Partaj judiciar. Decizia nr. 212/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 29-10-2013 în dosarul nr. 11790/296/2009
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 212/. publică de la 29 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE T. T.
Judecător R. G. M.
Grefier L. D.
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de apelanta-reclamantă S. C. S., cu dom. proced. ales în Satu M., ..3, . M. și de apelanții-pârâți S. I. și S. D. A., ambii cu dom. procedural ales la cabinetul avocatului S. M., situat în mun. Satu M., ., jud. Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 4335/2012, pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. L., domiciliat în Satu M., ., jud. Satu M., având ca obiect partaj judiciar.
Se constată că judecarea cauzei a avut loc în ședința publică din 22.10.2013, când părțile prezente au pus concluzii, ce s-au consemnat prin încheierea ședinței publice din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de azi.
TRIBUNALUL,
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4335/25.05.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S. C. S., cu domiciliul ales, în loc.Satu-M. ..3 .-M. - la cabinet av.T. L., în contradictoriu cu pârâții S. I. și S. D. A. cu domiciliul în loc.B. ..65 jud.Satu-M., cu reședința în Anglia și cu domiciliul ales în Satu-M. . jud.Satu-M. - la cabinet av.S. M., și C. L. cu domiciliul în loc.Satu-M. . jud.Satu-M., și în consecință:
S-a dispus sistarea indiviziunii existente în prezent asupra imobilului-casă si teren intabulat în CF nr._ Satu M. nr.top.3512/34, în suprafață de 417 mp.,în sensul atribuirii în proprietate exclusivă, fiecăruia dintre cei doi proprietari tabulari, dispunându-se intabularea dreptului de proprietate exclusivă . de carte funciara, a lotului 2, pe numele lui C. L. asupra apartamentului nr.ll etaj, compus din doua camere, bucătărie, baie, cămară, lemnărie, doua magazii, balcon situate la etajul casei din municipiul Satu M., ., jud.Satu M. si teren în suprafață de 117 mp.
S-a atribuit în proprietate exclusivă, cu intabularea dreptului de proprietate exclusivă într-o nouă coală de carte funciară, a lotului 3, pe numele pârâților-reclamanți S. I. si S. D. A. asupra apartamentului nr.l parter, compus din două camere, bucătărie, baie, cămară, situate la parterul casei din municipiul Satu M., ., jud.Satu-M. și teren în suprafața de 117 mp.
S-a dispus întabularea într-o coală de carte funciara a dreptului de coproprietate forțată, pe numele lui C. L. și a pârâților-reconvenționali asupra lotului 1, respectiv, a casei scărilor, spațiului de acces în cele două boxe din pivniță, spațiului podului potrivit folosinței actuale si a terenului aferent casei și curții situat în municipiul Satu M., ., jud.Satu M. și teren în suprafață de 183 mp., în conformitate cu expertiza tehnică efectuată în cauză de exp.jud.L. F..
S-a constatat existența unui drept de servitute stabilit prin destinație, de la construcția casei privind conductele de apă si canal ce grevează apartamentul de la parter, drept ce s-a transmis noului proprietar.
S-a respins cererea reconvențională formulată de către pârâții-reconvenționali împotriva reclamantei-pârâte S. C. S., care, și-a pierdut calitatea de proprietar prin înstrăinarea apartamentului II, mai sus descris, către, copârâtul C. L..
S-a respins capătul de cerere privind efectuarea de către reclamantă, de lucrări de reparații la imobilul de la parter, urmare a infiltrării de apă, constatându-se că acestea au fost deja efectuate; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit CF nr._ Satu M. nr.top.3512/34 asupra imobilului –loc de casă cu casă, compusă din două apartamente: apartament nr.I. parter, compus din două camere și dependințe și apartament nr.II. etaj, compus, tot din două camere și dependințe, având părțile comune casa scărilor și podul imobilului, si teren, în suprafață de 417 mp., situate în Satu M., ., coproprietari sunt părțile, respectiv reclamanta, asupra apartamentului nr.II etaj, și pârâții, asupra apartamentului nr.I parter, fiecare având cota de 1/2 parte din teren.
Prin sentința civilă nr.4326/1989 pronunțata de Judecătoria Satu M. în dosar nr.5458/1989 a fost admisă acțiunea antecesorilor săi S. A. si S. A. (tata si mama) în contra lui Avașan M. - antecesoarea în drepturi a pârâților din prezenta cauza, constatându-se ca pe ..3512/34 din CF nr._ Satu M., părinții reclamantei, au construit prin efort si contribuție proprie apartamentul nr.ll - etaj, iar Avasan M. a construit prin efort si „contribuție proprie apartamentul nr.l - parter, apartament dobândit de către parați prin contract de vânzare-comparare.
