Fond funciar. Decizia nr. 265/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 265/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 1700/266/2009
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 265/R
Ședința publică de la 19 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. G. M.
Judecător T. T.
Judecător T. B.
Grefier L. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul Z. G. domiciliat în Călinești Oaș, sat C., ., jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.1267/2012, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-petent P. C. CĂLINEȘTI OAȘ C. G. cu sediul în Călinești Oaș, jud.Satu M., intimații C. L. DE APLICARE A LG. 18/1991 CĂLINEȘTI OAȘ, jud.Satu M., C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG., 18/1991 SATU M., cu sediul în Satu M.,Piața 25 Octombrie, nr.1, jud.Satu M., având ca obiect fond funciar Plângere la Lg.18/91.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din 05.03.2013, când părțile prezente au pus concluzii, ce s-au consemnat prin încheierea ședinței publice din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 12.03.2013 și apoi la data de azi.
TRIBUNALUL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1267/10.09.2012 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, s-a admis plângerea formulată de P. C. CĂLINEȘTI OAȘ – C. G., în contradictoriu cu intimatul Z. GH. G., domiciliat în loc.Călinești Oaș, ., jud. Satu M. și cu intimatele C. locală de aplicare a legii fondului funciar Călinești Oaș cu sediul în loc. Călinești Oaș .. jud. Satu M. și C. județeană de aplicare a legii fondului funciar Satu M. cu sediul în loc. Satu M. P-ța 25 Octombrie nr. 1 jud. Satu M. și, în consecință s-a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr. 31-_ eliberat la data de 18.01.1999 pe seama intimatului Z. Gh. G. cu privire la suprafața de 600 mp. teren, din .. 330/1 și s-a dispus sistarea parțială a colii de CF. înființată în baza acestui titlu; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la fila 19 dosar se află cererea adresată de către intimatul Z. G. Comisiei locale de fond funciar Călinești Oaș prin care acesta solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren de 2,88 ha situat pe raza loc. Călinești Oaș în mai multe parcele: Intravilan 2,37 ha, Somoș -29 ari, Cocăreni – 12 ari și Curti – 10 ari. în cerere nu este menționată nici o suprafață de teren la locul Mocirița.
La data de 21 august 1998, pe seama intimatului Z. Gh. G. născut în 1952 se eliberează Procesul verbal de punere în posesia nr._ pentru suprafața de 5707 mp. în care este inclus și terenul de 600 mp. – top. 330/1.
Se constată că în perioada cooperativizării intimatul Z. G., nu a avut poziție distinctă în Registrul agricol, fiind înscris la poziția tatălui său, numitul Z. G., născut în anul 1917.
La fila 28 dosar se află depus înscrisul sub semnătură privată intitulat „ Contract de vânzare cumpărare” încheiat la data de 03.04.1990, prin care numitul Schita V. vinde intimatului Z., suprafața de 0,10 ha teren situat la locul numit „ Mocirița” – teren cu care a fost înscris în Registrul agricol în perioada 1958 – 1963 pe numele său și înscris în CF. 1054, top. 3337/2 pe defunctul A. M..
Vânzătorul Schita V. în perioada 1961 – 1963 alături de alți membrii ai familiei sale, a fost înscris în Registrul agricol la locul Mocirița cu o suprafață totală de 40 ari (3 ari fâneață și 10 ari arabil).
Nu rezultă că numitul Schita V. ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului cu care a fost înscris în Registrul agricol și i s-ar fi eliberat în condițiile legii nr. 18/1991 acte de proprietate.
Pe baza acestui act, intimatului Z. G. i se reconstituie dreptul de proprietate și i se eliberează Titlul de proprietate pentru suprafața de 600 mp. teren de sub nr.top. 330/1.
În cauză, s-a dispus și s-a efectuat o expertiză tehnică topografică care este prea puțin relevantă în soluționarea prezentei cauze.
Față de actele depuse, instanța apreciind întemeiată prezenta plângere, în baza disp.art.3 alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997 modificată prin Legea nr.247/2005 o va admite conform dispozitivului hotărârii pentru următoarele motive:
Intimatului Z. Gh. G. născut în anul 1952 i se eliberează Titlul de proprietate pentru suprafața de 600 mp. teren – top. 330/1, în pofida faptului că acesta nu a fost înscris în Registrul agricol cu terenul în litigiu, nu a fost menționat în cererea privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Vânzătorul Schita V., prin actul sub semnătură privată încheiat în anul 1990, vinde intimatului suprafața de 10 ari teren situat la locul numit „ Mocirița”.
La data înstrăinării terenului, vânzătorul Schita V. nu deținea nici un act de proprietate asupra terenului înstrăinat de către intimatul Z. G..
