Partaj judiciar. Decizia nr. 44/2013. Tribunalul SĂLAJ
Comentarii |
|
Decizia nr. 44/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 898/309/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.44
Ședința publică din 22 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. N. C., judecător
D. Patrițiu, vicepreședinte tribunal
P. A., judecător
C. C., grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. I., domiciliat în Marca, nr. 341, județul S. împotriva sentinței civile nr.1039 din 13.09.2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, pronunțată în dosar civil nr._, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentului pârât, avocat F. P., cu împuternicire avocațială la dosar-fila 3 și reprezentantul intimatei reclamante, P. V., avocat S. S., cu împuternicire avocațială la dosar-fila 10, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.85 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentului pârât, avocat F. P., completează timbrajul aferent căii de atac exercitate, sens în care depune la dosar timbru judiciar în valoare de 3,75 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentantul recurentului pârât, avocat F. P., solicită admiterea recursului, susținând că hotărârea instanței de fond trebuia dată în conformitate cu întâmpinarea pe care au formulat-o în cauză și prin care au recunoscut că în posesia pârâtului în urma despărțirii a rămas suma de 10.000 lei.
În cadrul oricărui partaj și în cazul împărțirii bunurilor comune se împarte numai ceea ce există în posesia copartajanților. În momentul despărțirii în posesia pârâtului a rămas doar suma de 10.000 lei.
Soluția instanței se bazează pe declarația unei singure martore și anume Bacsadi P., care nu a precizat cuantumul sumei de bani ce a rămas în posesia pârâtului, ci doar a arătat suma dobândită în urma petrecerii de nuntă. Au fost înlăturate declarațiile martorilor Pontos G. și Balota I. V., din care reiese că o sumă de 3.000 Euro a fost dată cu titlu de împrumut fratelui pârâtului cu consimțământul reclamantei și că în luna octombrie 2010 părțile litigante nu mai aveau bani nici pentru repararea mașinii. Având în vedere aceste aspecte, consideră că probele propuse de reclamantă nu pot fi luate în considerare.
În consecință, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul stabilirii ca valoare partajabilă suma de 10.000 lei, urmând ca sulta să fie stabilită în mod corespunzătoare în favoarea reclamantei.
Reprezentantul intimatei reclamante, avocat S. S., solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea recurentului pârât la plata cheltuielilor de judecată.
Arată, în esență, că părțile litigante au fost căsătorite 3 luni de zile. În urma petrecerii de nunta acestea au dobândit suma de 42.000 lei, care după acoperirea cheltuielilor s-a redus la valoare de 30.000 lei, aspect relatat de martora Bacsadi P.. Prin urmare, rezultă fără tăgadă că în posesia pârâtului a rămas suma de 30.000 lei, acesta împrumutând fratelui său 3000 Euro, fără consimțământul reclamantei. La momentul acordării împrumutului, părțile din proces nu se mai înțelegeau.
Având în vedere că pârâtul a dispus singur de această sumă, se impune ca acesta să plătească reclamantei suma de 15.000 lei ca și consecință a partajului, urmând a-și recupera împrumutul de 3000 Euro de la fratele său.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr.1039/13.09.2012 s-a admis cererea formulată de reclamanta P. C.-V. împotriva pârâtului P. I..
S-a constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în cursul căsătoriei acestora în cote egale de câte ½ parte fiecare, suma de 30.000 lei.
S-a dispus sistarea devălmășiei asupra bunului comun și obligarea pârâtului la plata sumei de 15.000 lei către reclamantă în termen de o lună de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe.
A fost obligat pârâtul la 454 lei cheltuieli parțiale de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța astfel,prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
In dosarul nr._ al Judecătoriei Simleu-Silvaniei a fost desfăcuta căsătoria părților din proces.
Din susținerile reclamantei, necontestate de către pârât, coroborate cu înscrisul de la filele 14-15 si declarația martorei Bacsadi P. (f.28-dosar fond), instanța a reținut că părțile au dobândit suma neta de 30.000 lei ( suma totala fiind de 42.214 lei) la petrecerea ce a avut loc după încheierea căsătoriei, rămasa in posesia pârâtului.
Martorul Pontos G. a declarat ca din banii de nunta suma de 3000 euro a fost împrumutata fratelui pârâtului si că părțile nu si-au cumpărat nici un bun de o valoare importanta din acești bani (f.19-dosar fond), iar martorul Balota I. V. a declarat ca in urma discuțiilor purtate cu pârâtul in octombrie 2010, acesta din urma i-ar fi spus ca nu își cumpără o mașina noua, pentru ca si reparațiile mașinii vechi au fost achitate de către părinții lui.(f.25-dosar fond)
Cele doua declarații de martor nu sunt in măsura să înlăture situația de fapt reținuta anterior de către instanță.
In consecință, instanța a admis cererea si a constatat ca părțile in proces au dobândit in cursul căsătoriei acestora in cote egale de cate ½ parte fiecare, suma de 30.000 lei.
In baza art.36 din fostul cod al familiei, instanța a dispus sistarea devălmășiei asupra bunului comun si a obligat pârâtul la plata sumei de 15.000 lei către reclamanta, iar in baza art.673/10 al. 4 cod pr.civ. a fixat termen de plata de o luna de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
In baza art.276 c.pr.civ. a compensat cheltuielile de judecata ale părților si a obligat pârâtul la 454 lei cheltuieli parțiale de judecata către reclamanta, reprezentând cota de ½ parte din taxa de timbru si timbrul judiciar.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul P. I., solicitând modificarea în parte a acesteia și a se constata că la momentul despărțirii părților a rămas în posesia pârâtului suma de 10.000 lei. Se mai arată că pârâtul a acordat un împrumut fratelui său de 3.000 euro cu consimțământul reclamantei și că nu au fost valorificate declarațiile martorilor Pontos G. și B. I. V. care au declarat în sensul arătat mai sus.
Prin întâmpinare reclamanta solicită respingerea ca nefondat a recursului cu motivarea că la petrecerea de nuntă s-a adunat suma de 42.214 lei din care s-au scăzut cheltuielile de 11.600 lei, astfel că a rămas în posesia pârâtului suma de 30.000 lei în calitate de bun comun în devălmășie.
Recursul nu este fondat.
Părțile au conviețuit circa 3 luni după încheierea căsătoriei. La nuntă s-a adunat suma de 42.214 lei, aspect netăgăduit de părți. După scăderea cheltuielilor a rămas în posesia pârâtului suma de 30.000 lei împrejurare relatată de reclamantă martorei Bacsadi Dioszegi P. imediat după nuntă.
Chiar dacă în mod real a fost împrumutată suma de 3.000 euro fratelui pârâtului, cu sau fără consimțământul reclamantei, suma reală supusă împărțelii este cea de 30.000 lei, iar suma echivalentă împrumutului se atribuie pârâtului care va lămuri acest aspect cu fratele său.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt prin valorificarea logică și rațională a probelor și înlăturarea ambiguităților.
Hotărârea atacată fiind legală și temeinică, tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. I., domiciliat în Marca, nr. 341, județul S. împotriva sentinței civile nr.1039 din 13.09.2012 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2013
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. N. C. D. Patrițiu P. A. C. C.
Plecată în concediu
semnează președinte tribunal
K. M.
Red.DP/25.02.2013
Dact.CC/28.02.2013/2ex
Jud. fond: C. A. S.
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 710/2013. Tribunalul SĂLAJ | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 372/2013.... → |
---|