile: pasune si curți construcții pe care se afla casa, construcții anexe si un saivan in suprafața totala de 23.885,50 mp; teren livadă pomi fructiferi în suprafața de 4,00 ha distribuit în doua loturi: lot de 3 ha situat in prelungirea curții casei Iui S. V. V.; Precizam faptul ca imobilul casa de locuit se aña in patrimoniul actualei S.C. PRODPOM S.A. Lipanesti, P., - ferma pomicola S.; lot de 1 ha ce are ca vecinătăți . brazi", drum înfundat de tara care se termina la vechea moara de apa denumita "B." (drumul desparte proprietatea lui S. V. V. de proprietatea defunctului G. G. - devenita ulterior Tabăra de Elevi S.); teren arabil in suprafața de 2 ha, din care suprafața de 1,20 ha situata vis-a-vis de . V. V., administrata de fosta ferma S.. Drumul comunal desparte aceasta suprafața de restul proprietății lui S. V. V. si suprafața de 0,80 ha ce poarta denumirea de "heleșteul cu brazi" pe care se afla amplasata o pivnița veche de piatra de aprox. 20 mp; Teren cu destinația de fâneața în suprafața de 11,38 ha, asa cum reise din Certificatul nr.166/20.01.1998 emis de Arhivele Naționale ale României -Direcția Județeană P.. Din aceasta suprafața, 1,50 ha are ca vecinătăți: casa lui S. V.V. (fostul sediul al Fermei S.), drum comunal, livada - proprietatea S. V. V.; Teren cu vegetație forestieră în suprafața de 9 ha situate în punctul denumit V. (8ha) și cel denumit "Maluri" (1 ha), de pe raza corn. S.. A arătat că aceasta suprafață a aparținut bunicului său, V. V. S..
A mai arătat că instanța de fond a adoptat soluția respingerii cererii ca neîntemeiată în mod greșit, întrucât trebuia sa verifice stadiul soluționării cererilor. Apoi, ar fi trebuit sa analizeze motivele pentru care numita S. F., soția fiului autorului său, S. V.V., a primit 7,07 ha teren agricol, 1 ha teren forestier (iar pe deasupra si acțiuni la . mama sa, nu. Că au depus acte doveditoare in susținerea cererilor sale.
A arătat că, în mod greșit instanța de fond a reținut că cererile sale și ale mamei sale de reconstituire a dreptului de proprietate au fost soluționate de intimatele 1 și 2, întrucât la dosar nu există probe, ci doar susținerea comisiei locale că ar fi fost soluționate.
A mai arătat că nu a primit nicio hotărâre a comisiei județene, astfel că în virtutea roiului activ al instanței, reglementat de art.129 C.P.Civ., se impune a fi efectuată o verificare de scripte, în temeiul art.174 și urm. C.P.Civ.
A mai arătat că un motiv de casare a hotărârii este acela ca instanța de fond nu s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere, respectiv aceea de anulare în parte a Procesului verbal de punere în posesie nr.1064/2007, prin care comisia Locală Ștefești a pus în posesie pe S. F. și pe mama mea, P. Constanta, pe suprafața de 4,31 ha.
A mai arătat că raționamentul instanței este greșit, întrucât numita S. F. nu trebuia să figureze pe vreun titlu de proprietate pentru vreunul din imobilele care au aparținut bunicului său, S. V. V., nici pe procesele verbale de punere în posesie: PVPP nr.1064/11.05.2007 și PVPP nr.1400/04.11.1993. P. urmare, nici pârâții persoane fizice din prezenta cauză nu pot beneficia de moștenirea bunicului lor întrucât, în nume personal, aceștia nu au facut demersurile prevăzute de legile fondului funciar.
A mai arătat că instanța de fond nu a ținut cont de aspectele reținute de instanța de recurs, cu ocazia casării hotărârii pronunțate in primul ciclu procesual. În decizie s-a arătat că se impune efectuarea unei expertize având ca obiective identificarea si amplasamentul terenurilor la care recurenta reclamanta are dreptul de reconstituire, astfel că judecătorul desemnat a soluționa cauza după casare trebuia să administreze proba cu expertiza topometrică prin care să se evidențieze terenurile la care are dreptul, însă judecătorul fondului deși a administrat proba, la deliberare, a apreciat-o ca inutilă.