Din cuprinsul schiței casei situate în Satu M., ., rezidă că de la data ridicării construcției în speță (1971), instalația de apă si canal a fost realizată în modalitatea expusă în petit, respectiv conductele de apa si canal trec de la baia si bucătăria apartamentului nr. II – etaj, prin baia apartamentului I - parter.
Servitutea de trecere a conductelor instalației sanitare, în speță, din apartamentul proprietatea reclamantei, amplasat la etajul casei (fond dominant), prin apartamentul proprietatea paraților, amplasat la parterul casei (fond aservit), a fost stabilită prin destinațiunea proprietarului, astfel încât aceasta destinațiune a proprietarului", conform art.625 C.civ., "ține loc de titlu în privința servituților continue"; conform art.622 C.civ. servitutea "apeductelor" constituie o servitute continuă.
Pârâții au cumpărat apartamentul nr.1-parter, grevat de servitutea menționată, aparentă si continuă, servitute constituită prin chiar proiectul de construcție al casei, ca atare, conform art.634 C.civ. intră în obligația lor să o respecte, respectiv "proprietarul fondului supus servituții nu poate f"ace nimic spre a-l scădea sau a i-o îngreuna", nu poate schimba starea locurilor, nici starea servituții dintr-un loc în altul, decât acolo unde servitutea a fost din începută.
Conform art.630 C.civ., "acela căruia i se cuvine o servitute are dreptul de a face toate lucrările trebuitoare pentru a se sluji de ea, spre a o păstra ".
Prin răspunsurile pârâților S. I. și S. D. A. la întrebările Interogatoriului formulat de reclamantă(filele 96-98), se relevă că vinovat de defecțiunea conductelor de apa-canal si inundarea apartamentului de la parter, ce i-a determinat să taie conducta de apă, rămânând fără utilități, apartamentul de la etaj, este lipsa de comunicare și gerul din iarna anului 2010, responsabil de înghețarea conductelor, robineților și chiar a centralei; se precizează că, deși nu s-au opus ca reclamanta să se racordeze la sursa de alimentare cu apă și la țeava de canalizare originală, apartamentul reclamantei nu este conectat la rețeaua de apă și canalizare, pentru că nu a dorit acest lucru,; dat fiind că, niciuna dintre părți, nu locuiește, în mod stabil, în România, rezidă că între reclamantă și pârâți, lipsește complet comunicarea,care ar fi dus la o soluționare, probabil, pe cale amiabilă, a tuturor incidentelor ivite.
Potrivit convenției de vânzare-cumpărare, reclamanta a vândut lui C. L. imobilul ce face obiectul prezentului litigiu - apartamentul II amplasat la etaj si cota de 1/2 parte din teren, copârâtul dobândind în acest mod calitatea de coproprietar al terenului aferent si a pârtilor din casa aflată în folosința comună cu pârâții-reconvenționali.
Consecința celor de mai sus, nemaiavând calitatea de proprietar al imobilului reclamanta, nu mai are calitate procesuală pasivă în raport cu cererea reconvențională, și ca atare, nu este obligată să participe la executarea lucrărilor pretinse de către pârâții reconvenționali.
În vederea elucidării litigiului, s-au încuviințat și efectuat mai multe expertize de specialitate, și chiar o contraexpertiză, - la care s-a renunțat pe parcurs -, cea mai elocventă expertiză tehnică, fiind prima, efectuată de exp.ing.L. F., din a cărei concluzii și recomandări rezidă că: varianta de parcelare prezentată în vederea ieșirii din indiviziune si apoi să dispună înscrierea în CF ale drepturilor de proprietate în forma rezultată prin planul de situație "Anexa 2"; conform acestei variante de parcelare: lotul nr. 1, delimitat pe plan prin literele A-K-L-D-E-F-G-I-J, în suprafața de 183 mp, rămâne în indiviziune forțată, în coproprietatea părților, în cota de "/2 parte pentru fiecare; lotul nr. 2, delimitat pe plan prin literele A-B-C-D-L-K, în suprafața de 117 mp, va forma proprietatea exclusivă a reclamantei S. C. Sandal; lotul nr. 3, delimitat pe plan prin literele A-B-H-G-I- J, în suprafața de 117 mp, va forma proprietatea exclusiva ai paraților S. loan si soția S. D. A..
