Succesiune. Decizia nr. 177/2016. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 177/2016 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 28-01-2016 în dosarul nr. 177/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
Cod ECLI ECLI:RO:TBPHV:2016:016._
DECIZIA CIVILĂ NR. 177
Ședința publică din data de 28.01.2016
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTOR - M. R.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul - reclamant Z. G. și apelanta - pârâtă P. E., ambii domiciliați în com. Păulești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 6907/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - reclamanta M. M., domiciliată în Ploiești, ., ., ..
Cererea timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 749,13 lei, conform chitanței nr._/24.11.2015 și timbru judiciar în valoare de 5 lei ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul - reclamant Z. G. și apelanta – pârâtă, personal și asistați de av. T. C. și intimata - pârâtă reprezentată de av. E. C..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanta - pârâtă P. E., prin apărător, depune la dosar timbru judiciar în valoare de 5 lei și un înscris intitulat „Concluzii” și acte care sunt invocate în motivarea apelului formulat, care sunt comunicate.
Intimata - pârâtă, prin apărător, față de înscrisurile depuse la acest termen, solicită acordarea unui termen de judecată, întrucât partea pe care o reprezintă locuiește în Canada și trebuie să îi comunice toate înscrisurile ce se depun la dosarul cauzei, pentru a nu fi acuzat că nu i-a prezentat înscrisurile depuse la dosar.
Tribunalul ia act că apărător apelanților a depus timbre judiciare în valoare de 5 lei și un set de înscrisuri și, față de cererea de acordarea a unui termen de judecată, pentru a comunica aceste înscrisuri intimatei, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au răspuns apelantul - reclamant Z. G. și apelanta – pârâtă, personal și asistați de av. T. C. și intimata - pârâtă reprezentată de av. E. C..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelanții, prin apărător, arată că, potrivit art.295 coroborat cu art.292 C.pr.civ. și, având în vedere motivele de apel formulate, consideră că, în speță, se impune completarea probatoriului, prin refacerea raportului de expertiză prin care expertul să formuleze o nouă lotizare, ținând cont de faptul că, atât P. E., cât și Z. G. dețin câte o suprafață de 125 mp., în total 250 mp., conform contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1939/18.03.1985, suprafață de care nu s-a ținut cont în raportul de expertiză întocmit în cauză și, de asemenea, ținându-se cont și de terenul situat în pct. „V.” în suprafață de 4.807 mp. și, respectiv de 1.078 mp. care, în raportul de expertiză, au fost identificate și evaluate ca fiind teren extravilan, în realitate, din adeverință depusă la dosar emisă de Primărie . în intravilan, astfel încât, în mod clar, evaluarea nu corespunde cu cea a unui teren intravilan.
Față de aceste două aspecte se impune, astfel, refacerea raportului de expertiză în care expertul să respecte aceste situații, terenul nefiind, în mod corect, identificat și evaluat.
Pe fond, solicită admiterea apelului, urmând a se constata că hotărârea pronunțată de instanța de fond este total netemeinică și nelegală, prin aceea că, omologând varianta 1 de lotizare, instanța nu a dat eficiență art.741 C.civ. în sensul că nu a încercat, pe cât posibilă, o împărțire echitabilă și evitarea sultelor între cei trei moștenitori.
D. urmare, în varianta a doua, împărțeala terenului s-a făcut pentru cei trei moștenitori, astfel încât, apelantul - reclamant Z. G. are acces la drum cu o deschidere de 22 m., iar P. E. de 4 m. cuprinsă între proprietățile celorlalți doi moștenitori, în condițiile în care, intimata - pârâtă M. M. are o deschidere la drum de 26 m., pe când în varianta 1, există posibilitatea unei împărțeli mult mai echitabile și se dădea o mai mare eficiență art.741 C.civ. în sensul că cei doi apelanți primeau o deschidere la calea publică aproape egală, respectiv Z. G. 22 m., P. E. 15 m. și M. M. 15 m., cu atât mai mult cu cât, prin varianta 2 s-a reținut și sulte în sarcina apelanților, pe când, în varianta 1 solicitată a fi omologată, prin apelul formulat, aceste sulte erau eliminate și împărțeala se făcea numai în natură.
Totodată, arată că se impune admiterea apelului și omologarea variantei 1, având în vedere că, pe cât posibil, se rezolvă și situația terenului de 250 m. care, în varianta 2, în niciun caz nu este clarificată, menționând că, în varianta 1, pe care o solicită, acest teren ar fi, pe cât posibil, clarificată situația și potrivit schițelor, este o variantă mult mai corectă și mai bine conturată în a se face această partajare; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Intimata - pârâtă M. M., prin apărător, solicită respingerea cererii de completare a probatoriilor solicitată de apelanții – reclamanți motivat de faptul că, este prima dată în apel când se invocă beneficiul acelui contract de vânzare - cumpărare, luând în considerare cererea principală formulată de reclamantul Z. G. și până la momentul pronunțării hotărârii nu s-a pus în discuție faptul că cei doi apelanți ar invoca beneficiul acestui contract, astfel că primul motiv de apel este inadmisibil raportat la art.294 C.pr.civ. în sensul că se formulează cereri noi în calea de atac.
Conform cererii formulată de Z. G., pe terenul situat în com. Păulești, .” a edificat o casă de locuit și mai multe anexe gospodărești, teren pe care l-a folosit și care, de drept, i s-ar cuveni, însă, de aici și până la invocarea beneficiului unui contract de vânzare - cumpărare care, la momentul încheierii lui, nu viza decât construcțiile, pentru că terenul a făcut obiectul Legii nr.18/1991, nici nu poate fi vorba de cei 250 m., așa cum se încearcă a se arăta o altă situație de fapt decât cea existentă.