A mai arătat că în mod inutil i s-a pus în vedere să depună arborele genealogic al numitei S. F.; atât timp cât există două hotărâri judecătorești definitive si irevocabile, potrivit cărora S. F. ca nu este moștenitoare după S. V. V..
A mai arătat că în sentință sunt reținute aspecte care nu sunt veridice (pagina 5, fraza ultima): "Se poate observa ca suprafața de 9 ha teren pădure a fost deja reconstituita si anume 1 ha pădure pe numele defunctei S. F. (alături de suprafața de 7,07 ha prin titlul de proprietate_/2002) teren solicitat in anul 1991 si 8 ha pădure pe numele celor doua defuncte potrivit titlului de proprietate nr.50/2003. 0 alta suprafața de 12,06 ha teren agricol f din totalul de 19,7658 ha teren agricoli a fost reconstituita pe numele celor doua defuncte potrivit titlurilor de proprietate nr.50/2003 si_/2002. cat si prin hotărârea comisiei județene 5238/30.03.2007 prin care cererea de reconstituire a fost validata in parte doar pentru suprafața de 0.68 ha"
A mai arătat că hotărârea conține motive contradictorii. Pe de o parte se retine de instanța ca s-a reconstituit prin titlurile 50/2003 si_/2002 suprafața de 7,07 ha teren agricol si 9 ha pădure, pentru ca apoi, aceeași instanța sa retina ca "o alta suprafața de 12,06 ha teren agricol" s-a reconstituit prin aceleași titluri, 50/2003 si_/2002.
A mai arătat că apărarea Comisiei Locale formulata doar prin întâmpinare nu a fost nedovedita în vreun fel. Procesul verbal de punere in posesie pentru cei 4,31 ha a fost întocmit in anul 2007.
A mai arătat că, a înlăturată total de la moștenirea bunicului său. Că hotărârea instanței de fond încalcă în mod flagrant reglementările Convenției Europene pentru Drepturile Omului, art.l din Protocolul 1 la Convenție. Conform hotărârii Judecătoriei, S. F. "este îndreptățită" sa ramana singura pe titlul de proprietate nr._/2002, in condițiile in care nu are calitatea necesara de a moșteni vreun bun de pe urma bunicului meu matern; conform hotărârii Judecătoriei, S. F. "este indreptatita" sa ramana in posesie pentru terenul pentru care a fost pusa in posesie prin Procesul verbal nr.1400/1993 si PVPP nr.1064/2007; etc.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct 7, pct.9, art.304 ind. 1, art. 312, art.315, art.274 C.P.Civ.
P. întâmpinarea înregistrată prin Serviciul Registratură la data de 08.03.2012, intimații –pârâți persoane fizice S. V. V., V. D., M. L. M. și S. V., au solicitat respingerea recursului arătând în esență că S. F. nu și-a moștenit socrul pe defunctul S. V. decedai in anul 1948 ci pe soțul său S. V. C., postdecedat tatălui sau la data de 15 mai 1982.
Au arătat că sunt aplicabile dispozițiile art.8 alin. 2 din Lg. 18/1991 precum si art. 13 alin.2 din aceeași lege potrivit căruia moștenitorii sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota care li se cuvine, fiind considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei si nu HG 890/2005 apăruta ulterior emiterii titlurilor de proprietate .
Au mai arătat că, atât Decizia civila nr.449/28.05.2008 a Tribunalului P., pronunțată în dosarul nr._ cât și sentința civila nr.2186/2002 a Judecătoriei Vălenii de M. constata ca S. F. nu are vocație succesorala la moștenirea bunicului recurentei, însă soția supraviețuitoare a unuia din copiii decedați poate veni la moștenire numai prin retransmitere, prin jocul a doua moșteniri succesive prin intermediul cărora nora poate sa beneficieze de partea moștenită de soțul ei din patrimoniul socrului fata de care ea nu are vocație succesorala.
Au arătat că, în mod corect instanța de fond a concluzionat că raportat la aspectele mai sus invocate titlurile de proprietate nr._/09.08.2002, 50/05.06.2003 au fost legal eliberate pe numele S. F..