În actul sub semnătură privată se face trimitere la CF.1054, top. 3337/2 menționându-se că acest teren figurează pe defunctul A. M., însă expertiza efectuată în cauză infirmă aspectele invocate în contract.
Deși actul sub semnătură privată la care s-a făcut referire mai sus, a fost încheiat în anul 1990, anterior intrării în vigoare a Legii nr.18/1991, intimatul Z. G. în cererea adresată în anul 1991 la data de 12 martie Comisiei locale de fond funciar Călinești Oaș, nu solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 600 mp. dobândit în anul 1990 de la Schita V..
Se constată că, față de cele de mai sus, în mod nelegal și cu încălcarea dispozițiilor Legii fondului funciar, intimatului Z. G. i s-a eliberat Titlul de proprietate pentru suprafața de 600 mp. cu nr. top. 330/1.
Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal recurentul Z. GH.G., solicitând admiterea acestuia și pe cale de consecință, în principal, să se caseze hotărârea atacată cu trimitere spre rejudecare ori modificarea, în sensul respingerii plângerii ca nefondată.
În motivare recurentul arată că sentința atacată este nelegală si netemeinică. Astfel, terenul pe care l-a cumpărat de la Schița V. si care face obiectul litigiului l-a solicitat pe o cerere separată, dar arată că n-are nicio culpă că, comisia locală a pierdut-o, iar în registru agricol pe antecesorul său vânzător Schita V., în locul numit "Mocerata" acesta fiind îndreptățit la reconstituire nu cum eronat reține instanța pe baza unei expertize-care nu i-a fost comunicată si cu privire la care nu și-a putut exprima punctul de vedere. Arată că în mod surprinzător află acum din considerentele sentinței că expertiza infirmă trimiterea din actul sub semnătură, privată la ternul înscris cf nr.1054 Călinești Oaș, nr.top_ si că nu figurează pe A. M.. Cu asemenea concluzii, arată recurentul, nu putea să fie de acord si nu este de acord, astfel fiind privat de dreptul de a cere o nouă expertiză topografică încălcându-se dreptul la apărare si la un proces echitabil, contrar art. 6 din CEDO.
Precizează recurentul faptul că antecesorul său vânzător figurează înscris în registrul agricol 1959-1962 cu terenul din locul numit "Mocerata" și pe care l-a dobândit anterior apariției Legii nr.18/1990, când terenurile erau în circuitul juridic de drept comun, prin urmare colectivitatea comunală nu are niciun interes să ceară anularea titlului de proprietate câtă vreme vânzătorul sau moștenitorii lui nu au solicitat acest lucru.
În consecință pe cale de excepție invocă excepția lipsei de interes juridic în promovarea acțiunii a Primarului comunei Călinești Oaș pentru ca nulitatea titlului său nu aduce niciun folos practic comunității locale sau vreunui terț în numele căruia/căreia ar acționa dl.primar. Legea recunoscând primarului în mod excepțional legitimitate procesuală activă conform art.III, alin.2 Legea nr.169/1997. De altfel prin plângere, dar mai cu seamă instanța, prin considerentele sentinței nu invocă vreun motiv de nulitate absolută a titlul de proprietate, prev.în art.III lit.a din Legea nr.169/1997 motiv pentru care apreciază că titlul ar putea fi lovit doar de nulitate relativă, situație în care primarul nu are interes în promovarea acțiunii, astfel că plângerea acestuia trebuie respinsă si pentru acest motiv, neexistând una din condițiile de exercitare a oricărei acțiuni în justiție.
Învederează recurentul că, faptul că s-a pierdut cererea sa separată sau că nu ar fi solicitat prin cererea nr.107/12.03 1991 reconstituirea dreptului de proprietate si pentru acest teren din litigiu dar totuși i s-a eliberat titlu de proprietate cu încălcarea procedurii prevăzute de lege, încălcarea acesteia nu este culpa lui ci chiar a comisiei locale de aplicare a Legii nr.18/91 al cărei președinte este chiar petentul intimat, situație în care instanța de fond n-a avut în vedere principiul de drept civil că nimeni nu-și poate invoca propria turpitudine pentru a obține recunoașterea unui drept. Faptul că s-au făcut greșeli cu ocazia întocmirii actelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate si eliberându-i titlu în baza acesteia nu-i este imputabil lui si acesta nu poate suporta greșeala unei autorități publice prin care i se aduce un grav prejudiciu respectiv pierderea proprietății pe care a dobândit-o cu buna credință. Obligația să vegheze la respectarea legii în momentul întocmirii documentației si propunerii de eliberarea a titlul de proprietate aparținea celor două comisii inclusiv primarului care este si președintele comisiei locale, soluție ce este în concordanță cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului referitoare la securitatea raporturilor juridice. Anularea titlului de proprietate după trecerea unei perioade mare de timp de la emitere, întabulat pe numele său în cartea funciară, intrat deci în circuitul civil eliberat din culpa exclusivă a intimatelor comisii reprezintă o încălcare gravă a principiului securității raporturilor juridice de proprietate si a articolului 1 din Protocolul adițional nr.l la CEDO. Dacă atunci i se respingea eliberarea titlului si pentru această suprafață, uza de căile legale, nu aștepta ca o autoritate publică să se amestece în drepturile sale private. De altfel, arată că acest amestec este politic, pentru că la zeci de persoane aflate în situația lui autoritățile nu sau amestecat în drepturile lor private, tocmai pentru că fac parte din același partid cu autoritățile.
