Contestaţie la executare. Decizia nr. 383/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 383/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 5048/337/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVIL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr.383
Ședința publică din 16 aprilie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. N. C., judecător
Judecător: D. Patrițiu
Judecător: P. A.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorul M. V., cu domiciliul în municipiul Z., .. 129 C, județul S., împotriva Sentinței civile nr. 4504 din 22 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Z. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare se constată lipsa părților. Instanța, potrivit art. 104 alin. 13 din Hot. C.S.M. nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de Ordine Interioară al instanțelor de judecată, va lăsa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcu în ședința publică la a doua strigare se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă, cauza se află la al II – lea termen de judecată iar recurentul contestator M. V. depune la dosar la (fila 30), o adresă prin care arată că renunță la angajare de apărător ales, își menține în totalitate recursul așa cum a fost formulat, iar potrivit dispozițiilor art. 242 C.p.c, recurentul contestator M. V., solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în baza înscrisurilor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 4504 din 22.11.2012 a Judecătoriei Z. s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul- debitor M. V., în contradictoriu cu intimata – creditor Direcția G. a Finanțelor Publice S..
S-a respins cererea formulată de contestator pentru suspendarea executării.
În motivarea sentinței se arată că în cursul executării silite în cauză, s-a întocmit un raport de reevaluare a imobilului teren intravilan situat în zona ,, Sub Brădet,, înregistrat la organul fiscal la data de 26.06.2012.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul M. V., solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinței atacate și admiterea contestației la executare, motivat de faptul că este o diferență foarte mare între evaluarea din anul 2008 și reevaluarea din anul 2012.
Intimata DGFP S. a formulat întâmpinare, prin care solicită instanței respingerea ca nefondat a recursului, motivat de faptul că evaluarea din 2012 a fost efectuată de expertul judiciar evaluator în construcții- membru ANEVAR în mod legal, iar terenul în cauză în nici un caz nu a fost subevaluat așa cum susține contestatorul.
Recursul contestatorului M. V. nu este fondat pentru motivele care succed:
În mod corect și legal instanța de fond a respins ca nefondată contestația la executare a contestatorului M. V. împotriva intimatei DGFP S. și a respins cererea contestatorului pentru suspendarea executării.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanță a reținut că imobilul supus executării a fost evaluat printr-o expertiză de evaluare, iar anunțul privind licitația i-a fost comunicat contestatorului.
La data de 26.06.2012 a fost înregistrat la intimată un raport de reevaluare a terenului situat în zona ,, Sub Brădet ,, (f. 78 și următoarele din dosar fond), iar la data de 11.09.2012 a fost făcut anunțul privind vânzarea la licitație a imobilului, anunț care avea la bază raportul de reevaluare a terenului.
Instanța reține că în cauză au fost respectate condițiile cerute de art. 147 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală referitor la evaluarea prin expertiză, dar organul fiscal nu comunică debitorului raportul de evaluare, ci actul administrativ fiscal de executare silită care se sprijină pe evaluarea întocmită, în cazul de față anunțul privind licitația.
Susținerile contestatorului, făcute în motivarea recursului, potrivit cărora se impune efectuarea unei noi reevaluări a terenului în vederea stabilirii prețului corect de vânzare a acestuia, nu sunt fondate, motivat de faptul că scăderea rapidă a prețului de vânzare a terenurilor este notorie, reevaluare imobilului prin expertiză fiind făcută în mod corect, contestatorul neurmărind altceva decât tergiversarea vânzării terenului la licitație.
Raportat la cele de mai sus, nefiind constatate motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate de către contestatorul M. V., în baza art. 312 alin 1, Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr.4504 din 22.11.2012 a Judecătoriei Z..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul M. V. împotriva Sentinței civile nr. 4504 din 22.11.2012 a Judecătoriei Z..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. N. C. D. Patrițiu P. A. H. V.
promovată la C.A. A.,
semnează președintele
instanței, K. M.
Red.C.N.C/7.05.2013
Dact.H.V./8.05.2013
Jud. fond. P. C. R./Ex.2
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 603/2013. Tribunalul SĂLAJ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 482/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