Au arătat că instanța de fond nu a concluzionat ca nora își poate moșteni socrul, caz in care ar fi nesocotit dispozițiile deciziei civile nr.449/28.05.2008, ci a concluzionat ca în calitate de soție supraviețuitoare a fiului și moștenitoare legala are beneficiul retransmiterii pârtii din moștenirea socrului, iar în cauză nu se poate vorbi de reprezentare succesorala ci de retransmitere succesorală.
Au arătat că, instanța de fond a efectuat expertiza topometrica astfel cum s-a dispus de către Instanța de recurs dar față împrejurarea ca titlurile de proprietate și procesele verbale de punere în posesie a căror nulitate se cerea nu vizau amplasamentele terenurilor ci calitatea de moștenitoare a autoarei intimaților, în mod corect instanța a apreciat că raportul de expertiza nu își săsește utilitatea.
Au mai arătat că nemulțumirea recurentei este neîntemeiată, în condițiile depunerii incomplete a dosarului din care ar fi trebuit sa rezulte calitatea de moștenitor a acesteia,
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118 C.p.c.
P. răspunsul la întâmpinare înregistrat prin Serviciul registratură la data de 24.05.2012, recurenta a arătat în esență că intimații din prezenta cauza nu au făcut niciodată cerere de reconstituirea a dreptului de proprietate pe niciuna din legile fondului funciar, astfel incat afirmațiile referitoare la aplicabilitatea disp. Art8 si 13 alin 2 din Legea nr 18/1991 sunt nefondate. A mai arătat că instituția retransmiterii succesorale ar fi aplicabila numai în ipoteza în care imobilul in litigiu ar fi intrat deja în patrimonial defunctului Sterinenescu C., soțul reclamantei, astfel încât, ca urmare a decesului acestuia să poată transmite prin succesiune către soția sa. Nefiind vorba despre o astfel de ipoteza, in mod greșit instanța de fond a apreciat ca operează retransmiterea succesorala.
A mai arătat că potrivit art.653 C. Civ unii moștenitori sunt preferați, în sensul că au posesia sau sezina patrimoniului succesoral de la data deschiderii succesiunii, fără nici o verificare prealabila întruncât este vorba de rudele de sânge, în linie dreapta alea defunctului, în timp ce toți ceilalți moștenitori, inclusiv soțul supravetuitor au nevoie pentru aceasta de o verificare prealabila din partea justiției sau (act autentic notarial) Or, nu exista pentru S. F. certificate de moștenitor dupa S. C. soțul predecedat.
A mai arătat că, și în eventualitatea moștenirii prin retransmitere, autoarea intimaților nu poate culege ½ din averea defunctului S. V., întrucât vine în concurență cu copii săi, astfel că potrivit Legii nr. 319/1944 avea dreptul să culeagă numai ¼ din moștenirea ce ar fi revenit soțului său, însă aceștia nu pot culege moștenirea bunicului lor întrucât nu au formulat cerere în temeiul legilor fondului funciar.
A mai arătat că prin sentința civila nr. 2186/2002 pronunțata de Judecătoria Vălenii de M., s-a stabilit că moștenitorii autorului S. V. V., sunt: P. C., nepoata de fiica decedata precum si numiții M. L., S. V. V., S. V. si V. D. nepoți de fiu decedat, fără a o recunoaște și pe S. F. ca moștenitoare a lui S. V. V. prin S. C..
A mai arătat că retransmisia operează daca succesiunea a fost acceptată în termenul de 6 luni de la data decesului conform articolului 700 C. Civil, iar legea fondului funciar repune în termen pe moștenitori pentru autorii lor, or S. F. nu este moștenitoarea lui S. V., iar S. C. nu a făcut nici un act de acceptare a succesiunii în anul 1948 an în care a decedat tatăl sau S. V. V., iar la data de intrare in vigoarea Legilor Fondului F. (1991) acesta nu mai era in viata pentru a putea fi repus in termen. Singurii care puteau fi repusi in termen, erau recurenta - reclamantă P. C. și fiii lui S. C. si eventual nepoții acestuia, întrucât acestora le era autor S. V. V.. Însă fii si nepoții lui S. C. nu au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si nici nu au solicitat vreo repunere in termen, astfel că nu sunt îndreptățiți la reconstituire.
