Partaj judiciar. Decizia nr. 18/2013. Tribunalul SATU MARE
Comentarii |
|
Decizia nr. 18/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 56/266/2008
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 18/.> Ședința publică de la 06 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M. C.
Judecător E. R.
Grefier M. C.
Pe rol se află judecarea apelului civil formulat de apelantul-pârât A. V., dom.în Bixad, ., județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 1282/12.09.2012 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș, în contradictoriu cu intimata-reclamantă P. M., dom.în localitatea Pecica, ., județul A., având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc la 30 ianuarie 2013, când concluziile părților au fost consemnate prin încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, amânându-se pronunțarea la data de azi.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1282/12.09.2012 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Negrești Oaș a admis în parte acțiunea civilă și cererea reconvențională formulată de reclamanta pârâtă P. M. împotriva pârâtului reclamant A. V. și, în consecință, a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții A. V., decedat la data de 18.04.1991 și A. A., decedată la data de 07.10.2007, este formată din următoarele bunuri imobile: casă de locuit și anexe gospodărești, situate în loc.Boinești, ., jud.Satu M., în valoare de 30.355 lei, valoare stabilită prin expertiza tehnică judiciară efectuată de ing.M. D. M., expertiză ce face parte integrantă din hotărârea atacată; teren situat în locul numit „Acasă” în suprafață de_ mp. în valoare de 30.804 lei, teren în locul numit „Răstoci” în suprafață de 3558 mp. în valoare de 2668 lei, teren în locul numit „În părți” în suprafață de 3500 mp. în valoare de 1750 lei, teren în locul numit „Cioncas” în suprafață de 4300 mp. în valoare de 2150 lei, teren în locul numit „B.” în suprafață de 3207 mp. în valoare de 1603 lei, teren în locul numit „L.” în suprafață de 2832 mp. în valoare de 5664 lei, teren în locul numit „Loză” în suprafață de 4800 mp. în valoare de 4860 lei, teren în locul numit „La V.” în suprafață de 5926 mp. în valoare de_ lei, teren în locul numit „Nedeie” în suprafață de 6849 mp. în valoare de 5136 lei, teren în locul numit „Gorbeasca” în suprafață de 4062 mp. în valoare de_ lei și teren în locul numit „Goz” în suprafață de 1831 mp. în valoare de 915 lei, terenuri în suprafață totală de 5 ha 1194 mp și în valoare totală de 77.559 lei, conform expertizei tehnice judiciare a expertului Markus G., expertiză ce face parte integrantă din hotărârea atacată. S-a constatat că au vocație succesorală după defuncții A. V. și A. A., reclamanta în calitate de fiică, având cota de 1/2 părți și pârâtul în calitate de fiu având cota de 1/2 părți. S-a sistat starea de indiviziune între părți asupra masei succesorale și s-a atribuit pârâtului întreaga masă succesorală amintită mai sus. A fost obligat pârâtul să achite reclamantei o sultă în valoare de 53.957 lei, suma ce reprezintă cotă de ½ din valoarea totală a masei succesorale care este de 107.914 lei. Au fost respinse restul cererilor formulate de părți și au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că din conținutul cererii de deschidere a procedurii succesorale după defunctul A. V., decedat la 18.04.1991, și A. A., decedată la 07.10.2002, rezultă că moștenitorii acestora sunt reclamanta – fiică și pârâtul – fiu.
La data decesului celor doi au rămas următoarele bunuri proprietate extra tabulară: casă de locuit în Boinești nr.326 (104 mp.); grajd (30mp.) și alte construcții (30 mp.); teren 250 mp. – Boinești nr. 326 ; teren arabil 7250 mp. și vii de 500 mp.
