Validare poprire. Decizia nr. 90/2013. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 90/2013 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 7348/296/2012
Dosar nr._ Cod operator:_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 90/R
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. R.
Judecător Z. K.
Judecător I. M. C.
Grefier V. S.
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul E. M. B., domiciliat în Negrești Oaș, Aleea Trandafirilor, ., jud. Satu M., împotriva Încheierii nr. 6402 din 1 August 2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații T. M. M., domiciliată în Căpleni, ., jud. Satu M., S. R. PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr. 3-5, jud. Satu M., B. R. PENTRU DEZVOLTARE, sector 1, București, I. M., nr. 1-7 și B. R. PENTRU DEZVOLTARE- SUCURSALA SATU M., cu sediul în Satu M., .. 3, jud. Satu M., având ca obiect validare poprire.
La pronunțare nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de azi, când;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Încheierea nr.6402/01.08.2012 dată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Satu M., în baza art.246 Cod proc.civ., a luat act de renunțarea la judecarea acțiunii civile formulată de formulata de petentul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC M. B., cu sediul în Negrești Oaș, Al.Trandafirilor, ., jud.Satu M. în contradictoriu cu intimații S. ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în București, ., sector 5, București, prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, jud.Satu M. și terțul poprit B. ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE cu sediul în București, ..1-7, sector 1, având ca obiect validarea popririi. Totodată, petentul a fost obligat să achite intimatei B. R. Pentru Dezvoltare 1383,38 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că unul din principiul ce guvernează procesul civil român este cel al disponibilității părții. Ca expresie a acestui principiu este și dispoziția prevăzută în art.246 Cod proc.civ., reprezentând manifestarea de voință a reclamantului în sensul de a renunța la judecată.
În speță, reclamantul prin cererea formulata în scris, expresă, clară și fără echivoc, a înțeles să se desesizeze de acțiunea promovată, drept pentru care instanța de fond, în baza textului legal mai sus arătat, a luat act de renunțarea la judecată.
Având în vedere că renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare in judecată, la cererea pârâtei B. R. pentru Dezvoltare, petentul a fost obligat achite acesteia 1383,38 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs M. BEBONE, executor judecătoresc, solicitând admiterea recursului și, în principal, înlăturarea obligației de plată a cheltuielilor de judecată, iar, în subsidiar, diminuarea cheltuielilor de judecată la care a fost obligat .
În motivarea căii de atac promovate, recurentul arată că a solicitat Judecătoriei Satu M. validarea popririi în contradictoriu cu terțul poprit BRD, ca urmare a refuzului de a da curs solicitării de înființare a popririi. După înregistrarea cererii, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și-a îndeplinit de bunăvoie obligațiile rezultate din unele titluri executorii, motiv pentru care cererea a rămas fără obiect. În consecință, a depus în toate dosarele cerere de renunțare la judecată. Instanța a lua act de solicitarea recurentului dispunând prin încheiere încetarea procesului și obligarea reclamantului la plata sumei de 1.383,38 RON reprezentant onorariu avocat, deoarece renunțarea la judecată s-a făcut ulterior comunicării actelor de procedură.
Art. 274 al.4 C. presupune o culpă procesuală a părții căzute în pretenții. Executorului judecătoresc nu i se poate reține o culpă în formularea cererii de validare a popririi, atâta timp cât terțul poprit a efectuat alte două plăți în două dosare execuționale dintr-un cont aparținând debitorului. Refuzul la plata comunicat nu s-a referit la motivele invocate pe parcursul derulării procesului care a dus la renunțarea cererii de validare a popririi.
Instanța are dreptul, potrivit art.274 alin.(3) Cod procedură civilă, să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale atunci când exista o disproporție între munca depusa de avocat și onorariul acestuia astfel cum a procedat în dosarele:_ - sentința civilă nr. 6500/08.08.2012;_ - sentința civilă nr. 6502/08.08.2012;_ - sentința civilă nr. 6501/08.08.2012;_ - sentința civilă 6498/08.08.2012;_ - sentința civilă nr. 6506/08.08.2012, toate pronunțate de același complet, care i-a obligat în 7 dosare (dos._, dos._, dos._, dos._, dos._, dos._, dos._ ) toate cu același termen de judecată la plata sumei de 1.383,38 RON, în fiecare dosar.
