Pretenţii. Decizia nr. 57/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 57/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 57/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.57
Ședința publică din data de 15.01.2014
PREȘEDINTE: N. C.
JUDECĂTORI: A. G. H.
C. A. M.
GREFIER: M. Ș.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta - reclamantă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE P. AGRICULTURĂ - C. JUDEȚEAN PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 7, județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul - pârât D. G., domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Tribunalul, având in vedere actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr._ / 2011, reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova a chemat în judecată pe pârâtul D. G. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la restituirea sumei de 125 lei cu titlu de plată nedatorată, obligarea la plata dobânzilor de întârziere și a penalităților de întârziere aferente acestei sume până la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că prin cererea nr. 214/15.10.2007, pârâtul a solicitat sprijin financiar pentru înființarea culturii de grâu pe o suprafață de 0,25 ha., în baza Ordinului M.A.D.R. nr.687/2007.
S-a mai învederat că pârâtul a solicitat sprijin agricol de la bugetul de stat pentru o suprafață de 0.25 ha. pentru cultura de grâu, primind bonuri valorice, sens în care s-a obligat, prin cererea de sprijin ca, în cazul în care nu realizează suprafața de cultură specificată și asigurarea ei, să restituie sumele reprezentând sprijinul financiar nejustificat.
La data verificării culturii pentru care s-a formulat cererea de sprijin, conform art.15 din Ordinul nr.687/2007, s-a încheiat procesul - verbal de recepție și restituire nr.214, prin care s-a constatat că pârâtul nu a realizat suprafețele pe culturi, astfel cum s-a obligat prin cerere, având de restituit, ca și suma necuvenită, suma de 125 lei.
Prin Notificarea de plată și punere în întârziere nr.2036/01.03.2011, pârâtul a fost notificat ca, în termen de 15 zile de la primirea acesteia, să restituire suma de 125 lei, obligație nesocotită de acesta din urmă.
În drept, au fost invocate dispozițiile Ordinului M.A.D.R. nr.687/2007, O.U.G. nr.123/2006, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, cererea formulată de pârât, procesul - verbal de recepție - restituire nr.214/14.06.2008, notificarea de plată și punere în întârziere nr.2036/01.03.2010.
P. termenul din data de 21.11.2011, a fost restituită citația, precum și dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu mențiunea „destinatar decedat” în ceea ce îl privește pe pârâtul D. G., împrejurare în care s-a pus în vedere reclamantei să indice numele și adresa moștenitorilor acestuia, sub sancțiunea prevăzută de art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ.
Prin serviciul registratură, la data de 30.01.2012, având în vedere data decesului pârâtului, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtului, respectiv a numitului C. M., context în care s-a dispus citarea reclamantei cu mențiunea de a depune certificatul de deces al pârâtului, indicându-se și sancțiunea care intervine în caz de neconformare, respectiv suspendarea judecății cauzei, potrivit art.1551 C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 12.03.2012, constatându-se că reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței în sensul de a depune la dosar certificatul de deces al pârâtului D. G., s-a dispus suspendarea judecății cauzei, în baza art.1551 C.pr.civ.
La data de 13.03.2013, cauza a fost repusă pe rol, fixându-se termen de judecată la data de 01.04.2013, termen la care urma a se pune în discuție excepția perimării cererii de chemare în judecată, reclamanta depunând la dosar extrasul din Registrul de Deces al Primăriei Municipiului Ploiești, precum și adresa nr._/25.03.2013 a Primăriei Municipiului Ploiești.
Prin sentința civilă nr._/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului D. G., invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a fost respinsă acțiunea, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință
P. a pronunța această soluție, instanța de fond, analizând prioritar, în baza art.137 alin.1 C.pr.civ., excepția lipsei capacității procesule de folosință, invocată din oficiu, excepție de fond, peremptorie și absolută, a reținut că, în fapt, prin cererea nr.214/15.10.2007, pârâtul a solicitat în baza Ordinului M.A.D.R. nr.687/2007, acordarea de către reclamantă a sprijinului financiar prin bonuri valorice pentru înființarea, în anul 2007, unei culturi de toamnă.
