Grăniţuire. Decizia nr. 248/2013. Tribunalul SATU MARE

Completul compus din:

PREȘEDINTE T. T.

Judecător T. B.

Grefier M. B.

Pe rol se află soluționarea apelurilor civile declarate de apelantul-reclamant B. I., cu domiciliul în loc. Negrești Oaș, ., jud. Satu M. și apelantul-pârât B. M., cu domiciliul în Negrești Oaș, ., jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 1393/2012, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._, având ca obiect grănițuire.

La pronunțare nu se prezintă părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care; prin serviciul de registratură a instanței, la data de 03.12.2013, apelantul-pârât, prin reprezentant, a depus concluzii scrise și chitanțele nr. 73/12.11.2012 și 84/14.12.2012 reprezentând onorariu avocațial.

Se constată că judecarea apelurilor a avut loc în ședința publică din data de 26.11.2013, când susținerile părților prezente au fost consemnate în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi;

TRIBUNALUL

DELIBERÂND

Asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1393/01.12.2012 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Negrești Oaș a respins excepția autorității de lucru judecat, excepție invocată de av. T. A. în reprezentarea pârâtului B. M. și a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul B. I. în contradictoriu cu pârâtul B. M., și, în consecință, a stabilit linia de hotar între proprietățile pârâților pe aliniamentul A B C D E F GH conform expertizei tehnice topografice efectuată în cauză de expert ing.D. V., act care face parte integrantă din hotărârea atacată. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 8910/1995 dată de Judecătoria Satu M. în dosar nr. 3805/1993 a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul B. M., dom. în loc.Negresti Oaș, . ( pârât în prezentul dosar) împotriva pârâților B. V. și B. M. dom. în loc.Negrești Oaș, . (antecesorul reclamantului B. I.) și s-a stabilit linia de hotar între proprietatea reclamantului și a pârâtului între punctele A,B,C,D,E,F,G,I,J,K,L,M,N, conform expertizei și a planului de situație ce face parte integrantă din hotărâre, întocmite de inginer expert Beregsasany Ș..

Această hotărâre a fost pusă în executare prin procesul verbal întocmit la data de 6 mai 1998 de executor judecătoresc D. C. în dosar execuțional 97/1998.

Reclamantul B. I. a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr.8910/1995 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr.3805/1993. Cererea fost respinsă prin sentința civilă nr.2216/31.03.1999 a Judecătoriei Satu M. în dosar nr.9531/1998. A mai formulat acest reclamant contestație la executare împotriva formelor de executare din dosar execuțional nr.97/1998 contestație la executare respinsă.

Conform extrasului CF 249 Negrești Oaș reclamantul B. I., alături de numita B. I., sunt proprietari tabulari asupra cotei de 1/30 parte din casă de sub nr.top. 249 și au înscris un drept de folosință asupra cotei de 200 mp. teren pe durata existenței construcției.

La data de 26.03.1990 s-a eliberat pe seama reclamantului un proces verbal de punere în posesie pentru suprafața de 0,30 ha teren situat pe . însă eliberată adeverință de proprietate sau proces verbal de punere în posesie.

Niciuna dintre părți nu are calitatea de proprietar tabular asupra terenurilor din litigiu pentru care se solicită stabilirea liniei de hotar.

Având în vedere îndrumarul deciziei Curții de Apel Oradea nr. 1121/2005/R dată în dosar 3941/2005 instanța a dispus efectuarea expertizei topografice având ca obiect stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților.

Din cauza lipsei acute de experți topografi și a neefectuării lucrării tehnice topografice, cauza a trenat pe rolul instanței aproximativ șapte ani. În final raportul de expertiză tehnică judiciară a fost efectuat de expert ing.topograf D. V. fiind depus la dosar.