În dosarul_ având ca obiect validare de poprire în contradictoriu cu aceleași părți, prin sentința civila 6287/23.07.2012 instanța a respins obligarea la plata cheltuielilor de judecată motivând: "Cât privește cererea terțului poprit privind cheltuielile de judecată, instanța o va respinge și nu va face aplicarea art. 274 alin. 1 C. proc.civ., deoarece aceste prevederi au la bază o culpă procesuală care nu se va verifica în speță. Astfel, instanța reține că nu se poate impune executorului introducerea cererii de validare a popririi, în condițiile în care răspunsul la adresa executorului nu s-a referit la impedimentul la executare invocat doar la ultimul termen de judecată, referindu-se doar la neidentificarea corectă a debitorului și la aspecte de ordin formal. Contractul dintre terțul poprit și debitoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu M. a fost depus la ultimul termen de judecată și nu a fost invocat în răspunsul la adresa executorului. Or, în aceste condiții, instanța apreciază că nu poate fi aplicat art.274 alin.1 C.proc.civ cât timp executorul nu s-a aflat în culpă procesuală". Aceiași motivare este invocată și în sentința civilă nr.6264/17.07.2012 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosarul_ .
Articolul 274 alin.(3) C.pr.civ., care permite instanței să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită, este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență judiciară calificată pe parcursul procesului.
În aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii, cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
Instanța nu a verificat proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente, precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
Onorariul avocatului, care figurează în documentul existent la dosar, în cuantum de 1.383,38 RON, apare fără justificare în raport cu munca îndeplinită de apărător, deoarece toate cele 7 dosare, inclusiv prezentul dosar au avut același termen de judecata, termen la care s-au depus întâmpinări, s-au formulat apărări și excepții de tip "copy-paste". Așa cum rezultă din actele depuse în copie xerox și nu în original așa cum prevede legea, avocata a primit suma de 24.000,00 RON pe care a împărțit-o pentru fiecare dosar în parte.
Totodată, practica în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului statuează în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României).
Jurisprudența C.E.D.O., este relevantă sub aspectul principiului pe care îl degajă și anume, acela că cheltuielile de judecată efectuate în proces urmează să fie recuperate de partea care are câștig de cauză numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, reale și rezonabile.
În același sens dispune și decizia nr.401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă.
Având în vedere motivele de mai sus, recurentul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În drept, invocă art.304 pct.7, 8, 9 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea formulată, intimatele BRD-GROUPE SOCIETE GENERALE SA și BRD- SUCURSALA SATU M. solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate în sensul acordării cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial; cu cheltuieli de judecată, motivat de următoarele:
I. În ce privește achitarea debitului de către debitor, acest aspect nu prezintă relevanță juridică în prezenta cauza.
Conform art.246 alin.3 Cod proc.civ.: Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare in judecata, instanța, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Prevederile art.246 alin.3 Cod proc.civ. nu au în vedere motivul pentru care renunța la judecata reclamantul ca o condiție pentru ca acesta sa poată fi obligat la cheltuieli de judecata. Aceste reglementari au caracter obiectiv, fiind suficienta renunțarea la judecata de către reclamant ulterior comunicării cererii de chemare în judecata.
În prezenta cauza s-a depus o cerere de renunțare la judecata de către B. M. B.. Cererea de renunțare s-a depus ulterior comunicării cererii de chemare in judecata, mai mult la al 3-lea termen de judecata, după ce intimatele au depus probe si urma să pună concluzii pe fondul cauzei la acel termen de judecata.
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat si doctrina juridica in materie, considerând ca logica soluția ca reclamantul sa fie obligat la cheltuieli in favoarea pârâtului in situația in care renunța la judecata.
