Contestaţie la executare. Decizia nr. 139/2015. Tribunalul SATU MARE
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2015 pronunțată de Tribunalul SATU MARE la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 503/266/2014
Cod operator:_
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SATU M.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 139/.> Ședința publică de la 27 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. R.
Judecător I. M. C.
Grefier V. S.
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanții-contestatori ȚĂNȚAȘ I. și ȚĂNȚAȘ C., ambii domiciliați în Negrești Oaș, loc. T., nr. 14, jud. Satu M., cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat Graner A. I., cu sediul în Negrești Oaș, Aleea Trandafirilor, ., jud. Satu M., apelantul-intimat M. A. M., domiciliat în loc. Odoreu, ., jud. Satu M., cu domiciliul ales la cabinet de avocat G. C., în Satu M., .. 9/1, jud. Satu M., având ca obiect contestație la executare.
La pronunțare nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Se constată că dezbaterea asupra apelului a avut loc în ședința publică din data de 11.03.2015, când susținerile și concluziile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, amânându-se pronunțarea în cauză la data de 26.03.2015 și data de azi, când;
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1377/06.11.2014 pronunțată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria Negrești Oaș a admis excepția tardivității introducerii acțiunii, cu privire la încheierea nr.111 din 02.04.2014 emisă de B. L. N. D. în dosarul nr.112/2014, invocată de către intimatul M. A. M., a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatorii Ț. I.-CNP_ și Ț. C.-CNP_, domiciliați în T., nr.14, Or.Negrești Oaș, jud.Satu M., în contradictoriu cu intimatul M. A. M., domiciliat în loc.Odoreu, ./A, jud. Satu M., și, în consecință: a constatat că executarea silită începută în dosarul execuțional nr.112/2014 al B. L. N. D. este legală numai în ce privește executarea silită a sumei de 5500 de euro; a dispus anularea parțială a tuturor actelor de executare silită care exced sumei de 5500 de euro, efectuate de B. L. N. D. în dosarul nr. 112/2014.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 11.03.2014, intimatul M. A. M. s-a adresat BNP L. N. D. cu o cerere, prin care a solicitat punerea în executare a titlului executoriu constând în contractul de împrumut autentificat sub nr.2023/11.11.2011, contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr.2025/11.11.2011 și contractul de împrumut autentificat sub nr.1973/15.11.2012 de către BNP C. Iusco C., împotriva debitorilor Țînțaș I. și Țînțaș C..
Prin sentința penală nr.1745/20.12.2013, pronunțată de către Judecătoria Satu M. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Oradea, prin decizia penală nr.210/A/29.04.2014, intimatul M. A. M. a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.3 alin.1 din Legea 216/2011.
Prin aceeași sentință, a fost confiscat de la intimat echivalentul în lei a sumei de 4450 euro, reprezentând dobânzi achitate de părțile civile U. L. și U. I., echivalentul în lei a sumei de 5000 euro reprezentând dobânzi achitate de părțile civile Gorcsi A. și Gorcsi G. și echivalentul în lei a sumei de 1800 euro reprezentând dobânzi achitate de partea civilă B. C..
În baza art.14, 346 Cod proc.pen. au fost respinse constituirile de parte civilă formulate de către părțile civile U. L. și U. I., dom. în loc.Drăgușeni, nr.349, jud.Satu M. și s-a constatat că părțile vătămate: Ț. C. și Ț. I., dom. în loc.T. Oaș, nr.14, jud.Satu M.; Gorcsi A. și Gorcsi G., dom. în loc.Ambud, nr.146, jud.Satu M. și B. C., dom. în loc.Andrid, nr.528, jud.Satu M., nu s-au constituit părți civile.
În considerentele acestei sentințe, s-au reținut următoarele:
„În perioada februarie 2011- noiembrie 2012 părțile vătămate Țînțaș I. și Țînțaș C. au încheiat contracte succesive de împrumut a unor sume de bani cu inculpatul M. A. M. care percepea în schimbul acestora o dobândă 15% și 10% pe lună. Din probele administrate reiese faptul că primul contract între cele două părți a fost încheiat în data de 18.02.2011 pentru suma de 4.000 euro care este formată din 2.500 euro suma împrumutată și 1.500 euro care reprezintă dobânda de 15% pe 4 luni, respectiv din 18.02.2011 până în 18.06.2011 (15% din suma de 2.500 euro reprezintă suma de 750 euro x 4 luni, în total 2.500 euro). Ulterior, în data de 17.06.2011, deoarece părțile vătămate nu au avut posibilitatea să restituie suma împrumutată plus dobânda, între acestea și inculpat, s-a încheiat un nou contract de împrumut în sumă de 1.500 euro care în fapt reprezintă dobânda de 15% pentru suma de 2.500 euro care a fost împrumutată prin contractul încheiat la data de 18.02.2011.