În ceea ce privește terenurile situate în pct. „V.”, arată că, la momentul efectuării expertizei topo ing. B. L. și în baza actelor ce i-au fost puse la dispoziție de Primăria . în extravilanul localității, iar după pronunțarea sentinței, prin anumite mijloace, apelanții au depus adeverințe din care rezultă că terenul ar figura în intravilanul localității, însă, dacă ar fi figurat în intravilanul localității, la momentul la care i s-a pus la dispoziție actele aflate în evidența primăriei, expertul ar fi constatat că acel teren figurează în intravilan și nu în extravilan.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea apelului formulat de apelanți, față de primul motiv de apel ca inadmisibil raportat la art.294 C.pr.civ. întrucât, în speță, sunt cereri noi formulate în calea de atac, se invocă pentru prima dată beneficiul unui contract de vânzare - cumpărare, față de care nu s-a făcut niciun fel de discuție pe parcursul dosarului de fond și, mai mult, prin cererea de chemare în judecată, chiar reclamantul arată că acesta deține o suprafață de 4.222 mp., în realitate, fiind de 4.805 mp., așa cum a rezultat din expertiza efectuată, teren pe care acesta a edificat o construcție - casă de locuință și mai multe anexe gospodărești, iar invocarea acestui contract apare ca o cerere nouă, formulată direct în apel, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acestuia.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, și anume inechitatea împărțelii ca urmare a omologării variantei a II-a din raportul de expertiză întocmit de ing. B. L., arată că, la data de 13.03.2014, s-a pus în discuție acest raport de expertiză la care părțile, prin apărători, nu au formulat obiecțiuni, deci dacă reclamantul ar fi avut obiecțiuni față de valoarea terenurilor, de amplasarea acestora, ar fi formulat obiecțiuni, niciuna din părți neformulând obiecțiuni.
În ceea ce o privește pe apelanta P. E., arată că nu a intervenit și nu a fost prezentă pe parcursul procesului la fond, singura dată când a intervenit în dosar a fost la momentul încheierii dezbaterilor, prin depunerea unor concluzii scrise prin care susținea aceeași variantă de lotizare ca și apelantul - reclamant Z. G..
Între cei doi apelanți există o conivență, în sensul că apelanta P. E. neavând copii, a înfiat unul din copiii apelantului Z. G. și susține varianta întâi de lotizare, motivat de faptul că, la decesul său și al apelantului - reclamant, întreaga masă succesorală ar rămâne acestui copil, însă, varianta omologată de instanța de fond este cea corectă, întrucât degeaba se încearcă o egalitate a împărțelii, în condițiile în care, 15 nu are cum să fie egal cu 22.
Totodată, arată că P. E. mai are o deschidere la drumul public pe . proprietății care alcătuiește bunul succesoral de 24,8 m. și, raportat la înscrisurile depuse la acest termen de judecată, se arată că acea deschidere se află cu 1, respectiv 2 m. mai jos decât șoseaua, motiv pentru care apreciază că varianta omologată de instanța de fond este cea corectă și echitabilă, motivat și de faptul că a susținut ca în lotul ce îi va fi atribuit, să cuprindă construcția denumită generic „porumbar”, construcție ce a fost lăsat în paragină și care a fost transformată în magazie, lucru ce nu are relevanță, dar o solicită pentru că este casa părintească în care s-au născut toate părțile, iar faptul că pentru apelantul - reclamant Z. G. conotațiile sunt de ordin material și, pentru că, dacă s-ar fi omologat varianta 1 și lotul unu ar fi fost vecin cu lotul trei, adică Z. G. ar fi fost vecin cu P. E., atunci, acea construcție ar fi fost demolată, iar pârâtei i-ar fi revenit o suprafață cu o deschidere de 15 m. la drumul public.
Conotațiile ce o privesc pe M. M. sunt de ordin sentimental, acea construcție este casa părintească, acolo dorește să revină de câte ori va veni în România, dorește să refacă această construcție și să o înscrie în patrimoniul cultural, astfel că varianta a doua omologată de instanță, este cea corectă.
Apelanții au primit două suprafețe care sunt marcate de niște îndiguiri și au o valoare mai mică, la fel și intimata - pârâtă a primit un teren care, de fapt, jumătate din acest teren de 1.196 mp. este format de un drum care o lățime de 5,99 ml. pe o distanță de 99 ml., fiecare la rândul lui a primit câte o suprafață care are o valoare mai mică, iar în ceea ce privește raportarea la art.741 C.civ., sulta este 54 lei, atât are de plătit apelantul Z. G. către pârâtă, aceasta fiind suma pentru care se face discuția pentru neomologarea variantei întâi; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apelanții - reclamanți revin, în replică, și arată că, se susține că terenul a fost introdus în intravilan din extravilan după pronunțarea hotărârii, fapt neadevărat, pentru că sentința civilă pronunțată de instanța de fond a fost la data de 28.05.2015, iar adeverința nr._ a Primăriei Păulești din care rezultă că terenul din pct. „V.” figurează în intravilan din anul 2012, astfel că, la data efectuării expertizei și cu 4 ani înainte, terenul figura deja în intravilan, ori din cuprinsul raportului de expertiză acesta este identificat și evaluat ca fiind teren extravilan.
Mai mult, în varianta doi omologată de instanță, primește doar deschiderea de 4 m., iar în varianta unu primește aproximativ egal, 15 m., 15 m. și, respectiv 22 m., cu mențiunea că terenurile sunt egale ca și suprafață, numai deschiderea nu corespunde.
Intimata, prin apărător, revine în replică și arată că, la momentul efectuării expertizei, s-au pus la dispoziție expertului acte de la primărie.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești - Secția Civilă sub nr._, la data de 05.04.2011, reclamantul Z. G. a chemat în judecată pe pârâtele M. M. și P. E. solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților Z. T. I., decedat la data de 24.07.2000 și Z. M., decedată la data de 18.03.2004, ambii cu ultimul domiciliu în com. Păulești, ..