Pârâtul încunoștințat prin cererea de chemare in judecata efectuează cheltuieli in vederea pregătirii apărării sale. Întrucât efectuarea cheltuielilor a fost determinata de conduita reclamantului, care ulterior renunța la pretențiile solicitate, paratul este îndreptățit sa-si recupereze cheltuielile efectuate.
Obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata nu avea loc daca renunțarea intervine in intervalul de timp cuprins intre momentul promovării cererii si cel al comunicării acesteia către parat. Atâta timp cat paratul nu a luat la cunoștința de pretențiile formulate impotriva sa nu a putut face cheltuieli.
Prin urmare, cheltuielile de judecata au fost efectuate astfel că trebuie acoperite de reclamant in temeiul celor de mai sus.
Mai mult, învederează că în prezenta cauza instanța de control verifica legalitatea hotărârii pronunțate de către prima instanța. Încheierea civila recurata a fost pronunțata cu respectarea prevederilor legale aplicabile in speța.
Nici prima instanța si nici instanța de control nu au atribuții in verificarea motivelor de fapt care au stat la baza depunerii cererii de renunțare, deoarece in lumina dispozițiilor art.246 Cod proc.civ. aceste motive nu prezintă relevanta juridica.
Învederează că în cazul în care se solicita aplicarea prevederilor art.246 alin.3 Cod proc.civ. referitoare la renunțare, încheierea se pronunța in mod obiectiv prin verificarea condițiilor legale. Or, in prezenta cauza prima instanța asa a procedat, făcând o aplicare justa a textelor de lege Ia care insusi executorul judecătoresc a făcut trimitere prin cererea de renunțare.
Deci nu exista nicio justificare legala care sa determine admiterea prezentului recurs si modificarea încheierii recurate in sensul celor solicitate de recurent.
II. Referitor la susținerea ca B. nu s-a aflat in culpa procesuala deoarece intimata a efectuat plata in alte doua dosare nu este întemeiata.
Învederează că ca prevederile art.246 Cod proc.civ. nu presupun existenta unei culpe procesuale in sarcina părții obligate la plata cheltuielilor de judecata.
În situația din speță, recurentul a fost obligat de către prima instanța la plata cheltuielilor de judecata în temeiul art.246 Cod proc.civ. Deci, întemeierea recursului pe prevederile art.274 Cod proc.civ. de către B. M. B. este nefondata.
Art.274 Cod proc.civ. se aplica în situația în care acțiunea este soluționata pe fond, partea care cade in pretenții va fi obligata in consecința la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de cealaltă parte.
Or, așa cum s-a arătat mai sus in prezenta cauza acțiunea nu a fost soluționata pe fond. B. M. B. a renunțat la cererea de chemare in judecata, prin urmare nu se aplica prevederile art.274 Cod proc.civ., care în opinia executorului judecătoresc presupun o culpa pentru ca partea sa fie obligata la cheltuieli de judecata.
Mai mult, practica judiciara a considerat ca in cazul in care renunțarea la judecata s-a făcut după comunicarea cererii de chemare in judecata, reclamantul se afla in culpa procesuala si va putea fi obligat, la cerere, la plata cheltuielilor de judecata.
În sensul ca în cazul renunțării la judecata culpa procesuala aparține reclamantului si poate fi, la cerere, obligat la plata cheltuielilor de judecata, s-a exprimat si Curtea de Apel Oradea .
Așadar, in temeiul acestor considerente, precum si a celor anterior arătate solicită respingerea ca neîntemeiat a acestui motiv de recurs.
III. În ce privește solicitarea B. M. B. ca instanța de judecata sa procedeze la reducerea onorariului de avocat solicită respingerea acestei cereri pentru următoarele motive:
În primul rând în cuantumul sumei de 1383,38 RON este cuprins TVA-ul care este datorat bugetului de stat si implicit include si cheltuielile cu deplasarea, cazarea etc., cheltuieli pe care nu le-a solicitat pe cale separata.