Din conținutul Adeverinței nr.1326/24 martie 2008 eliberată de Primăria comunei Bixad rezultă că defunctul A. V. în perioada 1959-1963 a fost înscris în Registru agricol cu următoarele bunuri imobile: acasă 0,10 ha; acasă arabil – 0,56 ha; „Răstoci” arabil – 0,15 ha; fâneață 0,35 ha; „Cioncași” fâneață – 0,43 ha; „B.” arabi – 0,22 ha; „B.” – 0,23 ha teren neproductiv; „L.” arabil – 0,66 ha; „Loză” fâneață – 0,40 ha; „La V.” arabil – 0,30 ha și „La vale” 0,23 ha teren neproductiv .
Pârâtul A. V. în interogatoriul ce i-a fost luat a recunoscut că din masa succesorală face parte casa de locuit situată în loc.Boinești rămasă după părinții săi și terenul aferent de 250 mp., respectiv de 7250 mp. și vii în Boinești de 500 mp., arătând că este de acord să-i plătească reclamantei sulta ce i se cuvine dar să se țină cont de investițiile și cheltuielile făcute de el la aceste imobile.
Reclamanta în interogatoriul ce i-a fost luat a arătat că pârâtul nu a locuit împreună cu părinții, deoarece avea casa lui, iar cheltuielile de înmormântare nu le-a suportat el, întrucât părinții aveau bani pregătiți pentru înmormântare, recunoscând însă ca făcând parte din masa succesorală imobilele înscrise în evidențele fiscale .
Martorii B. V., D. V., P. G. în declarațiile ce le-au fost luate au arătat că după defuncții A. V. și A. au rămas următoarele bunuri: casă de locuit cu anexă, grajd și teren aferent, precum și mai multe suprafețe de teren a căror întindere nu o cunosc situate în parcelele „Pe V., În L., Nedei, Răstoci, Cioncași”. De asemenea, martorii au mai arătat că nu știu cine a suportat cheltuielile de înmormântare și nici care dintre părți a efectuat investiții la casă .
Expert M. D. prin expertiza efectuată a stabilit valoarea de circulație a imobilului compus din casă de locuit și anexe gospodărești, situat în loc.Boinești, ., jud.Satu M., proprietate extratabulară a defuncților A. V. și A. la valoarea de 30.355 lei.
Pentru identificarea terenurilor ce compun masa succesorală, stabilirea valorii de circulație și propuneri de partajare s-a administrat proba expertizei topografice.
În cauză s-au efectuat două expertize tehnice topografice, expertiza efectuată de expertul Markuș G. a fost agreată de ambele părți și în aceste condiții ea a stat la baza pronunțării hotărârii .
Așa fiind, instanța de fond, apreciind întemeiate în parte atât cererea principală, cât și cererea reconvențională, în baza art.728 Cod civil, le-a admis conform dispozitivului hotărârii atacate.
În urma sistării stării de indiviziune asupra masei succesorale descrise mai sus s-a atribuit pârâtului reclamant reconvențional întreaga masă succesorală, ținându-se cont atât de cerere, dar și de faptul că reclamanta pârâtă reconvențional prin cererea de chemare în judecată nu s-a opus acestui mod de partajare.
Pârâtul reclamant reconvențional a fost obligat să plătească reclamantei pârâte reconvențională o sultă de 53.957 lei reprezentând ½ din valoarea totală a masei succesorale .
Au fost respinse celelalte capete de cerere din acțiunea reconvențională acestea nefiind dovedite.
