Uzucapiune. Decizia nr. 68/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 68/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 68
Ședința publică din data de 03.02.2015
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTORI – A. G. H.
- N. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul – pârât M. PLOIEȘTI P. P. cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova împotriva sentinței civile nr._/9.07.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimata – reclamantă O. E. cu domiciliul în Ploiești, .. 10, județul Prahova.
Cererea timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum 828,25 lei conform ordinului de plată nr. 2773/21.11.2014 și timbru judiciar în valoare de 5,00 lei ce au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul – pârât reprezentat prin cons.jr. O. A. și intimata – reclamantă personal și asistată de av. N. R..
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus dovada completării taxei judiciare de timbru.
Recurentul – pârât prin apărător depune la dosarul cauzei dovada completării taxei judiciare de timbru în cuantum de 177,95 lei.
Tribunalul ia act că recurentul – pârât prin apărător a depus la dosarul cauzei dovada completării taxei judiciare de timbru în cuantum de 177,95 lei conform ordinului de plată nr. 8 din 8.01.2015 ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
Pe rând, părțile, prin apărători învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul – pârât prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Intimata – reclamantă, prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită respingerea recursului ca nefondat având în vedere că apărările formulate de recurent sunt apărări legate de neplata impozitului care nu au fost formulate în fata instanței de fond fiind cereri noi în calea de atac a recursului.
Mai arată intimata – reclamantă că potrivit art. 1847 C.civ. a exercitat o posesie utilă, netulburată și sub nume de proprietar, astfel încât posesia exercitată de intimată îndeplinește condițiile uzucapiunii de 30 de ani, deși recurentul – pârât se apreciază că nu se întemeiază pe achitarea taxelor, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de sub nr._, reclamanta O. E., în contradictoriu cu pârâtul M. PLOIEȘTI P. P. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului situat în Ploiești, .. 10, județul Prahova, compus din teren în suprafață de aproximativ 200 mp, ca efect al uzucapiunii de lungă durată prin joncțiunea posesiilor.
În motivarea cererii a arătat că este unica moștenitoare a defuncților O. I. și O. M. care au devenit proprietarii unei case de locuit, situate în Ploiești . 10, prin contractul de vânzare cumpărare nr 429/06.05.1974 încheiat cu OJCVL Prahova prin care se atribuie cumpărătorilor terenul în folosință pe durata existenței construcției.
A arătat ca prin Ordinul Prefectului nr 515/19.10.2011 i s-a atribuit în proprietate conform legii 18/1991 eliberând-i-se titlul de proprietate nr_/17.01.2012. A invederat că suprafața este mai mare de 51 mp, fiind de aproximativ 200 mp, iar această suprafață de teren nu a fost revendicată de altcineva, părinții ei și ea s-au comportat ca adevărați proprietari, posesia fiind utilă, pașnică și sub nume de proprietar.
În drept au fost invocate disp art. 1860, 1890 cod civ.
Paratul, legal citat, nu a formulat întâmpinare.
Reclamanții au depus precizare la acțiune prin care și-au micșorat pretențiile în sensul că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 143 mp.
După administrarea probatoriului în cauză, instanța de fond, prin sentința civilă nr._/9.07.2014 a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta O. E., în contradictoriu cu pârâtul M. Ploiești prin P. și, pe cale de consecință, a constatat că reclamanta este proprietara imobilului teren intravilan situat în municipiul Ploiești, . 10, județul Prahova, în suprafață de 143 mp, identificat potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, întocmit de expert B. N., prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,1 prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond, cu titlu preliminar, a reținut faptul că în speța dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864. Astfel, potrivit art. 6 alin 4 din codul civil în vigoare prescripțiile, decăderile, uzucapiunile, începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi – respectiv 1.10.2011- sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. Cum în cauză se invocă prescripția achizitivă de 30 de ani, este evident că vor fi aplicabile dispozițiile codului civil anterior.
Uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neîntreruptă a acestui lucru în tot timpul fixat de lege.
Potrivit art. 1890 cod civil toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință.
Conform art. 1837 cod civil prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație.
Potrivit art. 1846 orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii, iar art. 1847 prevede că pentru a se putea prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Uzucapiunea presupune o posesie utilă, neatinsă de niciunul dintre viciile acesteia.