Pe considerentele de mai sus, instanța, în baza disp.art.261 C.., prevederile art.623-643 C.civ. art.765-769 NC.civ., a admis acțiunea formulată de reclamanta S. C. S. și a respins cererea reconvențională formulată de pârâții-reconvenționali S. I. și S. D. A., conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal recurenții S. I. și S. D. A., solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei S. C. S., privind constatarea unui drept de servitute privind destinația proprietarului asupra traseului conductelor de alimentare cu apă si canalizare pentru apartamentul de la etajul imobilului situat în Satu M., ., ca fiind nefondată și nelegală; admiterea cererii reconvenționale astfel cum a fost formulată și potrivit valorii prețurilor stabilite prin expertiza ing.Dutca V.; cu cheltuieli de judecată la instanța de fond și recurs.
În motivare recurenții apreciază hotărârea atacată nelegală si netemeinică prin prisma motivelor de modificare prev.de art.34 pct. 7 si 9 C.p.c. În acest sens solicită a se constata ca în urma unei analize superficiale si rupte de realitate, întemeiate si pe o gravă confuzie de interpretare a textelor de lege, pentru care a făcut o aplicabilitate parțială privind existența servituții reglementate de art. 634 C.c, instanța a ajuns la o concluzie incredibilă, potrivit căreia traseul conductelor de alimentare cu apă si canalizare pentru apartamentul reclamantei situat la etajul imobilului se impune a fi păstrat, întrucât acesta constituie „apeduct" în înțelesul disp.art.622 C.c, fiind o servitute continuă. D. urmare, în motivarea hotărârii, instanța de fond a luat în considerare doar prima parte a conținutului disp.art.634 C.c, omițând în schimb să constate că, deși conductele din pereți nu sunt apeducte, atunci când exercitarea servituților devine discordantă în raport cu scopul acestora și sunt generatoare de prejudicii, proprietarul are posibilitatea de a le schimba, păstrând exercitarea acelorași drepturi, sens în care se precizează că: "Cu toate acestea, dacă acea stabilire primitivă a devenit mai împovărătoare proprietarului fondului supus, sau dacă îl oprește a-și face pe dânsul reparații folositoare, va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeași înlesnire pentru exercitarea drepturilor sale si acesta nu va putea refuza."
D. urmare, arată că instanța de fond a refuzat să constate faptul că țevile de alimentare cu apă si canalizare pentru apartamentul de la etaj, care a fost proprietatea reclamantei si pe care l-a vândut înainte de pronunțarea hotărârii recurate, trec prin pereții apartamentului recurenților, așa cum acestea au fost montate cu ocazia construirii casei în 1970, respectiv în urmă cu 42 ani.
Învederează că instanța de fond a refuzat să constate că acest traseu al conductelor nu mai corespunde criteriilor actuale din construcții si nici situației reale al imobilului, întrucât datorită vechimii, datorită lipsei de supraveghere în condițiile în care imobilul nu este locuit la etaj de foarte mulți ani, întrucât reclamanta era stabilită în Germania, întrucât datorită fenomenului de îngheț-dezgheț aceste conducte s-au transformat într-un sistem de irigații a apartamentului recurenților, cauzând în mod repetat serioase prejudicii.
De asemenea, arată că instanța de fond a refuzat să constate că păstrarea fără nicio justificare a traseului acestor conducte este o modalitate absurdă de producere a unor noi prejudicii în sarcina lor în numele unei servituți prost înțelese si aplicate.
Arată că instanța de fond a refuzat să constate că potrivit pct.3.5.5 din Raportul de expertiză tehnică judiciară, pe care nici nu îl amintește în motivarea hotărârii, se precizează că: „Pentru evitarea producerii de noi incidente cauzate de înghețul conductelor de apa si inundarea apartamentului de la parter, alimentarea cu apă si asigurarea scurgerii apelor uzate de la apartamentul de la etaj se poate face prin interiorul casei scării, care este spațiul comun pe traseul: baie-etaj-camara-casa scării si racordare la conductele din curte printr-un cămin din beton de 60 cm X 60 cm." În acest fel, instanța ar fi trebuit să constate că modalitatea legală de soluționare a acestei pretinse servituți, devenind împovărătoarea „fondului supus” poate fi soluționată în mod legal si normal prin această modalitate propusă de expert fără a-i știrbi „exercitarea drepturilor sale".
În aprecierea caracterului nelegal de soluționare a acestei cauze de către instanța de fond, recurenții solicită să se aibă în vedere faptul că reclamanta S. C. S., forțând un presupus drept de servitute al traseului acestor conducte, a încercat în mod repetat să obțină racordarea instalațiilor împotriva voinței recurenților pe calea a numeroase ordonanțe președințiale care au fost respinse prin următoarele hotărâri judecătorești: Sen.civ.nr.4542/03.08.2010 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dos.nr._, rămasă irevocabilă prin Dec.civ.nr.456/2010 a Tribunalului Satu M.; Sen.civ.nr.4867/10.09.2010 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dos.nr._, rămasă irevocabilă prin Dec.civ.nr.772/R/2010 a Tribunalului Satu M.; Sen.civ.nr.487/25.01.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dos.nr._/296/2011, rămasă irevocabilă prin nerecurare.