Văzând și dispozițiile art.276 Cod procedură civilă cheltuielile de judecată avansate de părți pentru susținerea procesului au fost compensate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul A. V., solicitând admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul: a se stabili valoarea casei de locuit cu anexe, situate în Boinesti . jud.Satu M., conform expertizei ing.Dutca V., de 17.315 lei; a dispune partajul masei succesorale în natură atribuind și pe seama pârâtei terenurile identificate și evaluate de exp.M. Gh.: teren 2800 mp in locul "L." în val.de 5664 lei, teren la locul "Cioncaș", în supr.de 4200 mp. val. de 2150 lei, teren la locul "Loză" în supr.de 4000 mp, val.4860 lei; a se stabili o sultă în favoarea reclamantei de 34.763 lei; a se menține în rest dispozițiile sentinței atacate; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac promovate, apelantul arată că hotărârea instanței de fond este criticabilă având în vedere greșita modalitate de partaj aleasă, ca urmare a atribuirii tuturor bunurilor ce compun masa succesorală pe seama doar a unuia dintre moștenitori, respectiv pe seama pârâtului, cu obligarea sa la plata unei sulte pe seama reclamantei, care de fapt reprezintă contravaloarea bunurilor ce s-ar cuveni acesteia din masa succesorală. Consideră că soluția nu este echitabilă și este contrară folosinței actuale exercitată de părți asupra bunurilor, element de care instanța trebuia să țină seama la formarea loturilor. Astfel, unele dintre parcelele de teren ce au format masa succesorală și pe care instanța Ie-a atribuit pârâtului, sunt în posesia celelalte moștenitoare - reclamanta și trebuiau atribuite acesteia, astfel cum de altfel aceasta și-a exprimat poziția în proces, chiar prin întâmpinare, cu care apelantul a fost de acord. Parcelele respective au fost identificate și evaluate de exp.M. Gh. și sunt următoarele: teren 2800 mp in locul "L." în val.de 5664 lei; teren la locul "Cioncaș", în supr.de 4200 mp. val. de 2150 lei; teren la locul "Loză" în supr.de 4000 mp, val.4860 lei.
În privința casei de locuit cu anexe, situate în Boinești, ., jud.Satu M., conform expertizei ing.Dutca V., valoarea acesteia este de 17.315 lei, valoare care solicită să se aibă în vedere la stabilirea masei succesorale. Solicită să se ia în calcul această valoare pentru că este o valoare ce reflectă realitatea, având în vedere că expertul a subliniat că este vorba despre o construcție abandonată, foarte deteriorată, "în curs de dărâmare", astfel că evaluarea acestuia este mult mai apropiată de realitate decât cea efectuată de exp. M. D., care este exagerată și trece cu vederea tocmai starea actuală a construcției.
În măsura în care criticile de mai sus vor fi apreciate ca temeinice în recurs, este evident că și valoarea sultei în favoarea reclamantei, urmează a se modifica astfel cum apelantul a solicitat, menținându-se în rest dispozițiile sentinței atacate.
Tribunalul, examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, a dispozițiilor de ordin procedural incidente în cauză privind partajul judiciar (împărțeala judiciară) apreciază ca nefondate criticile apelantului pentru următoarele considerente:
Partajul propriu zis, constă în formarea și atribuirea loturilor, iar modalitățile de partaj le găsim la art.673 ind.5 alin.2, art.673 ind.10 și art.673 ind.11 Cod proc.civ., adică în natură prin crearea și atribuirea loturilor, atribuirea întregului bun unui copărtaș sau vânzarea bunurilor.
Atribuirea bunului partajabil se realizează la cererea copărtașilor, iar dacă sunt mai mulți, instanța urează de criteriile stabilite prin art.673 ind.9 Cod proc.civ.
Prin urmare, în lipsa unei opțiuni de atribuire a bunului determinat, instanța poate, în situația în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea, să dispună vânzarea de către părți prin bună învoială sau de către executorul judecătoresc (art.673 ind.11 Cod proc.civ.).
Pornind de la aceste dispoziții de ordin procedural aplicabile împărțelii judiciare, se observă încă din acțiune că intimata-reclamantă nu a solicitat atribuirea în natură a bunurilor succesorale, compuse din construcții și terenuri, fiind de acord să primească numai sulta pentru dreptul pe care îl are de ½ parte din valoarea bunurilor. Motivele invocate fiind cele legate de domiciliu, distanța mare dintre acesta și locul situării imobilelor.
Ca răspuns la acțiunea reclamantei-intimate și pârâtul-apelant a formulat cerere reconvențională, solicitând atribuirea bunurilor succesorale, cu excepția celor două terenuri, „L.” și „Cioncaș” pe care propune a fi atribuite reclamantei, invocând și posesia lor de cătrem intimată aspect nerecunoscut de aceasta și nedovedit de către apelant.