Din conținutul acestei lucrări rezultă că în prezent între cele două proprietăți există un gard care delimitează mejda dintre ele. Gardul a fost stabilit în urma executării sentinței civile dată în dosar nr.3805/1993 și pe baza expertizei efectuată de expert ing. Bereczati S.. Se mai arată că gardul respectă aliniamentul stabilit prin expertiza la care s-a făcut referire mai sus, dar nu se respectă planul cadastral în zonele precizate în expertiză. Poziția noua a mejdei propunere care respectă planul cadastral este aliniamentul ABCDEFGH provenite din aliniamentul ABCDEFGH. S-au depus planșe foto în susținerea celor constatate.

S-a constatat o mică modificare a liniei de hotar față de cea existentă în prezent care însă respectă planul cadastral.

Cu ocazia cercetării la fața locului instanța a constatat existența unui gard despărțitor între proprietățile extratabulare ale celor două părți.

Au existat obiecțiuni ale părților cu privire la modul de întocmire a expertizei și s-a solicitat o nouă cercetare la fața locului, instanța respingând această cerere.

În lipsa unor acte din care să rezulte calitatea de proprietari tabulari a părților asupra terenurilor pe care le dețin în proprietate, este foarte dificil de a stabili o linie de hotar între proprietăți care să convină ambelor părți. Mai mult, linia de hotar între proprietățile părților a fost stabilită definitiv și irevocabil printr-o hotărâre judecătorească care a fost pusă în executare.

Reclamantul nefiind mulțumit de acea hotărâre judecătorească și modul în care a fost pusă în executare, a promovat această acțiune, prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar implicit modificarea mejdei existente.

Raportat la starea de fapt, expertul a propus o nouă linie de hotar având în vedere mențiunile existente în planul cadastral întrucât actele prin care părțile să-și dovedească dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care le dețin, nu există. Cu toate acestea, acțiunea în grănițuire nu obligă pe reclamant să dovedească faptul că este proprietarul terenului pentru care cere să se stabilească linia de hotar care îl desparte de terenul vecin.

Așa fiind, instanța de fond, apreciind întemeiată cererea, în baza art.584 Cod civil, a admis-o conform dispozitivului hotărârii atacate, respingând excepția autorității lucrului judecat invocată de av.T. A. în reprezentarea pârâtului B. M. întrucât nu există identitate de părți cu cele din dosarul nr.3805/1993 al Judecătoriei Satu M.. Nu au fost acordate cheltuieli de judecată întrucât nu au fost solicitate.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, au declarat apel atât reclamantul B. I., cât și pârâtul B. M..

Apelantul-reclamant a solicitat admiterea apelului declarat ca fiind depus în termenul prevăzut de lege și schimbarea în tot a sentinței apelate, ca fiind netemeinică și nelegală, în sensul ca instanța de fond prematur a soluționat cauza, în lipsa apelantului-reclamant, deși a contestat raportul de expertiză, cât și completarea raportului de expertiza care s-a făcut fără ca expertul să se deplaseze în teren, deși reclamantul a solicitat o cercetare la fata locului a instanței împreună cu expertul, fie efectuarea unei noi expertize; cu cheltuieli de judecată atât de la fond, cât și în apel.

În motivarea căi de atac exercitate, apelantul-reclamant arată că soluția pronunțata de instanța de fond este netemeinică și nelegală, întrucât instanța s-a pronunțat prematur. Învederează că a contestat raportul de expertiza, completarea acestuia, întrucât completarea raportului s-a efectuat fără deplasarea expertului la fața locului. De asemenea, arată că a solicitat instanței de judecata cercetarea la fața locului, care s-a făcut dar fără să participe expertul, iar prima instanță s-a pronunțat în lipsa apelantului-reclamant și nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Precizează că - așa cum a arătat și în "obiective pentru expertiza" - linia de mejdă care separa proprietățile părților a fost modificata prin punerea in executare de către executorul judecătoresc, la data de 06.05.1998, a dispozitivului sentinței civile nr.8910/1995 pronunțată în dosarul civil nr.3805/1993 al Judecătoriei Satu-M., sentința fiind definitivă, nefiind apelată ori recurată, întrucât actualul apelant-pârât B. M. s-a judecat de unul singur, acest aspect rezulta din încheierile de ședința și consemnat în dispozitivul sentinței. Arată că actualul apelant-intimat B. M., proprietar al imobilului cu nr.11/19, a chemat in judecată pe bunicul apelantului-reclamant, B. M., ca proprietar al imobilului de la nr.13/21, care era decedat la data deschiderii procesului, respectiv la data de 30.04.1990 exista certificatul de deces la dosar.