În ce privește cererea reconvențională, recurenții arată că este dovedită pe deplin, inclusiv prin expertiza tehnică judiciară dispusă de instanță si efectuată de inginerul Dutca V., care stabilește pentru fiecare capăt al pretențiilor recurenților modalitatea de efectuare a lucrărilor si valoarea acestora, însă, arată recurenții, instanța de fond nu s-a obosit nici măcar să amintească conținutul acestei expertize, ca să nu mai vorbim de faptul că nu motivează în niciun fel înlăturarea ei și nici existența drepturilor de acces la subsol si acoperiș si a dreptului de a primi reparațiile cuvenite pentru stricăciunile provocate din culpa exclusivă a reclamantei, odată cu inundarea apartamentului recurenților.
Față de aceste considerente, recurenții solicită admiterea recursului în sensul formulat.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și recurenta S. C. S., solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul acordării cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea cauzei în fața instanței de fond, reținând culpa procesuală a pârâților-reclamanți-reconvenționali.
În motivare recurenta arată că pârâții S. loan și S. D. au căzut în pretenții, acțiunea sa privind constatarea existenței unui drept de servitute stabilit prin destinație de la construcția casei privind conductele de apa si canal, servitute ce grevează apartamentul de la parter, drept transmis noului proprietar C. L., fiind admisă, iar cererea reconvențională formulată de ei fiind respinsă în tot.
Recurenta solicită a se reține culpa procesuală a pârâților S. loan si S. D. A. si să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată în temeiul art.274 C.pr.civ.
În drept, invocă art.304/1 Cod de procedură civilă.
Ulterior, apelanta S. C. S. prin întâmpinarea formulată solicită recalificarea căii de atac din recurs în apel, solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de S. I. și S. Ganiela A., cu cheltuieli de judecată.
În motivare apelanta arată că nu corespunde realității afirmația potrivit căreia instanța de fond ar fi „refuzat" să constate faptul că țevile de alimentare cu apă si canalizare pentru apartamentul de la etaj, care a fost proprietatea sa (actualmente este proprietatea lui C. L.), trec prin pereții apartamentului recurenților, așa cum acestea au fost montate cu ocazia construirii casei în 1970, respectiv în urmă cu 42 ani. Dimpotrivă, arată apelanta, în baza probelor administrate, instanța de fond a considerat că, încă din anul 1971, data edificării construcției, instalația de apă si canal a fost realizată în modalitatea ratată în petit, respectiv, conductele de apă si canal trec de la baia și bucătăria apartamentului II - etaj, prin baia apartamentului I parter.
Astfel că instanța constată că servitutea de trecere a conductelor instalației sanitare din apartamentul de la etaj prin apartamentul de la parter a fost stabilită prin destinația proprietarului, astfel încât această "destinațiune a proprietarului” conform art.625 C.civ, „ține loc de titlu în privința servituților continue" iar conform art.622 C.civ. servitutea "apeductelor" constituie o servitute continuă.
Solicită a se aprecia că asimilarea conductelor din pereți apeductelor s-a făcut în mod corect de instanța de fond.
Învederează că recurenții pretind că instanța de fond ar fi trebuit să constate că exercitarea acestei servituți ar fi devenit împovărătoare pentru fondul aservit - apartamentul de la parter - si să dispună schimbarea traseului acestor conducte, că acest traseu nu ar mai corespunde criteriilor actuale ale construcției si nici situației reale a imobilului, că datorită lipsei de supraveghere aceste conducte s-ar fi transformat într-un "sistem de irigații" a apartamentului recurenților, cauzând în mod "repetat" serioase prejudicii. Or, în realitate, s-a produs o singură dată un accident - s-a defectat tubul flexibil de la chiuveta din bucătăria apartamentului de la etaj, care s-a fisurat. Apartamentul de la parter a fost inundat, însă apelanta arată că a suportat costurile reparării acelui apartament integral. Această fisurare a tubului flexibil de la bateria de la chiuveta din bucătărie s-a produs fie datorită vreunei defecțiuni din fabricație a acestuia, fie datorită presiunii apei în momentul în care recurenta a deschis robinetul principal al conductei de apă. Arată că nu doar ea este stabilită în Germania, ci si recurenții sunt stabiliți în Anglia, iar apartamentul lor a suferi de-a lungul timpului si datorită faptului că instalația lor a înghețat, apartamentul lor fiind neîncălzit. Subliniază apelanta încă odată faptul că toate costurile lucrărilor ce s-au făcut în apartamentul recurenților, după acel unic incident în urma căruia apartamentul lor a fost inundat, au fost suportate integral de ea. Lucrările de reparații s-au făcut cu acordul recurenților în prezenta mamei recurentei care a recepționat lucrarea.