Posesia este discontinuă când posesorul o exercită în mod neregulat, adică cu intermitențe anormale. Pentru ca posesia să fie continuă nu se cere ca posesorul să se găsească în contact permanent cu lucrul și să facă zilnic acte de folosință a acestuia, există continuitatea dacă actele de stăpânire se fac cu regularitatea pe care natura lucrului o impune. În ceea ce privește sarcina probei discontinuității, acesta incumbă celui care pretinde că posesia a fost lovită de acest viciu, iar până la proba contrară posesorul actual care dovedește că a posedat la un moment dat mai înainte este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, deci că a avut o posesie continuă.
Posesia trebuie să fie netulburată, posesia fiind tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violență în contra sau din partea adversarului.
De asemenea art. 1847 cod civ cere ca posesia să fie publică, adică să se exercite așa cum ar exercita-o proprietarul, posesia fiind clandestină când posesorul o exercită în ascuns de adversarul său, încât acesta nu este în stare de a putea să o cunoască .
Codul civil tratează în rândul viciilor posesiei precaritatea. Ceea ce este caracteristic pentru precaritate este faptul că stăpânirea lucrului este lipsită de elementul intențional, psihologic al posesiei ( animus sibi habendi), actele sau faptele materiale de folosință sau de putere asupra lucrului sunt săvârșite nu pentru sine, ci pentru altcineva.
Ca și domeniu de aplicare uzucapiunea se aplică dreptului de proprietatea privată ( sau dezmembrămintele dreptului de proprietate). Ea nu se aplică în privința bunurilor imobile proprietate publică, legea constituțională declarându-le inalienabile și imprescriptibile.
Principalul efect al uzucapiunii este acela că posesorul devine titular al dreptului de proprietate, sau al altui drept real asupra bunului posedat în tot timpul cerut de lege, cu efect retroactiv.
Joncțiunea (accesiunea) posesiilor este adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cât lucrul a fost posedat de autorul său. Joncțiunea posesiilor este totdeauna posibilă, insă facultativă, în sensul că posesorul actual are de ales între a începe o nouă posesie ori a invoca joncțiunea posesiilor (art. 1859, 1860 cod civil). În cazul în care posesorul actual înțelege să se prevaleze de posesia autorului său, el este obligat să o continue cu toate viciile sau calitățile sale, el neputând schimba natura posesiei anterioare.
Pentru a fi posibilă joncțiunea sunt necesare mai multe condiții: să fie vorba de o posesie propriu zisă, detenția precară nu poate fi unită cu o posesie și cel care invocă joncțiunea să fie un succesor în drepturi al autorului. P. autor se înțelege persoana care, ca și cel care invocă uzucapiunea nu este titularul dreptului real.
Din contractul de vânzare-cumpărare nr. 429 din 16.05.1974 reiese ca OJCVL Prahova a vândut către O. I. și O. M. locuința compusă din 2 camere cu o suprafață utilă de 40 mp, situată în Ploiești, . prin același contract pentru terenul în suprafață de 51,5 mp li s-a atribuit cumpărătorilor dreptul de folosință.
Din certificatele de moștenitor nr 526 din 31.10.2008 si 531 din 14.12.2005 rezultă că reclamanta O. E. este singura moștenitoare a defuncților O. I. și O. M..
Din titlul de proprietate nr_ din 17.01.2012 rezulta că reclamantei O. E. i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 52 mp în Ploiești, . 10.
Din adresa Primăriei Municipiului Ploiești reiese că imobilul în litigiu, situat în Ploiești, . 10 nu face parte din patrimoniul Municipiului Ploiești.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert B. N. reiese că reclamanta deține terenul situat în Ploiești, . 10, delimitat prin punctele 12,3,4,5,6,7,8,9,10,1 în suprafață de 143 mp categoria curți construcții, acesta fiind împrejmuit și este folosit de reclamant. Valoarea de circulație a terenului în suprafață de 143 mp, stabilită prin raportul de expertiză este de 35.035 lei.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză reiese faptul că reclamanta s-a purtat ca adevărată proprietară față de terenul a cărui uzucapiune se cere, terenul a fost mereu împrejmuit, configurația terenului nu a fost modificată, iar reclamanta nu au fost tulburată în posesia imobilului.