Ulterior, în data de 11.11.2011, deoarece părțile vătămate nu au avut nici de această dată posibilități să restituie sumele împrumutate, respectiv 4.000 euro și 1.500 euro, și mai aveau nevoie de bani, respectiv de 3.000 euro, s-au înțeles cu inculpatul să încheie un nou contract de împrumut pentru suma de 18.000 euro. Din probele administrate în cauză rezultă că suma de 18.000 euro este formată din sumele de 4.000 euro și 1.500 euro, sume neachitate, 3.000 euro suma împrumutată și 9.000 euro dobânda de 10% pentru 10 luni. Conform declarațiilor părților vătămate, acestea s-au înțeles cu inculpatul să rotunjească suma de 5.500 euro, rezultatul sumei de 4.000 (2.500 euro împrumut și 1.500 euro care reprezintă dobânda pentru 2.500 euro, respectiv 15%/lună pentru 4 luni) și 1.500 euro (dobânda pentru suma de 2.500 euro, respectiv 15%/lună pentru 4 luni), la 6.000 euro deoarece urma ca acesta să încheie contractul până la finele lunii septembrie, deci 500 euro reprezenta dobânda pentru 19 zile. Astfel, din 6.000 euro + 3.000 euro (suma împrumutată) rezultă suma de 9.000 euro, iar 10% dobândă din 9.000 euro reprezintă 900 euro/lună. Prezentul contract a fost încheiat pe o perioadă de 10 luni și 19 zile, din 11.11.2011 până în 30.09.2012, astfel că suma de 18.000 euro este formată din 9.000 euro (care reprezintă suma împrumutată de 2.500 euro plus dobânzile acumulate pentru această sumă în decurs de 8 luni, respectiv 3.000 euro, la care s-a adăugat dobânda de 500 euro pentru 19 zile) și 9.000 euro care reprezintă dobânda de 10%/lună pentru suma de 9.000 euro, respectiv 900 euro x 10 luni = 9.000 euro.
Susținerile inculpatului referitoare la faptul că acesta nu a perceput dobândă pentru împrumuturile acordate sunt combătute și de cronologia contractelor de împrumut. Inculpatul a declarat, în fața notarului public, în data de 11.11.2011, că a primit de la părțile vătămate Tînțaș I. și C. sumele de 4.000 euro și 1.500 euro, dată care coincide cu data contractului de împrumut în sumă de 18.000 euro, respectiv 11.11.2011.
În data de 15.11.2012, între părți se încheie un nou contract de împrumut pentru suma de 2.700 euro, care conform probelor (declarațiile părților vătămate și contractele anterioare de împrumut fila 31-48) administrate în cauză, reprezintă dobânda de 10%/lună pentru suma de 9.000 euro, pentru o perioadă de 3 luni, din 15.11.2012 până în 31.12.2012, respectiv 900 euro (10% din 9000 euro) x 3 luni =2.700 euro.”
Având în vedere acestea, instanța reține că titlurile executorii în baza cărora a fost începută executarea silită (contractul de împrumut autentificat sub nr.2023/11.11.2011, contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr.2025/11.11.2011 și contractul de împrumut autentificat sub nr.1973/15.11.2012 de către BNP C. Iusco C.) își păstrează valabilitatea, având în vedere că prin sentința penală susamintită nu s-a dispus cu privire la anularea sau desființarea acestor contracte. Din acest punct de vedere, executarea silită își păstrează caracterul de legalitate.
Cu toate acestea, instanța a reținut că executarea silită nu are caracter legal, prin prisma faptului că (parțial) sumele ce se doresc a fi executate sunt rezultatul săvârșirii unei infracțiuni săvârșite de către intimatul M. A. M., constatate în mod definitiv printr-o hotărâre judecătorească.