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la data de 24.07.2000, a decedat tatăl său Z. I., de pe urma căruia au rămas ca moștenitori legali acesta, în calitate de fiu, pârâtele, în calitate de fiice și mama părților - Z. M., în calitate de soție supraviețuitore.
În continuare, reclamantul a precizat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului său tată se compune din cota de ¾ din terenurile situate în extravilanul . totală de 3 ha. și 1.600 mp. dobândite, prin reconstituirea dreptului de proprietate, în baza Legii nr.18/ 1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr._/26.01.2009 de către Comisia Județeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cota de ½ din terenurile situate în extravilanul și intravilanul . de 1 ha. și 1.000 mp., terenuri pentru care s-a emis titlul de proprietate nr._/19.01.2011 și cota de ½ din anexa gospodărească - porumbar situată pe terenul în suprafață de 4.872 din pct. „Acasă”, teren situat în T 26 în titlul de proprietate, cota de /12 fiind dobândită, prin construire, împreună cu mama lor.
La data de 18.03.2004, a decedat și mama reclamantului, lăsând ca moștenitori, părțile din prezenta cauză în calitate de descendenți de gradul I.
Reclamantul mai precizează că masa succesorală de pe urma defunctei sale mame se compune din cota de ¼ din terenurile menționate mai sus și ½ din anexa gospodărească.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art.728 C.civ., art.6731 – 67314 C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 12.09.2012, reclamantul Z. G. a precizat acțiunea, în sensul că solicită numai partajarea suprafețelor de teren indicate în acțiunea principală, iar nu și a anexei gospodărești - porumbar.
În raport de susținerile reclamantului Z. G., la termenul de judecată din data de 02.11.2011, pârâta M. M. a formulat, în temeiul art.115 - 118 C.pr.civ., întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu partajarea averilor succesorale rămase de pe urma autorilor săi Z. I. și Z. M. și, în baza art.119 C.pr.civ., cerere reconvențională prin care a solicitat ca, în masa partajabilă, să fie incluse și următoarele bunuri: suprafața de 1,34 ha., conform sentinței civile nr.4855/07.04.2010 pronunțată în dosarul nr._ ; suprafața de 0,7 ha. pădure restituită de Primăria . denumită generic – porumbar; o salbă de 6 gr. aur 24 K; contravaloarea a 20.000 cărămizi și tablă folosită în noua casă a defunctului Z. I.; cheltuielile de deplasare și judecată pe care M. M. și fiica sa ca însoțitoare au fost obligate să le facă ca urmare a faptului că a trebuit să vină din Canada și să promoveze două procese de partaj pentru obținerea retrocedărilor; cavoul familiei edificat de defunctul Z. I. în timpul vieții, precum și următoarele bunuri mobile: fotoliu; măsuță; bufet de bucătărie; 2 covoare; 1 teanc de lenjerie; veselă; tacâmuri; studio cu ladă; plapumă; 2 perne; 2 covoare de pat; fotoliu; masă; măsuță cu T.V. alb - negru; sobe de teracotă; 3 tablouri pictate pe pânză; galerii și perdele; 1 buc. material verde cu bej; șifonier cu 2 uși; o ușă cu oglindă de cristal; recamier extensibil; servantă; plapumă; 2 perne; 2 tablouri pictate; 2 fote de culoare neagră; hangarul firmei; pături; o măsuță; așternuturi; 4 tamburele; soba cu plită; un aragaz nou; un frigider; chiuvetă; masă mare; un dulap mare; 10 mese; 10 bănci de lemn pentru nunți; 200 tacâmuri; 200 pahare mari; 200 pahare mici; cazan țuică; 4 tocitori mari; butoaie mari pentru vin; putini mici; mașină de curățat porumb; camion pentru un cal; plug; prășitoare; semănătoare; hamuri și șa, dar și lipsa de folosință asupra terenurilor și a celorlalte bunuri succesorale, în limita dreptului său succesoral.
La rândul său, și pârâta P. E. a depus, la termenul de judecată din data de 02.11.2011, în baza acelorași texte de lege, întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu cererea precizată, formulată de reclamantul Z. G..
La termenul de judecată din data de 28.03.2012, pârâta M. M. și-a micșorat câtimea pretențiilor solicitate prin cererea reconvențională în sensul ca, în masa partajabilă, să fie reținute numai terenurile în suprafață de 1,34 ha. și, respectiv 0,7 ha. pădure, anexa gospodărească denumită porumbar; contravaloarea a 20.000 cărămizi și tablă; cheltuielile de deplasare suportate de ea și fiica sa pentru obținerea terenurilor retrocedate, în cuantum de 8.824 lei.
În ședința publică din 23.05.2012, reclamantul Z. G. a depus un „Memoriu” prin care a învederat că terenurile despre care face vorbire pârâta M. M. în cererea reconvențională nu au fost incluse în masa partajabilă, întrucât nu au fost eliberate titlurile de proprietate.
În urma probelor administrate în cauză la solicitarea părților cu înscrisuri, interogatorii reciproce, martori și expertiză tehnică de specialitate topometrică ing. B. L., Judecătoria Ploiești a pronunțat la data de 20.03.2014 încheierea interlocutorie de partaj prin care a admis în principiu cererea principală precizată formulată de reclamantul Z. G. și în principiu și în parte cererea reconvențională formulată de pârâta M. M., constatând deschise succesiunile defuncților Z. I., decedat la data de 24.07.2000 și Z. M., decedată la data de 18.03. 2004, ambii cu ultimul domiciliu în com. Păulești, ., de pe urma cărora au rămas ca moștenitori, în calitate de fii – reclamantul Z. G. și pârâtele M. M. și P. E., fiecare având câte o cotă de 1/3 din masa succesorală care se compune din terenul în suprafață de 1 ha. și 1.000 mp. care face obiectul titlului de proprietate nr._/19.01.2011; terenul în suprafață de 3 ha. și 1.600 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/26.01. 2009, terenul în suprafață de 7.000 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/11.02. 2013 și terenul în suprafață de 1 ha. și 3.400 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/ 05.02.2013, precum și o anexă gospodărească denumită „Porumbar” situat în com. Păulești, ., jud. Prahova.