Astfel, pârâtul a solicitat și primit pentru o suprafață de 0.25 ha., pentru cultură de grâu, bonuri valorice în cuantum de 125 lei, obligându-se ca, în cazul nerealizării suprafeței de cultură specificate, să restituie acest sprijin.
Ulterior, la data de 24.08.2010 pârâtul a decedat, fapt atestat de certificatul de deces atașat la dosar.
La data verificării culturii pentru care s-a formulat cererea de sprijin - 14.06.2008, s-a constatat că pârâtul nu a realizat suprafețele de cultură pentru care a primit un sprijin financiar în cuantum de 125 lei.
La data de 30.05.2011, deci la mai bine de 9 luni de la data decesului pârâtului, reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a introdus cererea de chemare în judecată împotriva acestuia solicitând obligarea la restituirea sumei de 125 lei, cu titlu de plată nedatorată, precum și obligarea acestuia din urma la plata dobânzii legale și a penalităților de întârziere.
În altă ordine de idei, capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, iar în cazul persoanelor fizice, aceasta începe la nașterea lor și încetează la moartea lor.
Potrivit art.41 alin.1 C.pr.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată.
per a contrario, nu poate fi parte într-un proces civil persoana care nu are capacitate personală de folosință, întrucât a decedat.
Față de cele mai sus expuse, constatând că pârâtul a decedat la data de 24.08.2010, așadar înainte de introducerea acțiunii – 30.05.2011, instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului D. G., invocată de instanță din oficiu și a respins cererea având ca obiect pretenții introdusă de reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova împotriva pârâtului D. G., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
P. a ajunge la această concluzie, instanța de fond a avut în vedere și aspectul că solicitarea reclamantei de introducere în cauză a moștenitorilor pârâtului este inadmisibilă, întrucât, această posibilitate există, conform art.243 alin.1 pct.1 Teza finală C.pr.civ., numai dacă partea decedează pe parcursul procesului.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, în termen legal, reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, iar pe fond, admiterea acțiunii.
Astfel, reclamanta a arătat că prin cererea de chemare în judecată A.P.I.A. - C. Județean Prahova a solicitat obligarea pârâtului D. G. la restituirea sumei de 125 lei, cu titlu de creanță (plată nedatorată), sumă ce reprezintă sprijinul financiar acordat sub formă de bonuri valorice, acordarea dobânzilor de întârziere aferente acestei sume până la data efectivă a plății, inclusiv acordarea penalităților de întârziere aferente acestei sume până la data efectivă a plății inclusiv, în conformitate cu prevederile O.G. nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare.
Prin sentința civilă nr._/07.10.2013, Judecătoria Ploiești a admis excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtului D. G., invocată din oficiu și a respins cererea având ca obiect pretenții formulată de A.P.I.A. - C.J. Prahova ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală de folosință.
Apreciază reclamanta că instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală, prin interpretarea greșită a legii, reținând că pârâtul a decedat la data de 24.08.2010, înainte de introducerea acțiunii, astfel încât a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a acestuia, dar și prin prisma faptului că, deși reclamanta a solicitat introducerea în cauză a moștenitorilor, instanța a considerat această cerere ca fiind inadmisibilă, întrucât această posibilitate există, conform art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ. numai dacă partea decedează pe parcursul procesului.
A considerat reclamanta că susținerile instanței de fond sunt greșite, întrucât potrivit art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ., judecata pricinii se suspendă de drept prin moartea uneia din părți, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moștenitorilor.
Suspendarea judecății durează, sub rezerva perimării cererii, până la redeschiderea judecății pe baza cererii făcute de partea interesată cu arătarea moștenitorilor celui decedat (art.245 pct.2 C.pr.civ.).
În speță, instanța a respins ca inadmisibilă solicitarea reclamantei A.P.I.A. – C.J. Prahova privind introducerea în cauză a moștenitorilor pe considerentul că această cerere poate fi formulată numai dacă pârâtul ar fi decedat în timpul judecății, potrivit art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ., o astfel de soluție fiind apreciată ca eronată și nelegală, dar nu pentru nesocotirea dispozițiilor art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ., ci pentru nesocotirea altor dispoziții legale, și anume cele privitoare la condițiile și termenele procedurale pentru întregirea și modificarea acțiunii.