În consecință, este nelegală executarea silită a unei sume de bani ce provine din săvârșirea unei infracțiuni, deoarece executarea silită se transformă în acest fel într-un instrument de realizare a produsului infracțiunii, lucru care contravine legii.
Ținând cont de acestea, instanța a constatat că, din totalul sumei de_ de euro, numai suma de 5500 de euro reprezintă împrumut acordat contestatorilor Ț. I. și Ț. C., de către intimatul M. A. M.. Diferența de_ de euro reprezintă dobândă percepută nelegal de către intimatul M. A. M..
Din aceste motive, instanța a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatorii Ț. I.-CNP și Ț. C. și a dispus anularea parțială a tuturor actelor de executare silită care exced sumei de 5500 de euro, efectuate de B. L. N. D. în dosarul nr.112/2014.
În ceea ce privește excepția tardivității introducerii acțiunii, cu privire la încheierea nr.111 din 02.04.2014 emisă de B. L. N. D. în dosarul nr.112/2014, invocată de către intimatul M. A. M., instanța a admis-o, având în vedere că, la data formulării contestației la executare, art.714 alin.2 Cod proc.civ. avea următorul conținut: „Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.”
În speță, acest termen a fost depășit, având în vedere că încheierea nr.111 din 02.04.2014, emisă de B. L. N. D., a fost comunicată contestatorilor la data de 04.04.2014, iar contestația la executare a fost depusă la data de 17.04.2014.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel contestatorii Ț. I. și Ț. CORENLIA solicitând, în principal, admiterea apelului și în urma rejudecării fondului cauzei, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în tot a contestației la executare, iar, în subsidiar, admiterea apelului și în urma rejudecării fondului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Critică admiterea excepției tardivității introducerii acțiunii cu privire la încheierea nr.111/02.04.2014, din dosar execuțional nr.112/2014, motivat de faptul că apelanții-contestatori, clar și explicit, au formulat doar o clasică contestație la executare împotriva executării silite pornite în dosarul execuțional de mai sus, împotriva încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva tuturor actelor de executare, în baza art.711 Cod proc.civ, așa cum acesta statuează, iar conform art.714, alin.(1), lit.1 Cod proc.civ., „contestația privitoare la executarea silită propriu zisă se poate face în termenul de 15 zile de când contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care îl contestă”.
Menționează că au formulat o astfel de contestație «propriu zisă» înăuntrul termenului legal stabilit. Astfel, în 04.04.2014 li s-a comunicat doar o Somație si o înștiințare, iar în 17.04.2014, apelanții-contestatori au înregistrat, în termen, contestația la executare. Mai mult decât atât, pretinsa încheiere nr111/02.04.2014, în realitate, nici nu li s-a comunicat, iar intimatul nu a făcut dovada comunicării acesteia. Practic apelanții-contestatori erau în imposibilitate și fizică de a face o eventuală contestație la executare doar împotriva încheierii respective.
Sub alt aspect, pe fondul cauzei, arată că la o analiză atentă se observă că instanța de fond, în mod eronat, a apreciat că titlurile executorii: contract de împrumut 2023/11.11.2011; contract de garanție imobiliară 2025/11.11.2011 și contractul de împrumut 1973/15.11.2012, care fac obiectul executării, care au contestat-o, deși «își păstrează caracterul de legalitate», totuși executarea lor nu ar avea caracter legal (parțial), pentru că sumele sunt până la urmă, rezultatul unei infracțiunii. Instanța a apreciat totuși că doar parțial situația este așa, întrucât suma de 5500 euro ar fi legală și a dispus în consecință, considerând legală executarea asupra ei.
Învederează că nu aceasta a fost și părerea Judecătoriei Satu M. și a Curții de Apel Oradea, care prin Decizia Penală nr.210/A/2014, deși nu s-a pronunțat pe latură civilă în sensul anulării contractelor, totuși a statuat clar că toate contractele au fost ilegale și nu a tranșat între ele, care ar fi legale și care nu. Nici măcar consimțământul părților la încheierea contractelor, „nu este o cauză justificativă pentru înlăturarea punerii în mișcare și exercitării acțiunii penale, întrucât infracțiunea de dare de bani cu dobândă dovedită clar, presupune implicit un acord al celor două părți contractante.”