Față de cele menționate mai sus, instanța de fond a reținut că terenul nu face parte din domeniul public, acesta aflându-se în circuitul civil, astfel încât terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor pot fi dobândite și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de legislația civilă, ceea ce înseamnă că proprietatea terenului ce formează obiectul prezentului litigiu poate fi dobândită și prin uzucapiune, care potrivit art. 645 C.civ. și 1837 C.civ. de la 1864 reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății.
Analizând îndeplinirea condițiilor uzucapiunii așa cum au fost arătate mai sus, coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut, în concluzie, faptul că reclamanta stăpânește în prezent imobilul situat în Ploiești, S. B. nr. 10, delimitat prin punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,1 în suprafață de 143 mp categoria curți construcții, acesta fiind împrejmuit. Posesia exercitată asupra terenului in cauză a fost posesie continuă, netulburată, sub nume de proprietar, neafectată de precaritate. Imobilul nu face parte din domeniul public, iar posesia asupra acestuia a fost mai mare de 30 ani, începând din 1974, continuată prin autori succesivi prin joncțiunea posesiilor fiind finalizată de reclamanți.
Astfel, în considerarea celor expuse mai sus, instanța de fond a admis acțiunea precizată și a constatat că reclamanta a dobândit prin intervenirea termenului de prescripție achizitivă dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâtul M. Ploiești P. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței civile nr._/2014 pronunțată de către Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că reclamanta nu a achitat impozitul pentru suprafața de 143 mp., suprafața pe care instanța a constatat că este proprietara prin sentința recurată.
A arătat pârâtul că înțelege să critice soluția instanței de fond motivat de faptul că, în mod nelegal, cu greșita aplicare a art. 1847 c.civ., a reținut că posesia exercitată de către reclamanta este una utilă, trecând peste împrejurarea că acestea nu a achitat taxele și impozitele pentru imobilul în litigiu în suprafața 199 mp, astfel încât autoritatea publică nu a putut avea cunoștință de posesia reclamantelor.
A învederat pârâtul că pentru a exista posesia, trebuie îndeplinite cumulativ doua elemente: cel material (corpus) - adică actele materiale de deținere și de folosire a lucrului și cel intențional (animus)- care constă în aceea că cel ce săvârșește actele materiale de deținere sau întrebuințare a lucrului are intenția de a le face pentru sine, așa cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul acelui drept real.
A apreciat pârâtul că plata taxelor și impozitelor pentru imobilul stăpânit este atributul titularului de drept sau al celui care se consideră adevăratul proprietar, dovedindu-si astfel intenția de a stăpâni pentru sine (animus), iar, în concluzie, posesia se bazează pe intenția de a poseda pentru el, în lipsa acestui element, fiind vorba doar de o deținere a lucrului sau o detenție precară, dar nu o posesie. Este cert că posesia nu se întemeiază pe achitarea taxelor și impozitelor aferente pentru imobilul în cauză, dar plata acestora atestă într-un mod lipsit de orice echivoc intenția reclamanților de a stăpâni pentru sine imobilul respectiv.
A arătat pârâtul că, realizând o paralelă între detenția precară și posesia lipsită de elementul său intențional, urmează să se rețină faptul că în această materie, doctrina statuează :"dacă locatarul dovedește că de la o anumită dată a folosit imobilul sau o parte din imobil închiriat în mod constant, neîntrerupt și netulburat, cu titlu de proprietar timp de 30 de ani, plătind și impozitul respectiv, dobândește dreptul de proprietate prin uzucapiune, conform art. 1847 si 1890 din Codul civil”. (D. civil. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale. I. P. F., A. I. F., ed. Actami, 2000, pg. 284.)
Pentru aceste considerente, a apreciat pârâtul că prevederile art. 1847 C.civ. nu sunt îndeplinite în speță în ceea ce privește suprafața de teren de 199 mp, astfel cum a fost identificata prin raportul de expertiză efectuat în cauză.
În drept, pârâtul și-a întemeiat cererea pe art. 304 punctul 9 si art. 304 indice 1 Cod de procedură civilă.
Intimata-reclamantă, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului, ca inadmisibil, având în vedere că apărările formulate de recurentul-pârât sunt cereri noi, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ la data de 05.11.2014.