Învederează că hotărârile judecătorești invocate de recurenți în dovedirea temeiniciei recursului lor sunt hotărâri date unor cereri de ordonanță președințială prin care a solicitat obligarea recurenților la a-i permite refacerea instalației sanitare pe care ei, în mod abuziv, au distrus-o, prin tăierea conductelor la nivelul pivniței.
Arată că prin sentința 4542/2010 cererea sa de ordonanță președințială a fost admisă, fiind ulterior respinsă în recurs, pentru că pârâții nu au fost citați de la domiciliul înscris în cartea lor de identitate ci de la adresa situării imobilului în litigiu. Celelalte cereri de ordonanță președințială au fost respinse apreciindu-se că nu există nicio urgență, întrucât nu folosea apartamentul, fiind plecată în Germania.
Învederează apelanta faptul că judecarea cauzei pe fond nu are nicio legătură cu hotărârile date în cererile de ordonanță președințială, având un obiect distinct de acestea.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de recurenți, arată apelanta faptul că în mod corect instanța de fond a respins-o ca nefondată, constatând că nemaiavând calitatea de proprietar al apartamentului de la etaj nu mai are calitate procesuală pasivă în raport cu cererea reconvențională, neputând fi obligată să participe la lucrările pretinse de recurenți. Față de această constatare, referirea la expertiza tehnică efectuată de Dutca V. ar fi fost un nonsens.
În drept, invocă art.115, art.274 Cod de procedură civilă.
Prin încheierea de ședință de la termenul din data de 09 aprilie 2013, în baza art.282 indice 1 Cod de procedură civilă s-a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel.
Prin notele de ședință depuse la dosar (filele 55-57), intimatul C. L. arată că a fost introdus în cauză ca urmare a faptului că a cumpărat de la reclamanta S. C. S. imobilul proprietatea acesteia întabulat în CF nr._ Satu M. nr.top.3512/34, în timpul derulării prezentului litigiu în fața instanței de fond.
Cu privire la sistarea de indiviziune dispusă în dosar, intimatul cumpărând apartamentul de la etajul casei si cota de 1/2 parte din terenul în suprafața de 417 mp, este de acord cu modalitatea de sistare a indiviziunii dispusă prin sentința civilă nr.4335/2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ . De altfel nici recurenții pârâți-reconvenționali S. loan si S. D. nu s-au opus sistării de indiviziune si nici nu au atacat cu recurs (recalificat în apel) hotărârea instanței de fond. Precizează intimatul faptul că și-a însușit expertiza tehnică efectuată în cauză de exp.jud.L. F. (expertiza efectuată anterior introducerii sale în cauză), fapt ce a rezultat implicit din faptul că el nu a declarat recurs/apel împotriva soluției instanței de fond.
Învederează intimatul faptul că a dorit să participe la dezbateri pentru că a dorit să construiască o relație de bună vecinătate cu pârâții-reconvenționali, fapt pentru care a înțeles să nu se prezinte la termenele de judecată ce s-au derulat după introducerea sa în cauză.
Arată că în acest moment procesual, pentru că a fost citat la interogatoriu, este nevoit să-și precizeze poziția care este în continuare aceea de a menține o bună relație de vecinătate cu apelanții, de rezolvare a tuturor aspectelor legate de relația de vecinătate si de coproprietate forțată pe cale amiabilă, prin buna învoială.
Cu privire la cererea reconvențională formulată de S. loan si S. D. arată că lui nu îi este opozabilă expertiza în construcții efectuată în cauză de ing. exp. Dutca V., aceasta fiind efectuată anterior momentului în care a fost introdus în acest proces în calitate de pârât.
Intimatul arată cu privire la constatarea existenței unui drept de servitute stabilit prin destinație de la construcția casei privind conductele de apa si canal ce grevează apartamentul de la parter, drept ce i s-a transmis în momentul în care a cumpărat apartamentul de la etaj, a luat act de opoziția proprietarilor apartamentului de la parter de a permite reconectarea conductelor si a înțeles să modifice traseul conductelor prin casa scării atunci când și-a renovat apartamentul de la etaj, în ideea bunei vecinătăți pe care dorește să o construiască în relația sa cu S. loan si S. D.. Intimatul arată că a realizat doar parțial modificări ale traseului conductelor de apa si canal spre casa scării și nu a finalizat această lucrare. Încă nu s-a conectat la rețea nici cu apa nici cu canalul. Această conectare presupune executarea mai multor lucrări pentru care încă nu are bani pentru a le efectua.