A mai arătat că instanța de fond nu a luat în considerare probele administrate la dosarul cauzei.
A arătat că expertiza topometrica efectuată în cauza a fost înlăturată din materialul probator în mod incorect, deși instanța de recurs a stabilit irevocabil ca este necesara administrarea probei cu expertiza topometrica întrucât în toate cererile formulate de recurenta reclamantă și autoarea acesteia s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe vechile amplasamente.
A mai arătat că cererea de chemare in judecata nu vizează doar calitatea de moștenitor a Floricăi S., ci si amplasamentul terenurilor înscrise in cele 2 titluri de proprietate și in procesele verbale de punere in posesie. A mai arătat că p-v de punere in posesie 1064/2007 este pe vechiul amplasament restul terenurilor înscrise pe titlurile de proprietate însă terenurile menționate în procesul-verbal nr. 1400/1993 sunt pe amplasamentele ce au aparținut altor autori. Ele sunt terenuri de calitate inferioara (degradate, pârloage) comparativ cu cele deținute de bunicul recurentei.
A mai arătat că afirmația intimaților potrivit căreia recurentei nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate întrucât nu a depus întreaga documentație este nereală, întrucât s-au depus acte de stare civila si sentința civila nr.2186/2008 judecătoria Vălenii de M. care dovedeau calitatea recurentei-reclamante și a autoarei sale dar și acte obținute de la Arhivele Naționale Direcția Regional P. care făceau dovada averii imobile a lui V. V S..
A mai arătat că averea bunicului său a fost alcătuita din suprafețe de teren agricol de 19,7685 ha si teren forestier de 9 ha dispuse in 5 corpuri de proprietate . P. certificatul nr 166/1998 eliberat de Arhivele Naționale ale României Direcția Județeană P. se atesta faptul ca S. V. V. a deținut o livada de pomi fructiferi in suprafața de 4ha împărțită în doua loturi: a) un lot de 3 ha situate in prelungirea curții casei lui S. V. V. (imobilul casa de locuit se afla in patrimonul actualei .. Lipanesti P., ferma pomicula S.;) b) lot de 1 ha ce are vecinătăți . brazi ", drum înfundat de tara care se termina la vechea moara de apa denumita "B." drumul desparte proprietatea lui S. V. V. de proprietatea defunctului G. G. - devenita ulterior Tabăra de Elevi S..
A mai precizat că din certificatul 166/1988 eliberat de Arhivele Naționale ale României Direcția Județeană P. rezultă faptul ca bunicul său a deținut si teren cu destinație fâneață in suprafața de 11,38 ha . din aceasta suprafața are 1,5 ha are ca vecinătăți: casa lui S. V. V. (fostul sediu al Fermei Pomicole S.), drumul comunal, livada - proprietatea S. V. V..
A mai arătat că o alta suprafața de teren deținuta de S. V. V. rezulta din Contractul de Tranzacție si Partaj Voluntar autentificat la tribunalul P., Secția 1 civila sub numărul_ /_ /21.12.1928, și avea suprafața de 2 ha. A mai arătat că prin certitficatul de moștenitor nr.1652/05.11.1992 eliberat soției supraviețuitoare S. F. se face vorbire despre terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 9 ha situate în punctul denumit V. și cel denumit maluri, de pe raza . arătat că din totalul de 19,7685 ha teren agricol și 9 ha teren vegetație forestieră, cele două pârâte însărcinate cu întocmirea documentațiilor și eliberarea titlului de proprietate, au validat, respectiv au emis titlu, doar pentru suprafețele de 7,07 ha teren agricol, respectiv 8 ha teren cu vegetație forestieră.
A mai arătat că sentința pronunțată cuprinde motive contradictoriii legate de suprafața totală reconstituită, în sensul că pe lângă suprafața de 16,06 ha, instanța a reținut că prin adresele nr. 2045/2007 și nr. 2164/2007 Primăria . a menționat că moștenitoarelor lui S. V. li s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol și 8 ha, teren cu vegetație forestieră.
A arătat că suprafața totală este de 19,7685 ha teren agricol și 9 ha teren vegetație forestieră iar diferența de restituit este de 12,6985 ha teren agricol. Iar diferența de restituit este de 1 ha teren vegetație forestieră.