De vreme ce unul din copărtași nu a solicitat atribuirea vreunui bun din masa celor care intră în emolumentul succesiunii, nu pot fi formate loturile întrucât lipsește acordul copărtașului, așa cum prevede în mod expres art.673 ind.9 Cod proc.civ.
Reținând că și în apel intimata-reclamantă a păstrat aceeași opțiune și conduită procesuală ca și în fața primei instanțe, rezultă că peste acordul părții nu se pot forma loturile ca modalitate de realizare a partajului, situație în care dacă niciunul din copărtași nu solicită atribuirea atunci se ajunge la vânzarea bunului/bunurilor în condițiile art.673 ind.11 Cod proc.civ.
Critica apelantului față de modalitatea de partaj nu cuprinde acest aspect și nici nu propune vânzarea bunurilor, adică a celor două terenuri, situate în „L.” și „Cioncaș”, condiții în care în limita a ceea ce s-a apelat este evident că nu poate fi stabilită o altă modalitate de partaj.
Prin urmare, solicitarea apelantului de atribuite a celor două terenuri în favoarea intimatei nu poate fi primită, întrucât lipsește acordul acesteia în calitate de coproprietar copărtaș.
Pe cale de consecință se dovedește a fi nefondat primul motiv de apel referitor la formarea și atribuirea loturilor.
Cât privește cel de al doilea motiv, constând în stabilirea valorii de circulație asupra imobilului casă de locuit după expertiza efectuată de exp.Dutca V. și nu după valoarea de circulație reținută de prima instanță raportat la expertiza efectuată de exp.M. D., tribunalul reține că și aceste obiecțiuni sunt nefondate și critica neîntemeiată, întrucât:
La stabilirea valorii de circulație a imobilului situat în Boinești, nr.462, în lucrarea de specialitate întocmită de exp.M. D. s-a avut în vedere atât casa de locuit cu valoare de 14.092 lei, la care se adiționează anexele gospodărești, în sumă de 16.264 lei, în total 30.356 lei, plus valoarea terenului de 66.355 lei, în total 96.700 lei (f.64)
Comparând aceste valori cu cele stabilite de expert Dutca V. este de observat că diferențele valorice rezultă din aplicarea coeficientului de -35% din valoarea de circulație de: 26.639 (f.86), valoare care se apropie cu mult de prima expertiză. De altfel în cea de a doua expertiză, valorile pentru împrejmuiri sunt mult mai mari decât cele stabilite de d-na expert M. D.(f.86, f.64) și datorită acestei împrejurări s-a ajuns la o valoare mai mare dar s-a aplicat un coeficient de uzură care apoi a redus valoarea de circulație.
În acord cu hotărârea primei instanțe și tribunalul consideră că valoarea de circulație de 30.356 lei, stabilită în anul 2008 reprezintă la momentul actual, la aproape 4 ani de la efectuarea expertizei, valoarea reală și echitabilă în raport de care s-a calculat sulta, motive pentru care nu se justifică schimbarea valorii de partajare.
În considerarea celor evocate, a regulilor stabilite în procedura împărțelii judiciare evocate precum în baza art.296 Cod proc.civ., tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat, cu obligarea de a suporta cheltuielile de judecată în sumă de 100 lei solicitate de intimată și care reprezintă c/v transport conform biletului de călătorie anexat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul A. V., cu domiciliul în Bixad, ., jud.Satu M., împotriva sentinței civile nr.1282/12.09.2012 a Judecătoriei Negrești Oaș în contradictoriu cu intimata P. M., cu domiciliul în Pecica, ., jud.A..
Obligă apelantul să plătească intimatei suma de 100 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi: 06.02.2013.
Președinte, I. M. C. | Judecător, E. R. | |
Grefier, M. C. |
Red.I.M.C./05.03.2013
Tehnored_BER /05.03.2013
Ex.4
- ..cu: A. V., P. M.
Jud.fond: O. C.
← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1463/2013.... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 469/2013. Tribunalul SATU MARE → |
---|