Mai arată intimatul că a închis balconul amplasat deasupra terasei proprietatea lui S. loan si S. D., izolându-l perfect, terasa acestora fiind si ea închisă. Problema infiltrațiilor de apa de ploaie datorate faptului că balconul apartamentului de la etaj nu era închis sau izolat nu mai există.
De asemenea, intimatul arată că intenționează ca, în viitor să refacă acoperișul casei. Chiar mai mult, ar dori să construiască în podul casei o mansardă, în acest moment însă nu are banii necesari pentru o astfel de lucrare. Prin urmare, ca un bun proprietar, arată intimatul că a făcut toate reparațiile necesare la acoperiș, pe cheltuiala sa, precizând că are tot interesul ca țiglele acoperișului să nu fie deteriorate pentru că cel dintâi afectat de vreo infiltrație a apei ar fi apartamentul său de la etaj, pe care l-a renovat. Este de la sine înțeles, arată intimatul, faptul că dorește ca viitoarele cheltuieli de refacere a acoperișului casei să fie suportate în cote de 1/2 parte de intimat si ½ parte de S. loan si S. D.. Arată intimatul că nu își însușește costul evaluat de exp.Dutca V.. Costul efectiv al acestei lucrări va putea fi mai mare sau mai mic decât ceea ce a fost stabilit de expert. Din discuțiile purtate cu S. D. știe că nici ei nu au banii necesari efectuării lucrării. Intimatul speră că vor face lucrarea prin buna învoială si că tot prin buna învoială vor împărți costul lucrării.
Intimatul mai arată că a reparat ușa de la pivniță, aceasta putându-se închide și fiind funcțională.
Intimatul crede că este posibil ca toate lucrările necesare pentru ca spațiile coproprietate forțată să fie modernizate, estetizate, să le realizeze prin buna învoială cu S. loan și S. D., în spiritul unei bune vecinătăți.
Apelanta S. C. S., prin concluziile scrise și depuse la dosar solicită respingerea apelului, menținerea hotărțrii atacate prin care s-a respins în tot cererea reconvențională formulată de apelanți, cu cheltuieli de judecată în apel, iar în ceea ce privește apelul declarat de ea solicită admiterea acestuia și să fie obligați apelanții-pârâți-reconvenționali să-i plătească cheltuielile de judecată la fond.
În motivare apelanta arată că nu corespunde realității afirmația apelanților-pârâți-reconvenționali potrivit căreia în luna februarie 2009 s-ar fi produs vreo inundație sau infiltrație de apa în apartamentul de la parter—proprietatea lor, din cauza că s-ar fii spart conducta de apa din apartamentul de la etaj — proprietatea sa. Nu corespunde realității afirmația acestora potrivit căreia în luna februarie 2009, datorită unei pretinse inundații, ei ar fii luat "măsuri urgente de oprire a inundației determinate de spargerea conductelor care alimentau apartamentul de la etaj în urma dezghețului acestora din iarna respectivă". Arată că apelanții au prezentat în mod exagerat consecințele unui accident regretabil, consecințe pe care le-a reparat integral pe cheltuiala sa, la scurt timp după producerea respectivului accident.
În realitate, arată că s-a produs o inundare a unei camere situate la parter, sub bucătăria apartamentului de la etaj, datorată fisurării tubului flexibil de la chiuveta din bucătărie — tubul care face legătura între țeavă si baterie.
Într-adevăr apartamentul de la parter a fost inundat, fiind afectat parțial plafonul camerei dinspre curte, camera amplasată sub bucătăria din apartamentul apelantei. De asemenea, a fost stricată si o piesă de mobilier— o comoda TV. Arată că această fisurare a tubului flexibil nu s-a datorat înghețului, niciodată nu a înghețat apa în instalație, chiar dacă niciunul dintre apartamente nu era locuit. Mai arată apelanta că, după decesul tatălui ei, de fiecare dată când ea sau pârâții plecau din țară, oprea apa de la robinetul principal din curte și fiecare dintre ei, când revenea în țară, proceda la deschiderea robinetului de apă.
Precizează că explicațiile posibile ale defecțiunii ce a constat în fisurarea tubului flexibil sunt fie o defecțiune din fabrică a acestuia, fie o defecțiune determinată de presiunea apei în momentul în care pârâta-reconvențională a deschis robinetul principal din curte. Apa din conductele ce trec prin pereți nu au înghețat niciodată, conducta de apă nefiind fisurată, așa cum susține pârâta-reconvențională.