Într-adevăr, art.132 alin.1 C.pr.civ. prevede in terminis următoarele: „La prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării” (s.n.).
Ori, instanța a invocat excepția lipsei capacității procesuale pasive la primul termen de judecată, dată când nu erau întrunite nici cerințele prevăzute de art.134 C.pr.civ. pentru prima zi de înfățișare, deoarece, pârâtul fiind decedat, nu a fost legal citat.
De aceea, era justificată amânarea judecății atât pentru lipsa de procedură cu pârâtul, cât și pentru necesitatea introducerii în cauză a moștenitorilor acestuia, prin efectuarea unui nou demers la Camera Notarilor Publici.
Neprocedând în acest fel instanța de fond a pronunțat și sub acest aspect o hotărâre nelegală și netemeinică.
În final, reclamantă a precizat că, spre deosebire de excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu reglementată la art.161 C.pr.civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință nu este reglementată de cod, dar apreciază că nu este exclusă aplicarea, prin analogie, a textului de lege arătat, cel puțin în ipoteza lipsei capacității procesuale pasive.
În acest sens ar pleda și prevederile art.132 alin.1 C.pr.civ., precum și cele ale art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ. referitoare la posibilitatea acordării unui termen, la cerere, pentru introducerea moștenitorilor părții decedate după sesizarea instanței de judecată, căci, interesul obținerii unei hotărâri legale și temeinice, opozabile succesorilor celui decedat subzistă și în cazul în care decesul acestuia survenise înainte de sesizarea instanței.
Apreciază reclamanta că, în acest fel s-ar evita și alte neajunsuri, cum ar fi riscul înlăturării efectului întreruptiv al prescripției dreptului material la acțiune prin anularea sau respingerea cererii de chemare în judecată (art.16 alin.2 din Decretul nr.167/1958) ori efectuarea unor cheltuieli judiciare suplimentare.
Primindu-se dosarul Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 09.12.2013.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp. art. 3041 C.pr.civ., tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Pornind de la dispozițiile art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și juridice (act normativ în vigoare la data introducerii acțiunii – 30.05.2011, abrogat de art.230 din Legea nr.71/2011 la data de 13.06.2011), conform cărora „capacitatea de folosință” este capacitatea de a avea drepturi și obligații, capacitatea procesuală de folosință apare ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual.
Persoana care are capacitate de folosință în sens material, are și capacitate procesuală în legătură cu drepturile și obligațiile sale.
În condițiile art.41 alin.1 C.pr.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată.
Persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosință la momentul nașterii și o pierd odată cu moartea (art.7 alin.1 din Decretul nr.31/1954).
Lipsa capacității de folosință înseamnă, implicit, incapacitatea transpusă pe plan procesual în sensul că persoana respectivă nu poate figura ca parte în proces.
În speță, din probatoriile administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar se reține că, prin cererea înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova sub nr.214/15.10. 2007, pârâtul D. G. a solicitat acordarea de sprijin financiar, prin bonuri valorice, pentru o suprafață agricolă utilizată în toamna anului 2007, de 0,25 ha. ce urma a fi cultivată cu grâu, context în care reclamanta i-a acordat suma de 125 lei.
Prin procesul – verbal de recepție și restituire încheiat de Sucursala Județeană Prahova A.P.I.A. la data de 14.06.2008, în urma verificării suprafețelor înființate de beneficiar în toamna anului 2007, conform angajamentului formulat prin cererea nr.214/17.06.2008 pentru care a primit suma de 125 lei, sub formă de bonuri valorice, s-a constatat că pârâtul nu a prezentat documentele solicitate de A.P.I.A., având de restituit suma acordată, astfel cum a fost somat prin notificarea înregistrată sub nr.2036/01.03.2011.
Astfel, prezentul demers judiciar înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 30.05.2011 vizează obligarea pârâtului D. G. să restituie reclamantei Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova suma de 125 lei cu titlu de plată nedatorată, obligarea la plata dobânzilor de întârziere și a penalităților de întârziere aferente acestei sume până la data plății efective.