Menționează că în timpul vieții bunicul său i-a înstrăinat apelantului-reclamant imobilul în baza contractului de vânzare-cumpărare in forma autentica la data de 06.01.1989 la notariatul de Stat Satu-M.. Arată faptul ca din toamna anului 1992 in acest imobil nu a locuit nimeni si apelantul-reclamant nu a avut cunoștință de respectivul dosar nr.3805/1993 al Judecătoriei Satu M., în care s-au efectuat doua expertize topografice, ambele solicitate de către actualul apelant-intimat B. M., proprietar al imobilului cu nr.11/19.

În drept, invocă art.282-298, art.274 Cod proc.civ.

Apelantul-pârât a solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii în sensul admiterii excepției autorității de lucru judecat și în consecință respingerea acțiunii, iar, în subsidiar, în măsura în care s-ar admite acțiunea să se stabilească linia de hotar pe linia existentă actualmente, linie marcată cu gardul construit, gardul despărțitor dintre proprietatea pârâtului și a reclamantului fiind corect amplasat pe linia de hotar, cu cheltuieli de judecată.

Consideră că hotărârea dată de instanța de fond este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:

În mod greșit a respins instanța excepția autorității de lucru judecat. Apelantul-pârât a solicitat, în principal, respingerea acțiunii în baza excepției autorității de lucru judecat pe care a invocat-o raportat la faptul că linia de hotar a fost stabilită în contradictoriu cu proprietarii tabulari vecini cu proprietatea apelantului-pârât în baza unei hotărâri judecătorești (sentința civilă nr.8910/1995 pronunțată de Judecătoria Satu M.). Această sentință a fost pusă în executare silită conform procesului verbal din data de 6.05.1998 încheiat de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr.97/1998, executarea fiind urmată de construirea efectivă a unui gard pe amplasamentul liniei de hotar stabilită prin sentință.

Menționează că reclamantul, în calitate de succesor în drepturi a fostului proprietar, a fost prezent la punerea în executare a hotărârii privind stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți.

Mai mult decât atât, a formulat contestație la executare împotriva acestei executări care a format obiectul dosarului nr.811/1998 al Judecătoriei Negrești Oaș și ordonanță președințială care a format obiectului dosarului nr.812/1998, ambele fiind respinse.

Precizează că prin hotărârea ce s-a executat, proprietatea apelantului-pârât a fost delimitată față de ambii vecini, astfel că stabilirea unei alte limite de hotar cum a dispus instanța de fond ar avea drept consecință diminuarea suprafeței proprietății sale, precum și ar aduce atingere stabilității raporturilor juridice stabilite între părți.

Consideră că în mod nelegal a fost stabilită o nouă linie de hotar conform propunerilor expert D., cu atât mai mult cu cât gardul ce desparte proprietățile a fost amplasat corect, chiar expertul arată că între proprietăți a avut loc o stabilire de mejdie pe baza unei expertize efectuate de ing.Bereshazi St. care a stabilit mejdia dintre proprietăți tot pe baza hărții cadastrale, mejdă care este folosită așa și în momentul actual (pag.2 al.3 exp.).

Învederează că proprietățile sunt împrejmuite pe toate laturile și expertiza expertului Bereshazi a respectat drepturile de proprietate ale părților.

În măsura în care a admis acțiunea, consideră că instanța de fond trebuia să constate că gardul despărțitor dintre proprietățile părților este corect amplasat pe linia de hotar și să stabilească linia conform acestuia, apelantul-pârât având în folosință suprafața de teren proprietatea sa delimitată prin garduri pe care o deține de zeci de ani, rezultând și din expertiză că linia de hotar pe care este construit gardul actual nu este de natură a-l prejudicia în niciun mod pe reclamant, deoarece expertiza efectuată de ing.D. V. pe o porțiune indică că s-ar impune mutarea gardului spre reclamant chiar la frontul străzii, ceea ce ar însemna un câștig pentru apelantul-pârât și o pierdere pentru reclamant implicit, iar în zona grădinii mutarea liniei de hotar spre apelantul-pârât pe o porțiune relativ redusă nesemnificativă.