Examinând recursul formulat, raportat la motivele invocate în cererea de recurs, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată ca recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente ce se vor expune în continuare:
P. contractul de vânzare cumpărare nr. 429 din 16.05.1974, OJCVL Prahova a vândut către O. I. și M. locuința compusă din două camere cu o suprafață utilă de 40 mp, situată în Ploiești. . pentru terenul cu suprafața de 51 mp s-a atribut dreptul de folosință.
Reclamanta este moștenitoarea defuncților O. I. și O. M. astfel cum rezultă din certificatele de moștenitor nr. 526 din 31.10.2008 și 531 din 14.12.2005 prin titlul de proprietate nr._ din 17.01.2012 fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 52 mp în Ploiești, .. 10.
Așa cum a reținut și instanța de fond, terenul nu face parte din domeniul public, ce se află în circuitul civil, ori, terenurile proprietate privată, pot di dobândite și înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege, deci și prin uzucapiune.
Au fost dovedite pe deplin condițiile uzucapiunii de 30 de ani, reclamanta stăpânește terenul de 145 mp curți construcții, care este împrejmuit, situat în Ploiești, .. 10, jud. Prahova.
Posesia exercitată de reclamantă asupra imobilului a fost una continuă, netulburată, sub nume de proprietar, imobilul nu face parte din domeniul public, proprietatea a fost începută de autorii acestei, fiind dovedite astfel condițiile privind joncțiunea posesiilor.
Aprecierea pârâtei, în sensul că plata impozitelor și taxelor pentru imobilul stăpânit este atributul titularului de drept sau al celui care se consideră adevăratul proprietar, dovedindu-și astfel intenția de a stăpâni pentru sine ( animus), este nejustificată având vedere faptul că, plata impozitelor și taxelor nu este condiția esențială pentru dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul uzucapiunii.
Fără îndoială, că este absolut necesar pentru un proprietar ca acesta să achite taxele și impozitele pentru imobilul pe care îl are în proprietate, dar, în ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta nici nu avea cum să achite impozitele și taxele pentru teren atât timp cât aceasta nu deținea dreptul de proprietate asupra terenului.
Astfel cum s-a menționat, reclamanta a stăpânit terenul în tot timpul prescris de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul uzucapiunii, aspect dovedit atât cu declarațiile martorilor audiați la instanța de fond cât și prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert B. N..
Prescripția achizitivă sau uzucapiunea este un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate a unui lucru, prin posesia acelui lucru, prin posesia acelui lucru, în tot timpul fixat de lege.
Art. 1847 Cod civil vechi indică condițiile pe care trebuie să le îndeplinească posesia, pentru a conduce la prescripție, adică să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, respectiv posesia să nu fie viciată.
Dispozițiile art. 1847 Cod civil vechi impun ca posesia să fie exercitată sub nume de proprietar, adică să nu fie precară, ceea ce înseamnă că posesorul trebuie să posede animo domini, cu intenția de a se comporta ca proprietar.
De asemenea, joncțiunea posesiilor constă în adăugarea la termenul posesiei actuale a posesorului a termenului de posesie a o său, adică a posesorului anterior.
Uzucapiunea, odată împlinită, are drept efect să facă din posesorul care a uzucapat, proprietarul obiectului uzucapat.
Așadar, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din Ploiești, .. 10, județul Prahova, prin efectul uzucapiunii de lungă durată, de 30 de ani, exercitând o posesie utilă din anul 1974, considerent pentru care în mod corect a fost admisă acțiunea prin care solicită să se constate că este proprietara terenului în suprafață de 143 mp.
Așa fiind, tribunalul va respinge recursul ca nefondat potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
Instanța va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul – pârât M. PLOIEȘTI P. P. cu sediul în Ploiești, ., județul Prahova, împotriva sentinței civile nr._/9.07.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata – reclamantă O. E. cu domiciliul în Ploiești, .. 10, județul Prahova, ca nefondat.
Ia act că intimatul - reclamant nu solicită cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 februarie 2015
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. R. A. G. H. N. C.
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored. N.C
2 ex./16.02.2015
D.f. nr._ Jud. Ploiești
J.f. M. R.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 426/2015.... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 76/2015. Tribunalul PRAHOVA → |
|---|
