Acţiune în constatare. Decizia nr. 482/2013. Tribunalul SĂLAJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 482/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 09-05-2013 în dosarul nr. 3191/337/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 482/2013
Ședința publică din data de 09 mai 2013
Completul este compus din:
Președinte: D. G., președinte secție civilă
Judecător: K. M., președinte Tribunal
Judecător: I. D.
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare recursul formulat de C. MUNICIPIULUI Z., cu sediul în municipiul Z., Piața I. M., nr. 3, județul S., împotriva sentinței civile nr. 751 din 14 martie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentului reclamant C. L. al Municipiului Z. – consilier juridic C. C., lipsă fiind intimata pârâtă, S.C. S. L. Transilvania S.R.L. Cluj-N..
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul este motivat, semnat, după care:
Instanța, verificând competența potrivit dispozițiilor art.159 1 Cod procedură civilă, constată că este competentă în soluționarea prezentului recurs, cu care a fost legal investit.
Reprezentanta recurentului arată că nu are alte cereri.
Nefiind alte cereri formulate, sau probe solicitate, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului declarat.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului în sensul admiterii în totalitatea a pretențiilor solicitate prin acțiunea formulată, reprezentând taxă de publicitate restantă și trecerea în proprietatea Primăriei municipiului Z. a celor 30 de stâlpi care fac obiectul contractului și susține motivele invocate prin memoriul de recurs.
Instanța în raport cu obiectul cauzei și a actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr. 751 din 14 martie 2013, Judecătoria Z. a admis în parte cererea reclamantului Municipiul Z. prin primar – C. L. al mun. Z. formulată în contradictoriu cu pârâta . SRL. Și s-a constatat încetat de drept contractul de asociere în participațiune nr.7364/13.03.2003, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.1/21.12.2004 și actul adițional nr.2/19.05.2008, încheiat între părți.
S-a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 10.967 lei cu titlu de cotă de participare restantă și a sumei de 6.181,52 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate asupra debitului principal de la data scadenței și până la data de 31.12.2011 inclusiv.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 5002,97 lei, cu titlu de taxă de publicitate restantă și s-a obligat pârâta la ridicarea de pe domeniul public a celor 30 de stâlpi ce au făcut obiectul contractului de asociere în participațiune nr.7364/13.03.2003, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.1/21.12.2004 și actul adițional nr.2/19.05.2008.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că la data de 13.03.2003 s-a încheiat între reclamantul C. L. al mun. Z. și S.C. S. L. Transilvania S.R.L. contractul de asociere în participațiune nr.7364/13.03.2003, având ca obiect exploatarea în comun a 60 de stâlpi pe care să fie montate indicatoare stradale, iar în partea inferioară panouri publicitare, unele clauze contractuale fiind modificate ulterior prin actul adițional nr.1 din data de 21.12.2004.
La data de 19.05.2008 s-a încheiat între reclamant și S.C. S. L. Transilvania S.R.L. actul adițional nr.2 la contractul nr.7364 din data de 13.03.2003 prin care părțile au stabilit de comun acord că obiectul contractului îl constituie exploatarea în comun a 30 de stâlpi suport amplasați pe domeniul public al mun. Z., în locațiile identificate în anexa 1 la contract.
Potrivit conținutului clauzelor contractuale cuprinse în art.3.2. lit. a,c astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr.2, S.C. S. L. Transilvania S.R.L. are obligația de a proiecta, monta și amplasa pe cheltuiala sa, precum și de a întreține și repara pe cheltuiala sa stâlpii suport indicatoare stradale și panouri publicitare.
Totodată, potrivit art. 3. 2 lit. f, din contractul modificat prin actul adițional nr.2/19.05.2008, pârâta are obligația de a achita către bugetul local taxa de reclamă și publicitate stabilită în condițiile legislației fiscale prin hotărâre a consiliului local.
De asemenea, la cap. IV, părțile au stipulat că, contractul încetează prin reziliere de plin drept în cazul în care părțile nu-și execută obligațiile în termen de 30 de zile de la data la care cealaltă parte notifică neîndeplinirea obligațiilor respective”.
Prin notificarea nr._ din 04.05.2011, reclamanta somat-o pe pârâtă să respecte obligațiile contractuale asumate, urmând a fi aplicate prevederile cap. IV din contract.
În favoarea reclamantului s-a stabilit astfel posibilitatea rezilierii contractului de închiriere de plin drept, în cazul neîndeplinirii culpabile a obligațiilor celeilalte părți.
În consecință, va constata încetat de plin drept contractul de asociere în participațiune nr. 7364/13.03.2003, având ca obiect exploatarea în comun a 60 de stâlpi pe care să fie montate indicatoare stradale, iar în partea inferioară panouri publicitare.
Potrivit clauzelor contractului de asociere în participațiune nr.7364/13.03.2003, respectiv cap. II ind.1, alin.4 părțile au stipulat expres modalitatea de calcul a participării asociatei S.C. S. L. Transilvania S.R.L. ”prin încasarea la bugetul local al mun. Z. a unui procent de 10% din valoarea contractelor de publicitate în vigoare, dar nu mai puțin de 2 euro/lună/stâlp”. Cum pârâta nu a depus evidența veniturilor asocierii din contractele de publicitate, fapt necontestat de aceasta, reclamantul a procedat la calculul sumei datorate în funcție de cel de-al doilea criteriu stabilit de părți, respectiv 2 euro/lună/stâlp, raportat la un număr de 30 de stâlpi, modalitatea de calcul fiind prezentată în dosar.