De asemenea, raportat la principiile jurisprudenței instanței de contencios europene cu efect obligatoriu pentru instanțele naționale, anularea de către judecătorie ca autoritate de stat a titlului de proprietate conform art.11 din Constituția României constituie o ingerința disproporționată asupra dreptului de proprietate privată a sa care se prezumă a fi de bună credință în condițiile art.1899 cod civil si o încălcare a principiului securității raporturilor juridice.
Precizează că sentința este nelegală și pentru încălcarea regulilor procedurale de ordine publică deoarece primarul în calitatea de reclamant nu poate avea dublă calitate în același timp si între aceleași părți respectiv aceia de reclamant, dar si reprezentant legal al intimatei - comisia locală, în reprezentarea acesteia trebuia desemnat un alt reprezentant care să reprezinte interesele comisiei si care să facă o apărarea efectivă si legală.
Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului si în principal casarea sentinței atacate cu trimetere spre rejudecare la instanța de fond, în subsidiar, modificarea hotărârii recurate pentru încălcarea dreptului la apărare si încălcarea principiul contradictorialității, lipsa de interes juridic a primarului în promovarea acțiunii, al turpitudinii si a securității juridice a raporturilor juridice, lipsa vreunui temei juridic prev.de art.III lit.a din Legea nr.169/1997 pe baza căruia s-ar fi constatat nulitatea parțială a titlul de proprietate de către instanță.
În drept invocă prev.art.299, art.304 pct.5, art.304 indice l, art.321 indice 1 alin.2 si 3 Cod de procedură civilă, art.6 CEDO.
. PRIMAR, prin întâmpinarea formulată (fila 14) a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că instanța de fond a constatat nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.31-_ cu privire la suprafața de 600 mp, teren din . 330/1, temeinic și legal, deoarece așa cum reiese din Raportul de expertiză tehnică topografică terenul din litigiu nu se suprapune cu terenul pe care recurentul l-a cumpărat de la Schița V..
Referitor la faptul că terenul cumpărat de la Schița V. a fost solicitat pe o cerere separată, lucru invocat de către recurent, arată că nu este adevărat, solicitările de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991 s-a făcut printr-o singură cerere și nu prin cereri separate pentru fiecare suprafață.
În drept invocă art.115 Cod de procedură civilă.
Prin concluziile scrise și depuse la dosar, recurentul Z. G. a solicitat admiterea recursului, ori trimiterea cauzei spre rejudecare, ori rejudecând fondul cauzei, respingerea cererii de anularea parțială a Titlului său de proprietate, ca nefondată, lipsită de interes juridic legitim aceasta fiind si profund vătămătoare pentru recurent și soarta clădirii edificată pe acest teren.
Precizează recurentul faptul că terenul a aparținut familiei Schița V., de la care a fost cumpărat de el, în anul 1990- fila 28 dosar fond. Nu se contestă această vânzare-cumpărare de moștenitori, nici de comisie.
Vânzarea-cumpărare a avut loc anterior apariției Legii 18 din februarie 1991, fiind încheiat sub incidența Decretului Lege nr. 9/1990, care a liberalizat vânzarea liberă de terenuri si a fost doar parțial abrogate prin Legea 18/1990, unele articole fiind si azi în vigoare din DL nr.9/1990.
Arată că la apariția Legii 18/1991 era așadar proprietar al acestui teren, pentru care el a depus cerere de reconstituire si nu trebuia să depună vânzătorul - Schița V.(astfel că alegația instanței de fond, ca din pag.2 alin.12 "nu rezultă că numitul Schița V. ar fi formular cerere de reconstituire… și i s-ar fi eliberat acte de proprietate" este lipsită de interes si nerelevantă.
Precizează că nu este adevărată nici susținerea instanței de fond, ca la data vânzării terenului către el, Schița V. nu avea acte de proprietate, din moment ce proprietarul tabular A. M., este socrul acestuia.