În ceea ce privește suprafața de 4,9763 ha pentru care recurenta a formulat cerere în temeiul legii nr. 247/2005 pe vechile amplasamente, a arătat că instanța a fost în eroare cu privire la faptul că nu s-a formulat plângere împotriva reconstituirii parțiale a dreptului de proprietate, întrucât Hotărârea Comisiei Județene nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a temeiurilor de casare prev. de art. 304 Cod pr. civilă, Tribunalul reține următoarele:
P. cererea de chemare în judecată, petenta a solicitat obligarea celor două pârâte C. Locală Ștefești și C. Județeană P. la emiterea procesului verbal de punere in posesie și a titlului de proprietate pentru o . terenuri ce au aparținut autorului sau S. V V., menționand că autoarea sa defuncta P. Constanta ( fosta S.) a formulat cerere de reconstituire atât în temeiul Lg.18/1991, cat si in temeiul Lg.169/1997 si Lg.1/2000, cereri ce nu au fost soluționate pâna la momentul formulării acțiunii de față.
Ulterior prin cererea completatoare, petenta a solicitat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._/09.08.,2002 (F.117) nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate nr.50/05.06.2003 (f.113) nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate eliberat pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol si 8 ha teren cu vegetație forestiera, obligarea intimatei C. L. Ștefești să reconstituie suprafața de 4,9748 ha și nu doar suprafata de 0,68 ha, în acest sens urmând să întocmească documentația în vederea eliberării titlului de proprietate pentru întreaga suprafață, precum și reconstituirea pentru suprafața de 3 ha teren agricol.
P. cererea completatoare din 06.01.2008 petenta prin aparator a solicitat anularea procesului verbal emis pe numele defunctei S. F. nr.1400/4 noiembrie 1993 (f.72) ocazie cu care i s-a pus in vedere să depună in scris cererea de modificare a actiunii.
Cu ocazia trimiterii cauzei spre rejudecare, la termenul din data de 5 august 2008 s-a pus în vedere petentei să-și precizeze acțiunea în sensul de a indica temeiul de drept pentru fiecare capat de cerere, respectiv articolul/articolele ( aceasta pentru ca actul normativ a fost indicat cu titlu generic) din actul normativ invocat, sa precizeze suprafața totală a terenurilor pentru care solicita eliberarea titlului de proprietate cu indicarea vecinatatilor daca suprafata de 0,68 ha este cea reconstituita potrivit hotararii nr.5238/2007, să indice actele prin care a fost admisa cererea, daca suprafetele de teren mentionate in actiunea principala sunt cuprinse in titlurile de proprietate a caror nulitate s-a solicitat sau sunt distincte sa depuna arbore genealogic de pe urma defunctei S. F. si actele de stare civila ale intimatilor, sa indice numarul titlului de proprietate emis pentru suprafata de 4,21 ha teren agricol si 8 ha teren forestier, și să-l depuna la dosar iar pentru ultimul capat de cerere din cererea modificatoare sa indice locul situarii terenului, categoria de folosinta, vecinătățile, actul de proprietate al autorului si daca face parte din suprafața totala expropriata.
Petenta raportat la obligatiile stabilite in sarcina sa de instanță a precizat in parte actiunea (f.29) arătand ca temeiurile legale sunt art.53, 54 alin.1 si 63 din Lg.18/1991, a indicat drept caz de nulitate cu titlu generic prevederile art. III alin.1 din Lg.169/1997, a mentionat ca suprafața totala de teren solicitată a fi reconstituita respectiv 19,7685 ha si 9 ha teren forestier se regăsesc în cele doua titluri de proprietate contestate, a precizat moștenitorii defunctului S. V V., a precizat ca pentru terenul în suprafata de 4,31 ha teren nu s-a eliberat titlu de proprietate titlu ce urmează a fi eliberat doar pe numele petentei cu excluderea defunctei S. F. și a moștenitorilor acesteia, iar categoria de folosința a suprafeței de 4, 97 ha este aceea de teren agricol.
Instanța a respins acțiunea completata și precizata formulată de petenta ca neîntemeiata, motivând în esență faptul că pentru S. F. avea calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate ca sotie supraviețuitoare a fiului lui S. V., S. C., fiind moștenitoarea legală a fiului autorului recurentei prin retransmitere.