Consideră că expertul nu a avut în vedere la măsurători ca punct de referință linia de hotar dintre proprietatea apelantului-pârât și a celuilalt vecin din partea dreaptă (B.), punct de referință a liniei de hotar ce a fost stabilit prin hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat.

Apelantul-pârât precizează că nu a fost membru CAP și prin modificarea liniei de hotar, i se încalcă și dreptul de proprietate, întrucât de zeci de ani și-a folosit proprietatea așa cum o folosește și azi. Pe de altă parte, o modificare a liniei de hotar prin reconstrucția gardului ar presupune cheltuieli mai mari decât beneficiul pe care ar putea să-l aibă reclamantul cu atât mai mult cu cât gardul este fixat pe stâlpi plantați cu beton. Acest aspect a fost constatat și de instanță cu ocazia deplasării la fața locului.

Învederează că prima instanță nu a luat în considerare nici faptul că expertul nu a răspuns la toate obiecțiunile formulate și i-a respins proba solicitată.

Este cunoscut faptul că uneltele de măsurare topografică utilizate la data întabulării, precum și la data la care s-a judecat pricina anterioară de grănițuire aveau un grad de eroare considerat tolerabil la acea dată față de aparatura performantă utilizată în prezent, care chiar și ea permite o toleranță și ea este supusă unor erori în anumite limite. Prin urmare, doar pentru faptul că aparatura topografică este mai performantă azi, nu se poate trece peste autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești ce s-a pronunțat în baza unei expertize judiciare în care măsurătorile au fost efectuate cu uneltele existente la acea dată. Dreptul de proprietate al apelantului-pârât și al vecinilor săi a fost avut în vedere în raport de înscrierile de carte funciară, prin modul în care s-au stabilit cele două linii de hotar în stânga și în dreapta proprietății sale prin hotărârea din 1995 și prin punerea în executare a hotărârii judecătorești s-au consolidat drepturile lor asupra liniilor de hotar actuale, precum și asupra întinderii proprietății.

Precizează că reclamantul a vândut vecinului G. o parte a terenului proprietatea sa, iar deplasarea liniei de hotar s-ar putea datora greșitei luări a punctului de referință de la care s-a făcut măsurătoarea de către exp.D.. S-a omis de către expert a se lua în considerare acea vânzare către G., se impunea măsurarea și a parcelei de teren vândute acestuia. Toate aceste neconcordanțe ar fi putut să fie lămurite de către expert dacă instanța ar fi încuviințat cererea de a fi audiat în instanță sau măcar dacă ar fi fost prezent la fața locului cu ocazia cercetării de la fața locului unde, de asemenea, a solicitat prezența acestuia pentru a da lămuriri.

Consideră că prin respingerea probei solicitate i s-a încălcat dreptul al un proces echitabil fiindcă era important ca expertul să dea lămuririle solicitate cu atât mai mult cu cât nu a răspuns la toate obiecțiunile și expertiza este neclară neindicându-se nici măcar la ce distanțe se află acele puncte indicate de expert ca urmând a se translata.

Precizează că a fost de bună credință construind gardul în baza unei hotărâri judecătorești care a fost pusă în executare, a plantat stâlpii cu acea ocazie și costurile suportate au fost destul de mari, ori în măsura în care se admite cererea reclamantului în conformitate cu expertiza, dat fiind lipsa unui interes real în o reamplasare a gardului, trebuia să fie obligat reclamantul să suporte în întregime costurile unei eventuale demolări și reconstrucții a respectivului gard. Menționează că prejudiciul care i se creează este foarte mare și este injust ca să nu se țină seama de hotărârile judecătorești anterioare.

Consideră că linia de hotar dintre cele două proprietăți este corect stabilită prin hotărârea anterioară și este consolidată printr-un gard solid construit de mai bine de 12 ani.