Terenul a fost cerut de recurent - cererea nr.107/1991- fila 19 dosar fond, făcând parte din terenurile intravilane cerute de acesta în baza contractului de vânzare-cumpărare perfect valabil, apoi comisia i-a validat acest teren, fiind trecut în Adeverința sa de proprietate nr.410/19.08.1994 - fila 26 unde figurează cu teren intravilan 6.200 mp. Apoi i-a fost eliberat procesul verbal de punere în posesie - fila 17, act semnat de primar, secretar si 8 membrii ai comisiei locale între care figurează si actualul jurist F. M..
Arată recurentul faptul că i-a fost eliberat apoi titlul de proprietate, unde din greșeală figurează teren extravilan, deși terenul este intravilan, așa cum recunosc autoritățile locale - fila 38 fond răspuns la întâmpinare, pct.3 alin.2, cum rezultă și din certificatul de urbanism eliberat lui - fila 29, din care rezultă că regimul juridic este intravilan proprietatea acestuia.
De asemenea, mai arată că instanța în mod nelegal, după ce ea dispune efectuarea expertizei, după ce nu mai cere completarea, consideră că expertiza întocmită, este "prea puțin relevantă" în soluționarea cauzei.
Învederează că este total neadevărat faptul că terenul nu a fost solicitat prin cerere de reconstituire, întrucât așa cum a arătat, a depus cerere, i-a fost validat terenul si astfel că nici această a doua motivație nu este adevărată.
Alte motive de nulitate a titlului, expres si limitativ prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997, arată recurentul, nu există si nici nu au fost invocate.
În concluzie, cererea de constatare a nulității parțiale a titlului, este lipsită practic de interes juridic legitim. Prin urmare, nici pe fond cererea sa nu este întemeiată, iar argumentele aduse, cât si cele ale instanței nu sunt reale si legale, solicitând instanței a le respinge si a respinge cererea pe fond, menținând titlul lui, acesta fiind legal întocmit.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:
1) În motivarea recursului, recurentul își justifică dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 330/1 prin invocarea cumpărării acestui teren, în 03.04.1990, de la numitul Schita V..
În realitate, terenul fiind cooperativizat (așadar dreptul de proprietate fiind transmis cooperativei agricole până la reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legii fondului funciar), vânzătorul nu putea să transmită dreptul de proprietate asupra terenului, iar potrivit art.8 alin.2 din Legea nr.18/1991, dreptul de proprietate asupra terenurilor cooperativizate se reconstituie membrilor cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum si, în condițiile legii civile, moștenitorilor acestora, astfel încât, recurentul nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate (altminteri, astfel cum rezultă din lucrarea de expertiză efectuată în primă instanță, terenul din titlul de proprietate nu este identic cu terenul pretins a fi cumpărat de către recurent).
2) Lucrarea de expertiză s-a comunicat recurentului în primă instanță, prin reprezentant, în ședința publică din data de 14.05.2012.
3) Conform art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997, nulitatea titlului de proprietate este absolută, iar faptul că – prin alin.2 al aceluiași articol – primarului i se conferă calitate procesuală activă în a invoca nulitatea absolută a titlului de proprietate, este suficient pentru a exercita această atribuție; desigur, primarul (ca organ al administrației publice locale) nu are un interes personal în a invoca nulitatea absolută, însă, acesta acționează în apărarea interesului general, acel al legalității reconstituirilor în temeiul legilor fondului funciar,
4) Chiar dacă a existat cererea de reconstituire asupra terenului din litigiu, această reconstituire este nelegală pentru motivele arătate la pct.1.
5) Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu a apreciat vreodată, că anularea titlurilor nelegale ar constitui o ingerință disproporționată asupra dreptului de proprietate.
6) În litigiu, reclamant este primarul, iar intimat comisia locală de fond funciar, așadar două subiecte de drept diferite, nefiind încălcată nicio normă de drept substanțial sau procedural (atât calitatea procesuală a primarului, cât și calitatea acestuia de președinte a comisiei locale de fond funciar izvorăște din lege).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul recurentului Z. G., domiciliat în Călinești Oaș, sat C., ., jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.1267/2012 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul P. C. CĂLINEȘTI OAȘ, cu sediul în Călinești Oaș, județul Satu M., C. L. DE APLICARE A LEGII NR.18/1991 CĂLINEȘTI OAȘ, județul Satu M. și C. JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII NR.18/191 SATU M., cu sediul în Satu M., Piața 25 Octombrie, nr.1, județul Satu M..
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 19.03.2013.
Președinte, R. G. M. | Judecător, T. T. | Judecător, T. B. |
Grefier, L. D. |
Red.T.T./29.03.2013.
Tehnored_VD /29.03.2013.
2 ex.
Jud.fond: L. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1200/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1201/2013.... → |
|---|