Nu în ultimul rând, indică în mod expres că și chiar în ipoteza în care s-ar aprecia ca fiind legal împrumutul însumat de 5500 euro, în realitate acesta nu este inclus în titlurile executorii (contract nr.2023/11.11.2011; contract de garanție imobiliară nr.2025/11.11.2011 și contract nr.1973/15.11.2012) care fac obiectul prezentei executări silite pe care au contestat-o, ci așa cum sentința atacată acum, precum și Decizia Penală nr.210/A/2014 a Curții de Apel Oradea, confirmă că primul contract între părții s-a încheiat în 18.02.2014.
Astfel, raportat la toate aceste motive și la probatoriul pe care urmează să-l prezinte, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
În drept, invocă art.466 și urm., art.711, art.717 Cod proc.civ.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel și intimatul M. A. M., solicitând, în baza art.408 alin.2 Cod proc.civ., schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiate și menținerii admiterii excepției tardivității cu privire la Încheierea nr.111/02.04.2014 emisă de B. L. N. D., iar, în subsidiar, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare către Judecătoria Satu M., ca instanță competentă teritorial, în baza art.408 alin.3 Cod proc.civ.; cu cheltuieli de judecată.
Consideră că soluția instanței de fond de constatare a legalității executării silite numai în ceea ce privește suma de 5.500 euro este lipsită atât de temeinicie, cât și de fundament juridic. Judecătorul fondului nu indică care sunt articolele de lege care atrag nelegalitatea executării silite. Chiar judecătorul fondului reține (fila 3 fraza a 4-a din sentință) că „titlurile executorii în baza cărora a fost începută executarea silită își păstrează valabilitatea”.
Prin sentința penală nr.1745/20.12.2013 instanța nu a dispus anularea contractelor care constituie titluri executorii care fac obiectul executării silite din dosarul de executare silită nr.112/2014 al B. L. N. D.. De asemenea, prin sentința penală instanța nu a constatat că aceste titluri executorii ar fi false.
În dosarul nr._, contestatorii nu s-au constituit părți civile în cauză, iar instanța nu a dispus confiscarea vreunei sume de bani care să provină de la contestatori și, prin urmare, nu a constatat existența infracțiuni de camătă față de aceștia.
De asemenea, arată că prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond, a invocat și excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Negrești Oaș, însă judecătorul fondului nu a soluționat această excepție prin sentința atacată.
Consideră că Judecătoria Satu M. este competentă material de a judeca contestația la executare având în vedere disp.art.713 alin.2 Cod proc.civ. coroborat cu art.650 alin.1 Cod proc.civ.
În drept, invocă art.466-482 Cod proc.civ., art.451-454 Cod proc.civ., art.717 Cod proc.civ., art.719 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul M. A. M., solicită respingerea apelului declarat de către contestatori ca nefondat; cu cheltuieli de judecată, invocând aceleași apărări referitoare la legalitatea executării și existența titlurilor executorii.
În drept, invocă art.205 Cod de procedură civilă, art.453 Cod de procedură civilă.
Tribunalul, analizând excepția de necompetență teritorială invocată de apelantul-intimat M. A. M., din perspectiva disp.art.650 alin.1 coroborat cu art.713 alin.1 teza a II-a din NCPC, reține că față de caracterul executării silite în materie imobiliară, prima instanță, Judecătoria Negrești Oaș avea competență teritorială, imobilul obiect al executării din dosarul execuțional nr.112/2014 al B. L. se afla în raza teritorială a acestei instanțe, condiții în care excepția apare ca fiind nefondată și, prin urmare, în baza art.245 Cod proc.civ., a fost respinsă în urma analizării primului motiv al apelului.
Revenind la fondul cauzei, astfel cum a fost soluționat prin hotărârea atacată, analizând motivele de apel invocate, tribunalul reține că nelegalitatea executării rezultă cu prisosință din Sentința penală nr.1745/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M.. Cel condamnat de săvârșirea unor infracțiuni aflate în legătură directă cu titlu executor, în speță contractele de împrumut descrise pe larg în considerentele hotărârii penale de condamnare, nu poate obține în mod legal executarea silită tocmai a ceea ce a rezultat din infracțiunile săvârșite. În mod speculativ apelantul profitând de faptul că nu au fost anulate contractele de împrumut a obținut încuviințarea executării silite și a demarat formele de executare, inclusiv pentru acele dobânzi transformate în capital prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune.