Astfel, potrivit actelor de stare civilă, defunctul S. V V. a avut doi descendenți respectiv pe P. ( fosta S. ) Constanta, mama petentei si S. C..
S. C. a postdecedat tatălui sau la data de 15 mai 1982, iar soția sa S. F. a decedat la data de 07.03.2002 ( f.294,295)., moștenitorii acestora fiind intimații persoane fizice din prezenta cauza.
Tribunalul reține că în cauză este incidentă instituția moștenirii prin retransmitere.
Potrivit art.8 din legea nr.18/1991, dacă fostul proprietar al terenului nu este în viață pentru a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, beneficiază în condițiile legii moștenitorii săi, în condițiile legii civile, adică prin reprezentare sau prin retransmitere.
Astfel în situația în care moartea descendentului de gradul I al autorului succesiunii intervine ulterior decesului autorului succesiunii și dovedindu-se că moștenitorul a supraviețuit autorului său (în speță S. C., fiula supraviețuit tatălui său –S. V.), acesta va moșteni iar apoi cota intrată în patrimoniul său se va transmite propriilor moștenitori.
Întrucât legea permite reconstituirea dreptului de proprietate și asupra terenurilor care nu erau în patrimoniul celui decedat (S. C.) și întrucât moștenitorii legali indiferent de modalitatea în care vin la moștenire sunt repuși de drept în termenul de a accepta succesiunea având ca obiect terenuri ce făceau obiectul legii nr. 18/1991, față de faptul că S. F. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în mod corect titlul de proprietate nr._/09.08.2002 a fost eliberat eliberat pe numele defunctei S. F., persoana fata de care s-a admis cererea de reconstituire formulata in temeiul Lg.18/1991.
De asemenea, și titlu de proprietate nr.50/05.06.2003 este legal eliberat pe numele celor doua persoane defuncte ce au formulat cerere de reconstituire în temeiul Lg.1/2000 ( autoarea petentei P. Constanta și defuncta S. F.) față de calitatea acestora de persoane îndreptățite.
În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia în mod nelegal instanța a înlăturat cu ocazia deliberărilor concluziile raportului de expertiză, apreciindu-le ca inutile soluționării cauzei, tribunalul reține de asemenea că este nefondată, raportat la faptul că cererea de chemare în judecată a recurentei nu este o veritabilă plângere împotriva hotărârii Comisiei Județene formulată în temeiul art. 53 sau 64 din Legea nr. 18/1991, întrucât cererile de reconstituire au fost soluționate fiind emise procese verbale si titluri de proprietate, iar modalitatea de reconstituire în privința amplasamentul terenurilor nu a făcut obiectul cererii de chemare în judecată.
Chiar și în măsura în care o parte din petitul acțiunii vizează amplasamentul terenurilor, o atare situație nu constituie motiv de nulitate absolută a titlului de proprietate, nu se regăsea printre cazurile de nulitate prevăzute de Lg.169/1997, cazurile prevăzute de aceasta fiind de stricta interpretare.
Astfel, din certificatele nr. 1652/1992și 920/1996 (filele 212,221) rezultă că autorul S. V. a figurat cu teren expropriat atât în . în ., a figurat cu o suprafață expropriată de 1,06 ha din totalul de 16.06 ha, iar la nr. ctr.33 a figurat la Ștefești cu o suprafață de 16,0637 ha din care s-au expropriat 1 ha și i-a rămas suprafața de 15 ha.
C. Județeană de F. F. P. a validat propunerea Comisiei Locale de F. F. Ștefești și emis titlurile de proprietate nr._/09.08.2002 (fila 117) care atestă reconstituirea dreptului de proprietate numitei S. F., pentru suprafața de 7 ha, 0700 mp, precum și titlu de proprietate nr. 50/2003, pentru suprafața de 8 ha, în care au fost menționate ambele moștenitoare, însă P. C. a fost trecută în mod eronat cu numele de S..