Învederează că în ziua în care s-a produs inundația, deîndată, vecinii au anunțat-o, iar ea i-a pus în legătură cu vărul ei, care avea cheile apartamentului. În seara respectivei zile, arată apelanta, vărul ei s-a deplasat la apartament pentru a remedia defecțiunile cu ajutorul unui vecin — C. M.. Astfel, a deschis apartamentul de la etaj în prezența pârâtei-reclamante, a controlat în fața acesteia robineții, constatând că nu erau deschiși. În acel moment nu s-a putut stabili cauza inundației deoarece apa era deja oprită, iar conducta de apă care alimentează apartamentul de la etaj era deja tăiată si obturată la nivelul plafonului băii de la parter. Arată că toate costurile lucrărilor de reparare a prejudiciului cauzat cu ocazia acelui incident au fost suportate integral de ea și s-a oferit să cumpere o nouă comodă TV, însă pârâta-reconvențională a refuzat, spunând că nu o vrea decât pe aceea, că doar acel model de comodă TV îi place. Față de această situație, arată apelanta, a fost nevoită să caute un meșter tâmplar care să o repare. Reparația a fost executată prin înlocuirea unor părți ale acelei piese de mobilier. Pârâta-reconvențională manifestându-și nemulțumirea în legătură cu nuanța cu tenta insesizabil mai închisă a părților înlocuite, a continuat să facă reproșuri, deși soluția de a-i da contravaloarea respectivei comode sau de a-i cumpăra o alta, apelanta a făcut-o cu bună-credință, însă soluția a fost respinsă. Precizează că porțiunea de tavan căzută a fost reparată de un muncitor agreat de pârâta-reconvențională, zugrăvirea peretelui deteriorat s-a făcut conform pretențiilor acesteia, lucrarea executată fiind de bună calitate, toate urmele incidentului fiind înlăturate. Arată că costul reparațiilor a fost suportat integral de ea, asumându-și de bunăvoie responsabilitatea pentru respectivul incident.
Precizează că în momentul în care s-a întors acasă din Germania unde locuiește a constatat că apelanta-pârâta-reconvențională pur si simplu a tăiat conductele de apa si canal la . clădirii, că și-a făcut o racordare separată de conducte pentru apa si canal, iar apartamentul proprietatea sa, a fost total deconectat, lăsat fără apă, doar prin manifestarea arbitrară si unilaterală a voinței apelantei-pârâte-reconvenționale, care i-a transmis că dacă vreau să aibă și ea acces la utilități, să le facă pe cheltuiala sa, prin exteriorul clădirii, pentru că ea nu mai acceptă ca traseul conductelor să rămână cel ce a existat de la data construcției casei.
Menționează apelanta să a fost lipsită de posibilitatea de a-și exploata bunul, de a-i culege fructele. Arată că a intenționat să închirieze apartamentul al cărei proprietară era pentru a încasa o chirie. Faptul că, în mod abuziv i-au fost tăiate conductele de apa si canal si i s-a opus la reconectarea lor pe traseul vechi, stabilit de la data construcției casei, a fost de natură a o prejudicia. Neputând să-și închirieze bunul, apelanta arată că s-a decis să-l vândă și l-a vândut sub prețul pieței, singurei persoane care a fost dispusă să-l cumpere în aceste condiții.
Învederează că vechile conducte nu erau așa cum pretind pârâții-reconvenționali, deteriorate. Inundarea a fost un accident pentru care a plătit în mod corect reparațiile. Arată că reacțiile apelantei-pârâte-reconvenționale au fost totalmente nejustificate, disproporționate, iar atitudinea ei ostilă, lipsa ei de disponibilitate în a discuta o soluție rezonabilă, au vădit reaua-credință si un comportamentul abuziv. Pretenția apelanților-pârâți-reconvenționali de a-i impune să se racordeze la utilități prin casa scărilor a fost nefondată, în condițiile în care apelanta avea un drept de servitute de trecere pe care l-a exercitat de peste 30 de ani, servitute de trecere stabilită prin destinația proprietarului de la construcția casei din 1970.
De asemenea, mai arată că igrasia apartamentului de la parter a existat si în momentul în care pârâții-reconvenționali au cumpărat casa, ea datorându-se solului pe care este casa construită. Toate inconvenientele acestui apartament decurg din faptul că nu este încălzit iarna, umezeala si mucegaiul neavând nicio legătură cu modul în care își folosea proprietatea. Cu mulți ani înainte ca apelanții să fi cumpărat casa, mătușa ei care era proprietara apartamentului de la parter, se plângea de faptul că în casă există miros de igrasie, ea fiind nevoită tot timpul să își scoată vara hainele la aerisit, hainele fiindu-i impregnate de acel miros specific.
Precizează apelanta că nu poate fi obligată la plata unor cheltuieli ce țin de imobilul din Satu M., ., pentru renovarea clădirii, întrucât nemaifiind proprietara apartamentului de la etaj, pe care l-a vândut copârâtului C. L., nu mai are nicio calitate în care să poată fi obligată să suporte jumătate din cheltuielile de renovare a spatiilor comune, așa cum pretind apelanții.