Față de cele de mai sus, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept, invocă art.286 și urm.Cod proc.civ.

Apelantul-intimat B. I. a formulat întâmpinare la apelul pârâtului și, prin intermediul ei, a cerut respingerea apelului părții adverse, întrucât proprietățile in litigiu sunt bine delimitate la frontul stradal și pe o distanță de circa 65 - 70 ml, cu gard din fier pe fundație de beton, prezentul apelant-intimat B. M. are deschidere la frontul stradal 13 ml, pe când apelantul-intimat B. I. are 15,40 ml - suprafața măsurata și în folosință și în prezent, aspect chiar consemnat planul de situație in baza căruia s-a pus în executare dispozitivul sentinței, doar pe circa 65-70 ml de la frontul stradal, situația se schimba fraudulos de la aceasta distanta spre capătul opus spre vale unde este . case.

Învederează că apelantul-intimat B. M., în baza contractului de donație in forma autentică primește de la părinții săi suprafața de 600 stj = 2100 mp., iar apelantul-intimat B. I. are suprafața de 2900 mp., dovada sunt actele de la dosar.

Consideră că motivele invocate în apelul promovat de către numitul B. M., sunt doar "vorbe seci, gogoși vânduți pe piața", nesusținute cu vreo probă concludentă în acest sens.

Învederează faptul că acțiunea promovată către Judecătoria Satu M. nu a fost promovata de către prezentul apelant-intimat B. M., acesta fiind un om în vârsta, cu bun simț, ci de către fiii acestuia, B. G. si G., (care au procura la dosar).

Analizând sentința, tribunalul constată caracterul ei nelegal cauzat de greșita soluționare a apărării structurată pe puterea lucrului judecat.

Conform considerentelor hotărârii apelate, prima instanță a respins apărarea pârâtului cu motivarea că în cauza de față nu există identitate de părți cu cele din dosarul nr.2805/1992 al Judecătoriei Satu M..

În mod evident, argumentul judecătoriei este eronat, întrucât reclamantul din pricina de față, B. I., este succesorul universal al pârâtului din dosarul nr.3805/1993 al Judecătoriei Satu M. și, fiind continuatorul persoanei pârâtului defunct, identitatea de părți nu poate fi negată. De altfel, este greu de explicat cum judecătoria a utilizat acest argument câtă vreme, în cuprinsul acelorași considerente, a reținut că reclamantul B. I., prevalându-se de calitatea sa de succesor al pârâtului, a atacat cu o cerere de revizuire Sentința civilă nr.8910/1995, iar, apoi, a uzat și de contestația la executare.

Întrucât între cele două terenuri a fost stabilită linia de demarcație prin Sentința civilă nr.8910/1995 a Judecătoriei Satu M. și părțile coincid, noua cerere în grănițuire trebuie respinsă în considerarea aspectului pozitiv al lucrului judecat (art.1201 din vechiul Cod civil).

Pentru aceste rațiuni, tribunalul, în temeiul art.296 din codul de procedură civilă de la 1865, a respins apelul reclamantului, a admis apelul pârâtului și a schimbat în întregime sentința, în sensul respingerii cererii în grănițuire.

Totodată, în baza art.274 combinat cu art.298 din același cod, pe temeiul culpei procesuale, apelantul-reclamant a fost obligat să plătească apelantului-pârât 1000 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul reclamantului B. I., domiciliat în Negrești Oaș, ./2, jud.Satu M., declarat împotriva Sentinței civile nr.1393/2012, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr._ .

Admite, ca fondat, apelul pârâtului B. M., domiciliat în Negrești Oaș, ., jud.Satu M., declarat împotriva aceleiași sentințe și, în consecință:

Schimbă în întregime sentința apelată, în sensul că respinge acțiunea civilă în grănițuire promovată de reclamant.

Obligă intimatul-reclamant să plătească apelantului-pârât suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 3.12.2013.

Red.T.B./17.12.2013

Tehnored_BER /19.12.2013

Ex.4

- ..cu: B. M., B. I.

Jud.fond: L. M.