În al doilea rând intimata a redactat si susținut întâmpinarea, s-a deplasat la fiecare termen de judecata si a asigurat apărarea.
În al treilea rând, prezenta cauza este o cauza importanta pentru BRD GSG SA având in vedere efectele admiterii cererii de validare. Mai mult, așa cum a dovedit debitorul DGFP Satu M. deține la banca intimată un cont in care se virează salarii. Daca s-ar fi admis cererea de validare banca intimată s-ar fi aliat . privind executarea sentinței. Conform art.274 alin.3 Cod proc.civ., instanța de judecata poate sa reducă onorariul avocatului având in vedere si importanta pricinii. Or, importanța cauzei trebuie privita din perspectiva terțului poprit care este o instituție bancara serioasa si a cărei imagine ar fi putut fi periclitata in situația admiterii cererilor de validare a popririi. Totodată, arată că pe rolul Judecătoriei Satu M. au fost înregistrate un număr de peste 100 cereri de validare a popririi, de către același Executor Judecătoresc, cuantumul total al sumelor urmărite fiind foarte mare. Prin urmare, se impunea o temeinica pregătire pentru a se asigura apărarea in fiecare dosar si astfel sa se evite riscul de a obține o soluție negativa in vreunul dintre aceste dosare. Astfel, solicită respingerea cererii de reducere a onorariului solicitat.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului ca nefondat si in consecința menținerea in tot a încheierii recurate in sensul acordării cheltuielilor de judecata constând in onorariu avocațial, solicitând totodată onorariul avocațial ocazionat de judecarea recursului.
Tribunalul, deliberând asupra recursului, în conformitate cu disp.art.304 ind.1 Cod proc.civ., prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate reține următoarele:
Prin adresa din 28.02.2012 recurentul a solicitat intimatei terț poprit, înființarea popririi conturilor debitoarei DGFP Satu M. în reprezentarea Statului Român, în vederea executării silite a sentinței civile nr.595/2010 a cărei executare silită a fost încuviințată prin Încheierea 1083/28.02.2012 a Judecătoriei Satu M..
Prin adresa nr.357/21.03.2012, terțul poprit a comunicat recurentului refuzul de înființare a popririi.
Acest refuz a determinat promovarea cererii de validare a popririi înregistrată sub prezentul dosar.
După înregistrarea cererii, obligația de fost îndeplinită.
Astfel, promovarea cererii, cât și apoi renunțarea la judecată fiind determinate de conduita intimatei, iar nu de o conduită absolută potestativă a contestatorului, disp.art.246 alin.3 Cod proc.civ. coroborate cu art.274 Cod proc.civ., îl exonerează pe acesta de plata cheltuielilor de judecată, demersul său juridic nefiind caracterizat de vreo culpă.
În consecință, în baza art.312 Cod proc.civ., tribunalul va admite recursul promovat de executorul judecătoresc M. B. și va modifica în parte încheierea atacată, în sensul că va înlătura dispoziția de obligare a B. M. B. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1383,38 către BRD.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat de EXECUTOR JUDECĂTORESC M. B., cu sediul în Negrești Oaș, Al.Trandafirilor, . împotriva încheierii 6402/2012 a ședinței publice din 1.08.2012 a Judecătoriei Satu M., dosar_, în contradictoriu cu intimații T. M. M., domiciliată în Căpleni, ..Satu M., S. ROMÂN prin MFP-DGFP SATU M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr.3-5, BRD, cu sediul în București, sector 1, ..1-7.
Modifică în parte încheierea, în sensul că înlătură dispoziția de obligare a B.E.J. M. B. să achite BRD 1383,38 lei cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.01.2013.
Președinte, M. G. R. | Judecător, Z. K. | Judecător, I. M. C. |
Grefier, V. S. |
Red.M.G.R./01.03.2013
Tehnored_BER /01.03.2013
Ex.2
Jud.fond: C. C. H.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 2671/2013.... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 1287/2013.... → |
|---|