Apărările pârâtei în sensul că, în realitate, nu există montați 30 de stâlpi și nici nu are cunoștință de numărul acestora, o parte dispărând pe parcurs, nu pot fi luate în considerare de instanță, câtă vreme în anexa nr.1 la actul adițional nr.2/19.05.2008 părțile au prevăzut expres lista celor 30 de stâlpi ce urmează a fi montați și locul amplasării acestora, pârâta asumându-și obligația de a proiecta, monta și amplasa pe cheltuiala sa, precum și de a întreține și repara pe cheltuiala sa stâlpii suport indicatoare stradale și panouri publicitare, proprietatea sa, prevăzuți în anexa la contract.
Art. 119 Cod procedură fiscală prevede că „Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.” Nivelul dobânzii este de 0,04 pentru fiecare zi de întârziere, conform alin.7 al aceluiași articol iar potrivit art.120 ind.1 alin.2 lit. c, nivelul penalității de întârziere, după împlinirea unui termen de 60 de zile de la scadență este de 15 % din debitul principal neachitat.
În speță, aplicând aceste dispoziții legale mai sus citate, penalitățile de întârziere se ridică la suma de 6181,52 lei, sumă la care urmează să fie obligată pârâta, modalitatea de plată fiind precizată la filele 75-76.
În concluzie, aplicând dispozițiile legale mai sus amintite la starea de fapt reținută în urma probatoriului administrat, instanța apreciază ca întemeiată cererea reclamantului privind plata debitului principal în cuantum de 10.967 lei și a penalităților de întârziere în cuantum de 6.181,52 lei.
Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs C. L. al Municipiului Z. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii în totalitate a acțiunii reclamantei așa cum a fost formulată.
În motivul de recurs invocat reclamantul arată că a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului făcându-se adrese și solicitării de punere în executare a dispozițiilor contractului de asociere în participațiune, ultima încercare fiind invitația pârâtului la o conciliere în data de 9.04.2012, așa cum rezultă din adresa nr._/20.03.2012 și pe care nu a onorat-o așa încât respingerea pretențiilor reclamantei nu este întemeiată și se impune admiterea acțiunii civile formulate în cauză. Se mai arată că prima instanță în mod greșit a respins cererea modificată prin precizarea de acțiune privind atribuirea recurentei a celor 30 buc de stâlpi deoarece în caz de neridicare a acestora de către pârât și aducerea la forma inițială reclamanta va suporta costurile acestor lucrări mai ales că de la încheierea contractului și până în prezent nici una din obligațiile financiare ce îi reveneau nu au fost îndeplinite de pârâtă.
Recursul Consiliului L. al Municipiului Z. nu este întemeiat.
Potrivit art. 270 Cod fiscal cota taxei pentru servicii de reclamă și publicitate se stabilește de C. L., fiind cuprinsă între 1% și 3% și se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama și publicitate. Se prevede apoi că valoarea serviciilor de reclamă și publicitate cuprinde orice plată obținută sau care urmează a fi obținută pentru serviciile de reclamă și publicitate, cu excepția taxei pe valoarea adăugată, iar taxa pentru servicii de reclamă și publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă și publicitate.
Desigur, că în lipsa unei situației cu veniturile obținute din contractele de publicitate încheiate de pârâtă pentru determinarea exactă a bazei de calcul asupra căreia se aplică procentul de 3%, pretențiile reclamantului nu sunt întemeiate.
Nimic nu a împiedicat reclamanta să solicite pârâtei situația contractelor de publicitate încheiate de pârâtă pentru stabilirea corectă a bazei de clacul asupra căreia să se aplice procentul de 3% ceea ce nu a făcut.
Dar nu este întemeiat nici cererea reclamantului de a se dispune trecerea celor 30 de stâlpi în patrimoniul Municipiului Z. întrucât nu a făcut dovada renunțării exprese a pârâtei la ridicarea stâlpilor, obiect al contractului încheiat între părți, în condițiile art. 3.2.lit. e din Actul adițional nr. 2/19.05.2008 la contractul de asociere în participațiune nr. 7364/13.03.2003. De altfel în baza aceluiași articol prima instanță a admis cererea reclamantului și a dispus obligarea pârâtei la ridicarea de pe domeniul public a celor 30 de stâlpi ce au făcut obiectul contractului de asociere în participațiune nr. 7364/13.03.2003 așa cum a fost modificat prin actele adiționale nr. 1/21.12.2004 și respectiv 2/19.05.2008 respingând cererea reclamantului pentru obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere, având în vedere caracterul accesoriu al acestora față de obligația de plată a unei sume de bani.
În consecință în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul urmează a respinge nefondat recursul declarat de reclamantul C. L. al Municipiului Z., împotriva Sentinței civile nr. 751 din 14.03.2013 a Judecătoriei Z..
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. L. al Municipiului Z., împotriva Sentinței civile nr. 751 din 14.03.2013 a Judecătoriei Z..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.05.2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. G. K. M. I. D. C. P. E.
Red. DG/10.06.2013/dact. ECP/12.06.2013/2 ex. jud. fond L. M. D.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 383/2013. Tribunalul SĂLAJ | Succesiune. Decizia nr. 852/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
---|