Era firesc ca apelantul după condamnare să solicite suma împrumutată cu adevărat și nu ceea ce a rezultat din infracțiune, încălcând astfel ordinea publică și bunele moravuri și prin ignorarea efectelor hotărârii penale de condamnare.
Așa cum în mod judicios a reținut și prima instanță, titlurile executorii în baza cărora a fost începută executarea silită (contractele de împrumut autentificate sub nr.2023/11.11.2011, nr.2025 din 15.11.2012, nr.1973/15.11.2012 de către BNP C. Iusco C.) sunt păstrate numai în limitele a ceea ce s-a stabilit prin hotărârea penală de condamnare, altfel s-ar ajunge la executarea silită a unor sume de bani ce provin din săvârșirea unei infracțiuni, ceea ce evident contravine legii și golește de conținut acțiunea statului de a trage la răspundere persoanele care săvârșesc fapte penale și sunt condamnate. Totodată, suma care a fost efectiv împrumutată, respectiv 5500 Euro din totalul de 20.700 Euro, reprezintă capitalul nerambursat pentru care rămâne în continuare ca valabilă obligația de plată și executare silită în caz de refuz.
Potrivit art.625 NCPC, executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților, prin urmare respectarea legii guvernează și această procedură prin care creditorii obțin realizarea pe cale silită a executării obligației din partea debitorilor.
În considerarea celor ce preced, a disp.art.480 alin.1 Cod proc.civ., tribunalul a respins ca nefondat apelul intimatului.
Cât privește apelul promovat de către debitori, tribunalul reține că aceștia au avut calitatea de părți vătămate în Dosarul penal nr._ al Judecătoriei Satu M., însă față de considerentele sentinței penale nr.1745/20.12.2013, numai dobânzile adiționate în mod nelegal nu reprezintă o datorie certă, lichidată și exigibilă, capitalul însă, suma efectiv împrumutată de 5.500 Euro rămâne ca o obligație legală de restituire în sarcina debitorilor, întrucât prin aceeași hotărâre penală nu s-a analizat și nici nu s-a constatat caracterul fraudulos pentru suma împrumutată de 3000 Euro, respectiv de 2.500 Euro.
În privința excepției tardivității încheierii nr. 111/02.04.2014 emisă de B. L. în Dos. ex. nr. 112/2014, tribunalul reține că fiecare act de executare este supus unui termen expres stabilit de legiuitor, condiții în care cel vătămat în caz de contestare are obligația respectării termenului în caz contrar va suporta sancțiunea nulității, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, prin raportare la dispozițiile art. 714 alin. 2 din C.pr.civ.
În consecință, s-a apreciat ca nefondat și apelul contestatorilor, fiind astfel respins în condițiile art.480 alin.1 NCPC. Un exemplar din prezenta hotărâre se comunică la B. L. N. D., în condițiile art.719 alin.4 Cod proc.civ.
Fără cheltuieli de judecată, ambele apeluri au fost respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de apelanții-contestatori ȚĂNȚAȘ I., CNP_ și ȚĂNȚAȘ C., CNP_, ambii domiciliați în Negrești Oaș, loc.T., nr.14, jud.Satu M., cu domiciliul procedural ales la cabinet de avocat Graner A. lonuț, cu sediul în Negrești Oaș, Aleea Trandafirilor, ., jud.Satu M., apelantul-intimat M. A. M., CNP_, domiciliat în loc.Odoreu, ., jud.Satu M., cu domiciliul ales la cabinet de avocat G. C., în Satu M., ..9/1, jud.Satu M., având ca obiect contestație la executare.
Un exemplar din prezenta hotărâre se comunică la B. L. N. D..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi: 27.03.2015 .
Președinte, E. R. | Judecător, I. M. C. | |
Grefier, V. S. |
Red.I.M.C./30.04.2015
Tehnored_BER /30.04.2015
Ex.6 - ..cu: M. A. M., Ț. I., Ț. C., B. L. N. D.
Jud.fond: F. C.
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Pretenţii. Decizia nr. 114/2015. Tribunalul SATU MARE → |
|---|








