Plângere contravenţională. Decizia nr. 211/2013. Tribunalul SĂLAJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 211/2013 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 382/1752/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal
Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ Nr. 211/2013
Ședința publică din 03 Decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal
Judecător: I. D.-D.
Grefier: C. P. E.
S-a luat în examinare apelul declarat de intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul General, cu sediul procesual ales la Comisariatul Județean S., din Z., .. 20, județul S., împotriva sentinței civile nr. 439 din 06.06.2013, pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă administratorul S.C. T. T. S.R.L. – B. I. Speranța, lipsă fiind apelanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că apelanta intimată a depus motivele de apel – fila 11-12, după care:
Se comunică un exemplar din motivele de apel cu reprezentanta intimatei petente - administrator B. I., aceasta arată că nu solicită termen pentru studiul motivelor de apel și nu are alte cereri.
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra apelului declarat.
Administratorul societății d-na B. I. Speranța solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, anularea procesului verbal de contravenție, arătând că societatea a fost supusă controlului de către trei organe: G. de Mediu, G. Financiară și a Poliției Economice, iar prin nota de constatare nu s-a dispus nici o măsură, nici o sancțiune, știam că la comerțul cu amănuntul nu am nevoie de Autorizație de mediu. Se mai arată că a făcut comerț cu amănuntul nu a făcut comerț cu ridicata, organele de control au plecat de la fața locului fără să se dispună nici o măsură iar după aceea m-am trezit cu o amendă de 30.000 mii lei. A făcut un curs pentru mărfuri periculoase, în nota de constatare nu s-a constatat nici o nelegalitate, nu s-a dispus nici o măsură de la fața locului, a făcut comerț cu amănuntul nu cu ridicare, în concluzie se solicită respingerea apelului menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond și dacă de poate anularea procesului verbal de contravenție.
Instanța, în raport cu obiectul cauzei, a actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare asupra recursului declarat.
TRIBUNALUL
Prin sentința civilă nr. 439 din 06.06.2013, pronunțată de Judecătoria Jibou în dosar nr._ s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . avand CUI RO686520, înregistrat la ORC J_, în contradictoriu cu intimata G. N. de Mediu – Comisariatul General cu consecința modificării procesul verbal de contravenție . nr._/18.02.2013 în sensul înlocuirii amenzii în sumă de 30.000 lei, cu sancțiunea avertismentului și s-a dispus obligarea intimatei la restituirea sumei de 15.000 lei achitată de către petentă la data de 21.02.2013 în contul IBAN al intimatei RO12TREZ__, reprezentând amenda aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr._/18.02.2013 emis de intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean S..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/18.02.2013, s-a constatat la data de 15.02.2013, ora 12, că societatea petentă comercializează produse chimice respectiv azotat de amoniu către diferite persoane fizice și juridice, fără să dețină autorizație de mediu în acest sens. Totodată la punctul de lucru din Jibou s-a găsit o cantitate de 400 saci de îngrășăminte chimice, respectiv azotat de amoniu.
Aceste constatări au fost consemnate și în nota de constatare încheiată la sediul petentei în prezența reprezentanților și înregistrată cu nr. 14/15.02.2013 și nr. 28/15.02.2013 din Registrul unic de control al agentului economic, actul fiind semnat de către toți participanții.
Fapta contravențională reținută în sarcina petentei este prevăzută si sanctionata de art. 92 (2) pct. 1, art. 94 (1) pct. 1 și art. 96 (2) pct. 1 din OUG nr. 195/2005, iar petentei i-a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 30.000 lei .
Procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura speciala prevăzută de lege, astfel ca se bucura de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însa este relativă și poate fi răsturnată de probe de către contravenient conform dispozițiilor art.1169 cod civil care reglementează sarcina probei .
În cazul de fata, starea de fapt descrisa in procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată prin probe de către petentă, actele de comerț a produselor chimice rezultând și din cuprinsul facturilor depuse la dosar.
Deoarece procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsă, petenta nu a putut formula obiecțiuni la procesul verbal, dar a formulat prezenta plângere contravențională în care și-a prezentat obiecțiunile respective .
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul verbal atacat a fost încheiat cu respectarea cerințelor impuse prin O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că se face dovada săvârșirii faptei contravenționale de către petentă.
Conform prevederilor art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare: “Sancțiunea se aplică in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal “.