Pentru formarea variantelor de lotizare, instanța de fond a dispus revenirea cu adresă la expertul de specialitate topografie pentru a efectua variantele de lotizare, expertul urmând să țină cont de posesia bunurilor și opțiunea părților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, la data de 24.07.2000, a decedat Z. T. I., iar la data de 18.03.2004, a încetat din viață Z. M. - autorii părților din prezenta cauză, ambii având ultimul domiciliu în com. Păulești, ..
Din probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a constatat că, de pe urma acestora au rămas ca moștenitori, reclamantul Z. G. și pârâtele M. M. și P. E., în calitate de descendenți, masa succesorală rămasă de pe urma acestora fiind compusă din terenul în suprafață de 1 ha. și 1.000 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/19.01.2011; terenul în suprafață de 3 ha. și 1.600 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/26.01.2009, terenul în suprafață de 7.000 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/11.02.2013 și terenul în suprafață de 1 ha. și 3.400 mp. ce face obiectul titlului de proprietate nr._/05.02. 2013.
De asemenea, instanța de fond a mai constatat că de pe urma defuncților a rămas, ca moștenire, o anexă gospodărească denumită „Pătul”, situată în satul Găgeni, ., jud. Prahova.
Cu privire la celelalte pretenții ale pârâtei M. M. indicate prin cererea reconvențională, instanța de fond a reținut că cele 20.000 de cărămizi au fost achiziționate, conform bonurilor de la dosar, în perioada anilor 1970, dar nu s-a dovedit, la momentul actual, unde se află, după cum, nici pretențiile bănești pe care aceasta susține că le-a făcut pentru reconstituirea terenurilor care fac parte din masa succesorală nu au fost probate ca fiind făcute în acest scop.
În ceea ce privește cotele succesorale, instanța de fond a reținut că părțile din prezenta cauză au calitatea de descendenți ai defuncților Z. T. I., decedat la data de 24.07.2000 și Z. M., decedată la data de 18.03.2004, ambii cu ultimul domiciliu în com. Păulești, ., astfel că împărțirea masei succesorale se face pe capete, fiecare având o cotă de 1/3.
Față de considerentele expuse, instanța de fond a admis în principiu cererea precizată și în parte și în principiu cererea reconvențională, constatând deschise succesiunile defuncților Z. G. și Z. I. și, pe cale de consecință, a constatat că masa succesorală se compune din terenurile care fac obiectul titlurilor de proprietate identificate și măsurate pe schița de plan care face parte din raportul de expertiză și din imobilul - anexă gospodărească - pătul identificat prin raportul de expertiză specialitatea construcții.
La data de 05.03.2015, a fost depus, prin C. Registratură, raportul de expertiză tehnică de specialitate geodezie, topografie și cadastru ing. B. L., prezentând două variante de lotizare cu privire la care părțile nu au avut obiecțiuni.
Astfel, prin sentința civilă nr.6907/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă, pe fond, atât cererea precizată formulată de reclamantul Z. G. în contradictoriu cu pârâtele M. M. și P. E., cât pe fond, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta M. M., dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților, conform variantei 2 de lotizare din raportul de expertiză de specialitatea topografie ing. B. L..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit, în comun, pe cote părți, este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea partajului judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre comoștenitori, fie de a forma loturi și de a le atribui, în natură, fiecărui comoștenitor, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură, prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor, această modalitate impunându-se pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
Având în vedere prevederile art.741 C.civ. potrivit căruia la alcătuirea loturilor fiecare dintre acestea trebuie să cuprindă, pe cât posibil, aceeași cantitate de bunuri imobile, de drepturi și de creanțe, precum și prevederile art.736 alin.1 C.civ. care prevede că fiecare copărtaș poate avea în natură partea sa de mobile sau imobile ce compun masa partajabilă, instanța de fond a procedat la alcătuirea loturilor, astfel încât, aceste prevederi să fie respectate, având în vedere și precizările depuse de părți.
De altfel, conform art.6739 C.pr.civ., instanța de fond a ținut seama de opțiunea, posesia părților și de eventualele îmbunătățiri efectuate de acestea pentru stabilirea loturilor, context în care a dispus împărțirea masei succesorale, conform expertizei specialitatea topometrie ing. B. L. - varianta 2 de lotizare, prin această atribuire, dându-i posibilitatea și pârâtei M. M. să renoveze construcția - pătul, așa cum își dorește, fără a încălca dreptul celorlalți comoștenitori.
Împotriva sentinței instanței de fond a declaratapel,în termen legal, reclamantul Z. G. și pârâta P. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în principal, admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, conform variantei 1 de lotizare, iar în subsidiar, admiterea apelului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea completării probatoriului și stabilirea loturilor în mod echitabil, evaluarea corectă și legală a terenurilor în pct. „Acasă” și „V.”.
În motivarea cererii de apel, s-a arătat că, prin sentința civilă nr.6907/28.05. 2015, instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune a părților, omologând, în mod neîntemeiat, varianta 2 din raportul de expertiză - lotizare ing. B. L., fără a ține cont de toate argumentele solide pentru care, în mod temeinic, ar fi trebuit omologată varianta 1 din același raport de expertiză prin care atribuirea se făcea, în integralitate, în natură, eliminând plata sultelor rezultate, cât și împărțirea echitabilă între părți a terenului situat în pct. „Acasă” unde, fiecare parte primea o porțiune de teren relativ egală, dar mult mai bine fundamentată decât în varianta 2, astfel:
În varianta 1, terenul se împarte longitudinal și echitabil la drum DS 1282 pentru:
- Z. G. - 22 m.