Potrivit adreselor nr. 2045/2007 (fila87) și nr. 2164/2007 (fila103) Primăria . a menționat că acelorași moștenitoare li s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru suprafața de 4,31 ha teren agricol și 8 ha teren vegetație forestieră, anexele întocmite au fost validate de către C. Județeană, căreia i s-a înaintat întreaga documentație în vederea eliberării titlului de proprietate.
În temeiul Legilor Fondului F. modificate prin Legea nr. 247/2005, C. Locală Ștefești a propus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,9743 ha, teren agricol, față de cererea reclamantei – P. C. prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența terenului expropriat,însă C. județeană a validat numai suprafața de 0,68 ha teren.
Instanța reține că reclamanta nu a formulat contestație în condițiile prevăzute de art. 27 alin.3 din HG nr. 890/2005 și nici nu a învestit instanța cu o plângerea împotriva hotărârii Comisiei Județene prin care a validat numai suprafața de 0,68 ha.
În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia instanța nu și-a exercita rolul activ și a nu a analizat modalitatea de comunicare a hotărârii Comisiei Județene, instanța reține că Hotărârea Comisiei Județene nr. 5238/30.03.2007 prin care s-a admis cererea de reconstituire parțial doar pentru suprafața de 0,68 ha teren agricol, a fost comunicata cu confirmare de primire la data de 04.06.2007 (f.105 verso –dosarul fond), respectându-se dispozițiile art. 53 din legea nr.18/1991.
În ceea ce privește verificarea de scripte, instanța reține că recurenta nu a formulat o astfel de cerere în fața instanțelor de fond, iar instanța nu era obligată să efectueze o verificare de scripte în măsura în care nimeni nu a contestat scrisul sau semnătura de pe confirmarea de primire aflată la fila 105 (dosarul de fond din primul ciclu procesual).
În ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 315 Cod proc. civ. instanța reține următoarele:
Potrivit art. 315 Cod proc.civ., în caz de casare,hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
P. decizia civilă nr. 499/28.05.2008 s-a admis recursul s-a dispus casarea hotărâri atacate nr.1811/2008 și trimiterea spre rejudecare întrucât era necesară administrarea de probe noi, ce nu puteau fi analizate în faza recursului.
A mai arătat că în ceea ce privește primul motiv de recurs, în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de sentința civilă nr.2186/2002 a Judecătoriei Vălenii de M. potrivit căreia moștenitori după S. V. sunt P. C., M. L., S. V. V., S. AVlentinb și V. D., instanța de recurs a constatat că acest aspect este recunosctu și de către intimați și din sentințacivilă mai sus menționată. Instanța de recurs a mai reținut că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la celelalte capete de cerere cu care a fost învestită prin completarea laacțiune, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a titlului nr. 50/2003 pentru suprafețele de 8 ha teren vegetație forestieră, constatarea nulității absolute parțiale a titlului eliberat suprafețele de 4,31 ha teren agricol și 8 ha teren vegetație forestieră.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la suprafețele de teren reținute în sentința atacată și cele la care recurenta reclamantă are dreptul la reconstituire, tribunalul a apreciat necesară efectuarea unei expertize, având ca obiective indentificarea și amplasamentul terenurilor la care recurenta reclamantă are dreptul la reconstituire avându-se în vedere toate înscrisurile existente la dosarul cauzei, precum și orice alte probe a căror necesitate rezultă reiese pentru o justă soluționare a cauzei.
Recurenta reclamantă, a precizat în parte actiunea (f.29 din dosarul de fond al doilea ciclu procesual ) arătând ca temeiurile legale sunt art.53, 54 alin.1 si 63 din Lg.18/1991, a indicat drept caz de nulitate cu titlu generic prevederile art. III alin.1 din Lg.169/1997, a mentionat ca suprafața totala de teren solicitată a fi reconstituita respectiv 19,7685 ha si 9 ha teren forestier se regăsesc în cele doua titluri de proprietate contestate, a precizat moștenitorii defunctului S. V V., a precizat ca pentru terenul în suprafața de 4,31 ha teren nu s-a eliberat titlu de proprietate titlu ce urmează a fi eliberat doar pe numele petentei cu excluderea defunctei S. F. și a moștenitorilor acesteia, iar categoria de folosința a suprafeței de 4, 97 ha este aceea de teren agricol.