Analizând fapta contravențională comisă de petentă prin prisma criteriilor indicate în textul de lege mai sus enunțat, instanța constată că, în concret, gradul de pericol social al faptei contravenționale săvârșite de către petent este unul redus .
S-a apreciat că în concret, gradul de pericol social al faptei contravenționale săvârșite de către petentă este unul redus, petenta fiind la prima abatere de acest gen, sens in care se va admite in parte plângerea petentei și se va modifica procesul verbal de contravenție . nr._/18.02.2013, în sensul înlocuirii amenzii în sumă de 30.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.
Împotriva hotărârii astfel rezumate a declarat apel intimații G. Națională de Mediu, Comisariatul General, solicitând admiterea apelului și modificarea în totalitatea a sentinței civile pronunțate de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală și menținerea procesului verbal de contravenție ca temeinic și legal.
Criticile apelantului vizează următoarele:
Instanța de fond, analizând materialul probator se convinge de vinovăția petentului intimat, constatând că acesta comercializează produse chimice, respectiv azotat de amoniu către diferite persoane fizice și juridice fără să dețină autorizație de mediu, contrar dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. a, coroborat cu dispozițiile art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005, privind protecția mediului, cu modificările ulterioare.
Raportat la prevederile legale sus precizate și a faptului că starea de fapt descrisă în procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată de probe de către petentă, în mod surprinzător, instanța de fond, fără să motiveze în fapt apreciază, în mod cu totul greșit, că gradul de pericol social al faptei contravenționale este unul redus, reținând de asemenea că petenta este la prima abatere de acest gen.
Instanța nu argumentează deloc motivele care au determinat-o să aprecieze că gradul de pericol social al faptei contravenționale este unul redus, deși e convinsă de vinovăția petentei intimate.
Se susține că sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța de fond în mod greșit a dispus înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, ignorând pasivitatea petentului în îndeplinirea obligațiilor legale de obținere a actelor de reglementare în domeniul protecției mediului, natura activității economice desfășurată de petentă, comercializare produse chimice – azotat de amoniu – fără autorizație de mediu, limitele amenzii instituite de legiuitor pentru săvârșirea acestei fapte contravenționale conferă un grad de pericol social mult mai ridicat decât cel apreciat de instanța de fond.
Deliberând asupra apelului de față, tribunalul reține următoarele:
Dând o corectă interpretare probelor administrate în cauză, prima instanță a confirmat prin hotărârea pronunțată starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție.
Cu privire la gradul de pericol social, alături de cele reținute prin sentința apelată de menționat sunt următoarele:
Potrivit art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: ”Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă.” Iar alin. 3 al aceluiași articol prevede faptul că: ”Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.”
Conform art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.” Iar art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 stipulează: ”Sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Principiul proporționalității cuprins în alin. 5 și 6 din art. 5 din O.G. nr. 2/2001, își are originea în dispozițiile art. 53 din Constituție, care permit limitarea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale numai în măsura în care o astfel de limitare este necesară într-o societate democratică și este proporțională cu situația care a determinat-o. Orice sancțiune contravențională implică restrângerea unor drepturi sau libertăți, astfel încât stabilirea și aplicarea unei sancțiuni contravenționale trebuie să se realizeze astfel încât să fie proporțională cu fapta comisă de contravenient.
În cauza dedusă judecății, având în vedere respectarea principiului proporționalității și toate criteriile cuprinse în art.21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, s-a apreciat întemeiat că fapta săvârșită de către petentă, prezintă un grad de pericol social concret relativ redus și se impune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea avertismentului, aceasta din urmă fiind suficientă în cazul faptei concrete săvârșite de către petentă pentru atingerea scopurilor preventiv și educativ al sancțiunilor contravenționale, fapta reținută fiind una de pericol iar nu de rezultat.
Așa fiind, se constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, astfel că în baza art. 480 Cod procedură civilă, apelul de față va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I,
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul declarat de G. Națională de Mediu, împotriva sentinței civile nr. 439/05.06.2013 a Judecătoriei Jibou.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
K. M., I. D.-D. C. P. E. C.
Red.IDD/09.01.2014/ dact. ECP/22.01.2014/jud. fond A. F.
Comunicat 2 ex. .
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1166/2013. Tribunalul SĂLAJ | Succesiune. Decizia nr. 103/2013. Tribunalul SĂLAJ → |
|---|