- P. E. - 15 m.
- M. M. - 15 m.
În varianta 2, terenul se împarte neechitabil, stabilind ieșire la drum DS 1282 pentru:
- Z. G. - 22 m.
- P. E. - 4 m.
- M. M. - 26 m.
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la terenul de sub locuința care aparține apelanților P. E. și Z. G., respectiv suprafețele de 125 mp. pentru fiecare, astfel cum rezultă din contractual de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1939/18.03.1985 de notariatul de Stat Județean Prahova.
Prin contractul sus - menționat, anexat, prezentului apel, autorii părților Z. I. și Z. M. au înstrăinat apelanților P. E. și Z. G. construcția din cărămidă în paiantă și suprafața de teren de 250 mp. indiviză din suprafața de 571 mp. din com. Păulești, .> Ori, prin varianta de lotizare, întreaga suprafață de teren pe care este amplasată construcția, este poziționată numai în lotul apelantului Z. G., fără a ține cont și de dreptul apelantei P. E., cât și de faptul că respectiva suprafață de teren nu făcea parte din masa succesorală, având în vedere că aceasta a fost înstrăinată prin contract de vânzare - cumpărare.
Cu privire la terenurile din intravilan și extravilan, deși sunt în suprafețe mari care puteau fi împărțite în mod egal fiecărui moștenitor, au fost atribuite loturi întregi, fără a se tine cont de valoarea acestora, cât și de categoria de încadrare intravilan sau extravilan.
Astfel, în mod cu totul nelegal, terenul din pct. „V.” în suprafața de 4.807 mp., respectiv 1.078 mp. care figurează în intravilanul localității a fost evaluat ca teren extravilan și a fost atribuit, conform variantei 2, numai la doi moștenitori, și anume: M. M. – 4.807 mp. + 668 mp.; P. E. - 410 mp. și Z. G. - 0 mp.
Dată fiind situația creată, s-a încălcat grav principiul echității, diferențele dintre varianta 1 și varianta 2 de lotizare constând în faptul că Z. G. nu primește nicio suprafață de teren la pct. „V.” - teren intravilan, iar M. M. nu primește nicio suprafață de teren la pct. „B.” - teren extravilan.
În conformitate cu varianta 2 de lotizare, reclamantul Z. G. primește o cotă de 1/3 în valoare de 123.398 lei corespunzătoare unei suprafețe totale de 20.795 mp., iar pârâta M. M. primește o cotă de 1/3 în valoare de 123.398 lei corespunzătoare unei suprafețe totale de teren de 18.189 mp., de unde se trage concluzia că a primit terenuri cu o valoare mai mare.
Mai mult, Z. G. primește la locul „L.” T 20, P A 656/115 o suprafață de 4.240 mp. care este traversată pe mijloc atât în plan longitudinal, cât și transversal, de două canale de apă care fac ca terenul să fie inutilizabil, după cum, și locul „Misleanca” T 8, P A533/6/5 în suprafață de 737 mp. este foarte accidentat, nu se poate nivela fără 10 - 15 mașini de pământ și estee învecinat cu râul D. care, în caz de ploaie, îl face inundabil.
În drept, art.282 C.pr.civ. și art.741 C.civ.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova - Secția I Civilă, cauza a fost înregistrată sub același număr unic de dosar, la data de 09.11.2015, pricina fiind soluționată, în faza procesuală a apelului, în condiții de legală citare a părților litigante.
În raport de motivele de apel formulate de apelanții Z. G. și P. E., la data de 15.12.2015, intimata - pârâtă M. M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca inadmisibil în ceea ce privește primul motiv de apel și, ca neîntemeiat, în ceea ca privește al doilea motiv de apel, și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Astfel, intimata - pârâtă a învederat, în ceea ce privește primul motiv de apel, prin raportare la dispozițiile art.294 C.pr.civ., că în apel nu se pot face alte cereri noi față de cele făcute la instanța de fond.
Așa cum rezultă din actele aflate la dosar, apelanții nu au făcut niciun fel de discuție în fața instanței de fond și nu au solicitat beneficiul contractului de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1059 – 1063 de fostul Notariat de Stat Județean Prahova și, de altfel, cum rezultă și din cuprinsul acestui contract, la momentul respectiv nu s-a înstrăinat decât construcția cu destinația de locuință și, nicidecum, terenul în suprafața de 250 mp., întrucât, acesta se afla în proprietatea statului, făcând obiectul Legii nr.18/1991.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată de apelantul Z. G. și, așa cum se poate observa, acesta nu face niciun fel de referire nici la contractul de vânzare - cumpărare și nici la suprafața de 250 mp., acest teren fiind inclus la masa bunurilor de partaj.
Din contră, reclamantul a arăta că pe terenul în suprafața de 4.227 mp. (4.805 mp., conform expertizei topo) situat în com. Păulești, .”, a edificat o casă de locuit și mai multe anexe gospodărești, teren pe care 1-a folosit și care, de drept, i s-ar cuveni.
Acestea sunt susținerile apelantului - reclamant din acțiunea principală în care nu face nicio discuție despre contractul de vânzare - cumpărare sau despre faptul că ar deține, în indiviziune, cu apelanta - pârâta P. E. vreo construcție sau vreo suprafața de teren, ci susține că imobilul - casă de locuit aflată pe acest teren a fost edificată de apelant, personal.