Conform extrasului din Registrul de deces – pentru uz oficial, pârâtul D. G. a decedat la data de 24.08.2010, așadar, anterior introducerii acțiunii pe rolul instanței de fond.
Art.243 alin.1 pct.1 C.pr.civ. prevede că „judecată pricinilor se suspendă de drept prin moartea uneia din părți, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor”.
Se impune, însă, precizarea că suspendarea judecății în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor, se dispune numai dacă decesul părții a intervenit pe parcursul procesului, după sesizarea instanței.
Dacă cel chemat în judecată ori chiar cel care a acționat, era decedat la momentul investirii instanței, înseamnă că nu avea capacitate procesuală de folosință, astfel încât trebuie aplicată sancțiunea pentru neîndeplinirea acestei condiții de exercițiu a acțiunii (Dr. M. T. – D. procesual civil - Vol. I, Ediția a - II - revăzută și adăugită, pag. 632).
Dată fiind situația de fapt, astfel cum a fost reținută și prezentată în precedent, prin normelor juridice incidente în soluționarea pricinii, este evident că, întrucât, pârâtul D. G. a decedat la data de 24.08.2010, anterior momentului sesizării instanței de fond – 30.05.2011, acesta era lipsit de capacitate procesuală de folosință, context în care, în mod corect a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - C. Județean Prahova ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință, ca urmare a admiterii excepției.
Susținerea reclamantei inserată în cuprinsul motivelor de recurs în sensul că, dat fiind decesul pârâtului, instanța de fond ar fi trebuit să amâne judecata cauzei atât pentru lipsa de procedură cu acesta, cât și pentru introducerea în cauză a moștenitorilor, prin efectuarea unui nou demers la Camera Notarilor Publici nu poate fi avută în vedere, câtă vreme, încă de la termenul de judecată din data de 21.11.2011, dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul a fost restituită purtând mențiunea „decedat” (f.19 – dos. fond), context în care, în baza art.85 rap. la art.107 C.pr.civ., judecata pricinii a fost amânată (f.22 – dos. fond), aceeași situație regăsindu-se și la termenul de judecată din data de 30.01.2012 (f.25 – dos. fond).
Cât privește necesitatea introducerii în cauză a moștenitorilor defunctului - pârât D. G., așa cum s-a mai arătat, se putea dispune o astfel de măsură numai în situația în care acesta ar fi decedat pe parcursul procesului, deci ulterior introducerii acțiunii pe rolul instanței de fond, iar nu și în cazul decesului intervenit înaintea sesizării instanței, acest din urmă caz regăsindu-se în cauza dedusă judecății.
Nici aprecierea reclamantei privind necesitatea acordării unui termen de judecată, la cerere, pentru introducerea moștenitorilor părții decedate chiar înainte de sesizarea instanței de judecată, aceasta în vederea evitării unor neajunsuri, precum „riscul înlăturării efectului întreruptiv al prescripției dreptului material la acțiune prin anularea sau respingerea cererii de chemare în judecată ori efectuarea unor cheltuieli judiciare suplimentare” nu poate fi reținută, câtă vreme, dispozițiile legale privind lipsa capacității de folosință sunt imperative, neputându-se deroga de la acestea.
P. considerentele arătate, tribunalul constatând că, în speță, nu sunt incidente cazuri de casare sau modificare prev. de art.304 C.pr.civ. de natură să afecteze legalitatea sentinței instanței de fond, urmează ca în baza disp.art.312 alin.1 C.pr.civ., să respingă recursul ca nefondat.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE P. AGRICULTURĂ - C. JUDEȚEAN PRAHOVA, cu sediul în Ploiești, .. 7, județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul - pârât D. G., domiciliat în Ploiești, ., județul Prahova, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
N. C. A. G. H. C. A. M.
GREFIER,
M. Ș.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. A.G.H..
2 ex. - 19.02.2014
d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. C. A.
| ← Revocare donaţie. Decizia nr. 1693/2013. Tribunalul PRAHOVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 1193/2013. Tribunalul... → |
|---|