În ceea ce privește apelul declarat de ea, arată apelanta, solicită admiterea lui și să fie obligați apelanții-pârâți-reconvenționali să-i plătească cheltuielile de judecată la fond: taxe de timbru 810 lei, onorariu expert L. F. 1.200 lei. Sistarea de indiviziune dispusă de prima instanță nu a fost apelată și este de natură să profite apelanților si copârâtului C. L..
Intimatul C. L., prin concluziile scrise și depuse la dosar solicită respingerea apelului declarat de apelanții S. ca fiind nefondat, cu cheltuieli de judecată, reiterând în esență aceleași motive arătate și în cuprinsul notelor de ședință de la dosar.
Deliberând asupra apelului declarat, instanța reține următoarele:
a) În ceea ce privește apelul apelanților S. I. și S. D. A.:
a1) Față de criticile formulate împotriva admiterii în primă instanță a capătului de cerere din cererea de chemare în judecată, privind constatarea existenței unui drept de servitute în favoarea proprietarului apartamentului de la etaj, instanța reține, că, servitutea prin destinația proprietarului (art.625-627 din Codul civil din 1864), invocată drept cauză a cererii de chemare în judecată, presupune între altele, ca situația faptică creată de proprietar să corespundă unei servituți, dacă imobilele ar aparține unor proprietari diferiți.
Or, această condiție a stabilirii servituții prin destinația proprietarului nu este îndeplinită, situația instalațiilor care deservesc apartamentul de la etaj, pretins a fi fondul dominant, necorespunzând niciunei servituți. Servitutea de scurgere a apelor (art.578 din Codul civil din 1864) se referă la ape naturale.
a2) Cererea reconvențională împotriva pârâtei S. C. S. s-a respins pentru lipsa calității procesuale pasive a acesteia, derivată din lipsa calității de proprietar al apartamentului de la etaj.
Prin urmare, în apel nu pot fi primite, în contradictoriu cu această intimată, motive de apel care privesc fondul cererii reconvenționale, devreme ce această soluție nu se critică și nu este înlăturată.
Totodată, este de observat, că în cauză a fost introdusă, în calitate de pârât reconvențional și intimatul C. L., fără ca prima instanță să soluționeze cererea reconvențională și în contradictoriu cu acesta din urmă (minus petitia), motiv pentru care, reconvenționala împotriva acestui intimat nu poate fi soluționat direct în apel.
b) În ceea ce privește apelul apelantei S. C. S., acesteia s-a admis în primă instanță cererea de chemare în judecată, care se modifică în parte în apel, astfel încât, în temeiul art.274 și art. 276 din codul de procedură civilă din 1865, reclamantei din prima instanță, se cuvin, direct proporțional cu admiterea acțiunii, parte din cheltuielile de judecată dovedite.
c) Pe același temei juridic și în aceeași condiții se cuvin cheltuieli de judecată în primă instanță și apel apelanților S. I. și S. D. A., respectiv este nefondată cererea apelantei S. C. S. privind acordarea de cheltuieli de judecată în apel.
Cheltuielile de judecată reciproce se vor compensa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul apelanților S. I. și S. D. A., ambii cu dom. procedural ales la cabinetul avocatului S. M., situat în Satu M., ., județul Satu M., împotriva Sentinței civile nr. 4335/2012, pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații C. L., domiciliat în Satu M., ., județul Satu M. și S. C. S., cu dom. proced. ales în Satu M., ..3, . M..
Schimbă în parte sentința apelată.
Respinge ca nefondat capătul de cerere din cererea de chemare în judecată privind constatarea unui drept de servitute.
Admite apelul apelantei S. C. S. împotriva Sentinței civile nr. 4335/2012, pronunțată de Judecătoria Satu M., în dosar nr._, în contradictoriu. cu intimații S. I. și S. D. A..
Obligă intimații să plătească apelantei câte 304,4 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.
Obligă intimata S. C. S. să plătească căte 663,75 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel intimaților S. I. și S. D. A. .
Respinge ca nefondată cererea apelantei S. C. S. privind acordarea de cheltuieli de judecată în apel.
Compensează cheltuielile de judecată acordate, urmând ca S. C. S. să plătească căte 359,3 lei lui S. I. și S. D. A..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 29.10.2013.
Președinte, T. T. | Judecător, R. G. M. | |
Grefier, L. D. |
Red.T.T./28.11.2013.
Tehnored_VD /02.12.2013.
6 ex. – ..cu: S. S., S. D., S. I., C. L.
Jud.fond: M. T.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 152/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2291/2013.... → |
|---|