Tribunalul reține că instanța de fond a respectat dispozițiile instanței de recurs, a administrat proba cu expertiză tehnică de specialitate și a administrat probele necesare în vederea justei soluționări a cauzei. De asemenea, tribunalul reține că prin decizia Tribunalului prin care s-a dispus casarea cu trimitere, instanța de recurs nu a stabilit că reclamanta ar fi îndreptățită la reconstituire conform cererii de chemare în judecată (de nenumărate ori modificată și precizată) ci Tribunalul a stabilit obiectivele recursului raportat la susținerile recurentei și la situația de fapt ce se impune a fi stabilită.
Este adevărat că instanța de fond a apreciat că proba cu expertiză nu își mai găsește utilitatea, însă prin raportare la capetele de cerere formulate, care nu au avut ca obiect o plângere împotriva unei hotărâri a Comisiei Județene întemeiată pe disp. art. 53 Cod proc. civ., sau pe art. 64 Cod proc. civ. și nici identificarea amplasamentelor în vederea emiterii titlului de proprietate și a procesului-verbal depunere în posesie, este corectă această apreciere.
Tribunalul reține că persoana care a uzat de procedura reconstituirii dreptului de proprietate nu poate uza de calea acțiunii în constatarea nulității absolute a dreptului de proprietate, în cazul în care reconstituirea s-a făcut pe un alt amplasament, câtă vreme nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului de proprietate, întrucât legile adoptate în materia fondului funciar (Legea 18/1991, Legea nr.169/2997 și Legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare) au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietății. Fiind o procedură specială, persoanele îndreptățite trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei și să conteste în condițiile precis determinate de lege. Aceste etape premergătoare au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate și amplasamentul terenului atribuit. Orice nemulțumire a solicitanților legată de reconstituire sau punere în posesie trebuie adusă la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar, care rezolvă acest gen de contestații anterior emiterii titlului de proprietate. După eliberarea titlului de proprietate astfel de contestații nu sunt posibile, întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare și nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil.
De asemenea, raportat la un alt motiv de recurs, tribunalul reține că instanța de fond și-a exercitat rolul activ (deși aceasta a fost asistată de avocat) la precizările și completările recurentei-reclamante, care după solicitările instanței a înțeles să precizeze numai în parte pretențiile, pe unele dintre acestea formulându-le oral deși potrivit art. 82 Cod proc.civ. cererile trebuie formulate în scris.
Este adevărat că instanța de recurs, în primul ciclu procesual, a constatat că potrivit sentinței civile nr.2186/2002 din categoria moștenitorilor lui S. V. nu face parte și defuncta S. F., însă în speța de față intimații nu au susținut că autoarea lor ar fi moștenitoarea defunctului S. V. ci moștenitoarea ( în calitate de soție supraviețuitoare) lui S. C. fiul postdecedat al lui S. V., și astfel în această calitate, este persoană îndreptățită la reconstituire.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța urmează a respinge recursul ca fiind nefondat.1
Față de dispozițiile art. 274 Cod proc.civ. recurenta –reclamantă fiind în culpă procesuală, instanța obligă recurenta – reclamantă la plata către intimații-pârâți a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă P. C., domiciliată în Iași, ..14, jud.Iași împotriva sentinței civile nr. 1550/27.09.2011 pronunțată Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimații- parați S. V. V.,domiciliat în Oltenița, ., ., jud.Călărași, M. L. M.,domiciliată în localitatea Chirnoci, jud.Călărași,V. D., domiciliată în București, ., ., ., sector 4, S. V., domiciliat în Oltenița, ., nr.120, ., ., C. J. DE F. F. P. P. PREFECT, cu sediul în Ploiești, ., jud.P. și C. L. DE F. F. S. P. PRIMAR, cu sediul în ., ca nefondat.
Obligă recurenta-reclamantă la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații S. Vergil V., V. D. și M. L. M.,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.07.2012.
Președinte, Judecători,
M. CîrcioiuCristina R. C. D. E.
Grefier,
V. R.
Red./tehnored. C.D.E.
2 ex/31.07.2012
operator de date cu caracter personal nr.5595
dosar de fond nr._ al Judecătoriei Vălenii de M.
judecător fond – A. M.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1106/2012. Tribunalul PRAHOVA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 210/2014. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