În aceste condiții, invocarea acelui contract de vânzare - cumpărare, în ceea ce privește suprafața de 250 mp., apare ca o cerere nouă, formulată direct în calea de atac, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acesteia.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, și anume injusta omologare a variantei a - II - a din raportul de expertiză topo B. L., intimata a solicitat a se constata netemeinicia acestuia motivat de faptul că apelanta P. E. nu a fost prezentă la niciun termen de judecată, singurul moment în care aceasta a intervenit în dosar a fost la încheierea dezbaterilor, prin „Concluziile scrise” depuse, iar la termenul de judecată din data de 13.03.2014, instanța de fond a pus în discuția părților, prin apărători, rapoartele de expertiză tehnică de specialitate topografie și construcții efectuate în cauză, la care părțile nu au avut obiecțiuni.
La data de 05.03.2015, a fost depus raportul de expertiză de specialitate topografie, geodezie și cadastru ing. B. L., cu două variante de lotizare la care părțile nu au avut obiecțiuni.
În mod corect, instanța de fond raportat la dispozițiile art.6739 C.pr.civ, a ținut cont de opțiunea părților și de eventualele îmbunătățiri efectuate de acestea pentru stabilirea loturilor și a dispus împărțirea masei succesorale conform variantei a – II - a de lotizare, prin această atribuire dându-i posibilitatea intimatei - pârâte M. M. de a renova construcția - porumbar, fără a încalcă dreptul celorlalți comoștenitori.
În ceea ce privește așa - zisele nemulțumiri referitoare la terenuri și la faptul că apelantul - reclamant Z. G. trebuie să plătească o sultă de 54 lei apelantei P. E., intimata a învederat că între cei doi apelanți a existat, încă de la începutul dosarului o conivență legată de faptul că pârâta P. E. neavând copii, a adoptat pe unul din fii reclamantului Z. G. și, în situația în care ar fi fost omologată varianta I din raportul de expertiză – completare - lotizare, la decesul apelantei, partea acesteia din moștenire ar intra tot în patrimoniul reclamantului (prin fiul acestuia înfiat de apelantă), această variantă solicitata de cei doi apelanți creând o stare de inechitate evidentă în ceea ce o privește pe pârâta M. M..
Astfel, în această variantă, cu referire doar la terenul din intravilan, reclamantul Z. G. primește Lotul 1, T 26 din P CC 1257, L 1258, A 1255, A 1256, teren delimitat prin pct.6, 7, 8, 9, 10, C, D, E, 4, 5, 6 în suprafață de 1.601 mp., cu o deschidere la ..
Ca să nu fie deranjat de intimata M. M., de conivență cu apelanta P. E., reclamantul solicită Lotul 3 care este vecin cu Lotul 1 al său, identificat prin pct. l, 2, 3, 4, D, C, B, A, l în suprafață de 1.602 mp., teren care include și construcția denumită generic „Porumbar”, dar care, de fapt, este casa părintească.
Apelanta P. E., la acest moment, stăpânește cca. 1/2 din acest lot, având intrarea pe . deschidere de 24,8 m., fiind inechitabil ca aceasta care nu a stăpânit, niciodată, întreaga suprafața ce i-ar reveni conform acestei variante, să mai beneficieze și de încă o deschidere și la cealaltă stradă, de 15 m., în acest fel deschiderea totală a terenului de 52 m. ar urma să fie divizată în trei părți, și anume: 22 m. reclamantul Z. G., 15 m. pârâta P. E. și 15 m. pârâta M. M..
Așa cum s-a mai arătat, această variantă este cea mai inechitabilă atât din punct de vedere al suprafețelor primite, cât și din punct de vedere al valorilor terenurilor.
Nu în ultimul rând, construcția denumită generic porumbar nu cade în lotul intimatei M. M. ori, aceasta tocmai asta și-a dorit, ca în lotul său să fie atribuită această construcție, pentru a o putea restaura și a o include în lista patrimoniului cultural.
În varianta a – II - a omologata de instanța de fond, pârâta M. M. primește Lotul nr. 2 în suprafață de 1.602 mp., T 26, P CC 1257, L 1258, A 1255, delimitată pe conturul pct. A, B, C, D, 11, 12, A, cu o deschidere la stradă de 26 m. primind, de asemenea, și construcția anexă.
În aceasta variantă, pârâta P. E. primește, oricum, o suprafață în plus față de ceea ce stăpânește la acest moment, plus o deschidere de 4 m. și la cealaltă stradă, în afara deschiderii de 24,8 m. pe care, deja, o stăpânește, această suprafață fiind vecină cu cea a apelantului Z. G., fiind rezolvată, în acest fel, și situația celor 250 mp. pe care se află construcția la care se face referire în contractul de vânzare - cumpărare invocat.
Referitor la construcția denumită porumbar, intimata a învederat că poate pare hilar acest război între părți în ceea ce privește această construcție, însă, conotațiile ce o vizează sunt unele de ordin material în ceea ce îl privește pe reclamant și unele de ordin sentimental în ceea ce o privește pe pârâta M. M..
Această construcție care a fost transformată de reclamant în magazie, după decesul mamei părților, în anul 2004, este de fapt parte a casei părintești, locul unde intimata M. M. s-a născut și a crescut și de care este foarte legată sentimental.
Este locul pe care aceasta ar dori să-l viziteze de flecare dată când vine în România, iar încercarea de distrugere a acestei construcții de către reclamant a fost făcută tocmai în ideea ca pârâta să nu mai poată veni și să nu mai poată intra în curtea părintească.
De fapt, după decesul mamei Z. M., in anul 2004, apelantul Z. G. a interzis pârâtei M. M. să intre în curtea părintească, încuind porumbarul până la așa - zisa furtună care, de fapt, a rezolvat problema reclamantului, pârâta dorind să redea forma inițială a acestei clădiri, așa cum arăta la momentul copilăriei sale și să fie inclusă în patrimoniul cultural.
În ceea ce privește nemulțumirile apelanților vis – a - vis de valorile terenurilor, intimata a precizat că pct. „V.” T 1, P 66/5 de 4.807mp. preț 1.05 lei/mp. și T 1 P 63/9 de 1.078 mp. preț 6.6 lei/mp. apare în titlurile de proprietate, cât și în cele două expertize (06.11.2013 și 05.03.2015) ca fiind extravilan, neînțelegându-se de ce primăria nu a pus la dispoziție experților aceste modificări.
Adeverința este emisă fără să se menționeze când s-a făcut schimbarea din extravilan în intravilan, terenurile în cauză fiind dealuri și, fără intrări separate, nu pot fi împărțite în trei cu o lățime de doar 23 m. și 11 m.
Pct. „Acasă” T 26, P 1257 de 1.250 mp. construcții preț 52.81ei/mp., P 1255 de 768 mp. preț 22 lei/mp., P 1256 de 60 mp. preț 22 lei/mp., P 1258 de 2.727 mp. preț 22 lei/mp. în total 4.827 mp. cuprinde casa în suprafață de 250 mp. din cei 5.713 mp. posedați de Z. I. la data actului de vânzare - cumpărare nr.1939/18.03.1985 și nu din 571 mp. cum se specifică în motivele de apel.
În toate expertizele s-a cunoscut situația acestei case care este împărțită de frații pârâtei, nefiind cerută niciodată această suprafață.
Referitor la valoarea împărțirii T 26 sau pct. „Acasă”, s-a făcut împărțirea în mod egal 1.601 mp. sau 1.602 mp. la un preț mediat la valoarea de 29.70 lei/mp.
Intimata M. M. nu a comentat, chiar dacă a fost în pierdere la valoare între 37.653 lei la varianta I și 20.566.8 lei varianta a - II – a, valoare care acoperea cu mult cei 250 mp. în valoare de 13.200 lei incluși în cele două variante.
Referitor la ieșirea DS 1282 în care M. M. are 26 m., s-a făcut aceasta pentru a se putea include construcția numită porumbar dorită de aceasta, în special, ca singură rămășită a copilăriei.
Varianta a - II - a dă posibilitatea lui P. E. să atașeze această nouă suprafață casei în care locuiește acum.
M. M. a acceptat, de asemenea, terenul din T 31/P 1595 în suprafață de 1.196 mp. în care este inclus un drum de intrare în suprafață de 547.79 mp. (5.5 m. x 99 m.) care a fost calculat la 22 lei mp., și anume 12.049.27 lei pentru un drum.
Suprafețele degradate „L.” și „Misleanca” sunt evaluate la valoarea lor (0.5 lei/mp. și, respectiv 1.05 lei/mp.) aproape neexistente și, de aceea, apar în plus la suprafața totală care e marcată ca fiind, în plus, la apelanți față de suprafața care îi revine lui M. M..
Referitor la terenul „B.”, s-a menționat că, mai bine de 1.30 ha. din terenurile posedate de Z. I., au fost date altor persoane, nefiind cunoscute de M. M..
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și dispozițiile legale care au incidență în soluționarea prezentei cauze, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
În ceea ce privește cererea de completare a probatoriilor prin refacerea raportului de expertiză tehnică de specialitate topometrică, expertul urmând să propună o nouă lotizare, cerere formulată de apelanții Z. G. și P. E.:
Trebuie precizat faptul că, încă de la momentul redactării și introducerii acțiunii pe rolul Judecătoriei Ploiești - 05.04.2011 și până la data de 14.05.2015 când instanța de fond a rămas în pronunțare asupra fondului pricinii deduse judecății, reclamantul Z. G. a beneficiat de asistență juridică calificată, prin prezența constantă a aceluiași apărător ales.
În speță, raportul de expertiză tehnică de specialitate geodezie, topografie și cadastru ing. B. L. a fost depus la data de 05.03.2015 (f.349 - dos. fond) și a avut ca obiective, pe lângă identificarea și evaluarea terenurilor menționate în titlurile de proprietate nr._/19.01.2011 (S = 1,10 ha.), nr._/26.01.1999 (S = 3,16 ha.), nr._/11.02.2013 (S = 0,70 ha.) și, respectiv nr._/05.02.2013 (S = 1,34 ha.) eliberate pe numele autorului părților Z. I., terenuri situate atât în intravilanul . în extravilanul localității și întocmirea propunerilor de lotizare, în funcție de opțiunile prezentate de reclamantul Z. G. și pârâta M. M., și corectarea erorilor materiale care au fost constatate la calculul valorilor terenurilor, precum și la totalul valorii terenurilor.
Fiind pus în discuție acest raport de expertiză - completare - lotizare la termenul de judecată din data de 14.05.2015, apărătorii părților, deci, inclusiv avocatul reclamantului Z. G., au învederat, în mod expres, că nu înțeleg să formuleze obiecțiuni cu privire la constatările expertului și, nemaifiind formulate alte cereri, instanța de fond a acordat cuvântul în dezbateri (f.402 – dos. fond).
Astfel, referitor la metoda utilizată pentru evaluarea terenurilor - bunuri succesorale, expertul a menționat că, în lipsa informațiilor privind tranzacții recente pe piața imobiliară, a avut în vedere „Studiul de evaluare - Tarife etalon minim informative - terenuri mediu rural” destinat Camerei Notarilor Publici, elaborat în luna decembrie 2012, ținând seama și de caracteristicile terenurilor (amplasare în teritoriu, categorie de folosință).
Așa fiind, câtă vreme, pe de o parte, expertul topo a prezentat criteriile care au fost avute în vedere la evaluarea terenurilor - bunuri succesorale, iar, pe de altă parte, reclamantul Z. G. asistat fiind de apărătorul ales, pârâta P. E. lipsind de la termenul de judecată din data de 14.05.2015, ca de altfel, și la toate termenele de judecată anterioare, nu au formulat obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză topo - completare - lotizare, în mod corect instanța de fond prezentând argumentele avute în vedere, a omologat varianta 2 de lotizare.
Trebuie menționat și faptul că, deși a beneficiat de asistență juridică calificată și constantă pe tot parcursul instrumentării pricinii în primă instanță, având posibilitatea de a solicita încuviințarea participării la efectuarea expertizei topo a unui expert consilier, reclamantul Z. G. nu a uzat de aceasta facilitate acordată de lege.
Împrejurarea invocată de apelantul - reclamant Z. G. în sprijinul solicitării de completare a probatoriilor, prin refacerea variantelor de lotizare, sens în care a depus la dosar, pentru prima dată, în faza procesuală a apelului, contractul de vânzare - cumpărare aut. sub nr.1939/18.03. 1985 prin care autorii părților - defuncții Z. T. I., decedat la data de 24.07.2000 și Z. M., decedată la data de 18.03.2004, ambii cu ultimul domiciliu în com. Păulești, ., au înstrăinat copiilor lor - reclamantului Z. G. și pârâtei P. E. - numai locuința compusă din parter și etaj aflată pe un teren în suprafață de 250 mp. indiviz din 571 mp. aferent construcției, teren care nu a făcut obiectul vânzării, trecând în proprietatea statului, conform art.30 din Legea nr.58/ 1974 - și care, prin varianta de lotizare omologată de prima instanță, a fost atribuit în lotul reclamantului, fără a se ține seama și de dreptul surorii acestuia - pârâta P. E., teren care nu făcea parte din componența masei de partaj, nu poate fi avută în vedere, fiind o cerere nouă, formulată pentru prima dată în apel, fapt care contravine prevederilor art.294 alin.1 Teza I C.pr.civ. care statuează că „în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi”.
Astfel, după cum se poate observa din motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Z. G. nu face nicio referire la contractul de vânzare - cumpărare menționat în precedent sau la suprafața de teren de 250 mp. care nu a făcut obiectul acestuia, arătând că masa succesorală rămasă de pe urma autorilor părților se compune din terenurile expres indicate în acțiune, după cum nu se fac aprecieri cu privire la o pretinsă stare de indiviziune existentă între acesta și pârâta P. E. asupra vreunei construcții sau asupra vreunei suprafețe de teren, astfel încât, invocarea actului de vânzare - cumpărare cu privire la suprafața de teren de 250 mp. pentru prima dată în faza procesuală a apelului este inadmisibilă.
Pentru considerentele arătate, tribunalul urmează să respingă cererea de completare a probatoriilor formulată de apelantul - reclamant Z. G..
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește varianta de lotizare omologată de instanța de fond, se constată că varianta 2 din raportul de expertiză tehnică de specialitate topometrică - completare - lotizare ing. B. L. răspunde criteriilor prevăzute de art.6739 C.pr.civ. care statuează că „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, de mărimea cotei - părți ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”, dar și dispozițiilor art.741 alin.1 C.civ. care statuează că „la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare”.
Astfel, analizând varianta 2 de lotizare omologată de instanța de fond se constată că au fost avute în vedere opțiunile exprimate de părți, posesia exercitată asupra bunurilor succesorale, eventualele îmbunătățiri efectuate de părți și, nu în ultimul rând, dorința intimatei - pârâte M. M. de renovare a construcției - porumbar (pătul), fără a se încălca drepturile celorlalți comoștenitori, cu precizarea că sulta pe care trebuie să o plătească pârâta P. E. reclamantului Z. G. este mai mult decât modică, respectiv de 54 lei.
Cum s-a arătat în precedent, deși a beneficiat de asistență juridică calificată și constantă pe tot parcursul instrumentării pricinii în primă instanță, reclamantul Z. G. nu a formulat obiecțiuni nici cu privire la raportul de expertiză topo inițial ing. B. L. care a avut ca obiective identificarea și evaluarea terenurilor descrise în titlurile de proprietate (f.269 - dos. fond), aspect de care s-a luat act prin practicaua încheierii de ședință din data de 13.03.2014 (f.323 - dos. fond) și nici cu privire la raportul de expertiză topo - completare - lotizare (f.349 – dos. fond), fapt consemnat în încheierea de ședință din data de 14.05.2015 (f.402 - dos. fond), după cum nici pârâta P. E. nu a formulat obiecțiuni, nefiind prezentă, de altfel, la niciun termen de judecată, exprimându-și numai opțiunea pentru varianta 1 de lotizare, conform notei de ședință depusă la data de 12.05.2015 (f.372).
Pentru a conchide, varianta 2 de lotizare omologată de instanța de fond corespunde criteriilor menționate în precedent, asigurând atribuirea, în natură, în mod echitabil, pentru fiecare moștenitor a bunurilor succesorale reținute la masa de partaj, această variantă răspunzând și opțiunilor și posesiei exercitate de părți.
Pentru considerentele expuse în precedent, tribunalul constatând că apelul este nefondat, urmează să îl respingă ca atare și, în baza art.296 C.pr.civ., va păstra sentința atacată, luând act că intimata – pârâtă M. M. își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de completare a probatoriilor.
Respinge apelul apelului declarat de apelantul - reclamant Z. G. și apelanta - pârâtă P. E., ambii domiciliați în com. Păulești, ., jud. Prahova împotriva sentinței civile nr. 6907/28.05.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata - reclamanta M. M., domiciliată în Ploiești, ., ., ., ca nefondat.
Ia act că intimata solicită cheltuieli pe cale separată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.01.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. G. H. M. R.
GREFIER
R. C.
Operator de data cu caracter personal 5595.
Red. A.G.H. /tehnored. B.G.G.
5 ex. - 22.02.2016
d.f.nr._ - Judecătoria Ploiești
j.f. D. F. - I.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 19/2016. Tribunalul PRAHOVA | Pretenţii. Decizia nr. 284/2016. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
