Evacuare. Decizia nr. 1049/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1049/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 1049/2015
Cod ECLI
Dosar nr. _
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1049/2015
Ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător S. R.
Grefier O. C.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelului civil privind pe apelant R. E. și pe intimat ORAȘUL D., având ca obiect reziliere contract.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică de la data de 09.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.12.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBIUNALUL
Prin sentința civilă nr. 728/10.04.2015, pronunțată de Judecătoria Mediaș, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta ORAȘUL D. – prin primar cu sediul în D. împotriva pârâtului R. E. și în consecință: s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 130/1 iunie 2009 încheiat de părți, având ca obiect imobilul situat administrativ în localitatea Șaroș pe Târnave – . – jud. Sibiu; s-a dispus evacuarea pârâtului din spațiul locativ sus-identificat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată sub număr_ la data de 12 decembrie 2014 reclamanta Orașul D. – prin primar a chemat în judecată pe pârâtul R. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 130/1 iunie 2009 încheiat de părți, având ca obiect imobilul situat administrativ în localitatea Șaroș pe Târnave – . – J. Sibiu, compus din cameră – bucătărie –terasă – cămară – pivniță - șopron și wc curte; evacuarea pârâtului dis spațiul locativ sus-identificat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea de motive a cererii introductive reclamanta a aratat, în esență, următoarele:
Pârâtul, în calitate de chiriaș, are obligația de plată a chiriei, însă acesta nu și-a respectat această obligație contractuală de mai mulți ani, înregistrând o restanță în sumă de 6740 lei.
Clauzele contractuale stabilesc faptul că, neplata chiriei timp de 3 luni consecutiv, constituie o cauză de reziliere a contractului.
Ca și o consecință a rezilierii, împotriva pârâtului trebuie dispusă și evacuarea din spațiul locativ.
Acțiunea s-a motivat în drept pe dispozițiile art. 1270, 1272 cod civil și art. 453 Cod procedură civilă.
Acțiunea nu a fost timbrată, reclamanta invocând dispozițiile art. 30 din O.U.G. 80/2013 pentru scutirea de plata taxei judiciare.
Atașat cererii introductive, în dovedirea acțiunii reclamanta a depus următoarele înscrisuri: copia contractului de închiriere și o informare de plată emisă de organul fiscal local de la domiciliul pârâtului.
Pârâtul nu a depus întâmpinare în cauză, însă la primul termen de judecată în ședință publică, fiind prezent, a depus la dosar un număr de 10 chitanțe ce atestă plăți făcute cu titlu de chirie .
În contextul cercetării procesului instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut cele ce urmează.
La data de 1 iunie 2009 între părți s-a încheiat contractul de închiriere pentru suprafețe cu destinație de locuințe sub nr. 130, obiectul constituindu-l spațiul locativ situat administrativ în localitatea Șaroș pe Târnave – . – Jud. Sibiu, compus din cameră – bucătărie – terasă – cămară – pivniță - șopron și wc curte. Chiria stabilită a fost de 51,47 lei.
Din probele dosarului rezultă cu certitudine faptul că pârâtul are serioase restanțe la plata chiriei, la data la care a fost acționat în judecată debitul fiind în sumă de 6740 lei. Este adevărat că, pe durata prezentei proceduri judiciare, a achitat unele sume de bani dar debitul restant este – în continuare – considerabil.
În conformitate cu dispozițiile art. 1796 alin. 1 lit. „b” Cod civil locatarul are ca obligație principală să plătească chiria în cuantumul și la termenul stabilite prin contract.
Astfel cum statuează art. 1830 Cod civil, în cazul în care, fără justificare, una din părțile contractului de închiriere nu își execută obligațiile născute din acest contract, cealaltă parte are dreptul la rezilierea contractului, evacuarea chiriașului făcându-se – potrivit art. 1831 Cod civil – în baza unei hotărâri judecătorești.
În raport de considerentele de fapt și de drept sus-enunțate acțiunea reclamantei apare întemeiată și a fost admisă în sensul cerut.
Reclamanta nu a justificat în cauză cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul R. E. solicitând schimbarea ei în tot, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea în fapt a apelului s-a arătat că dacă va fi evacuat, nu va mai avea unde locui. Apelantul a mai arătat că stă cu chirie în acea casă din anul 1980, iar problemele legate de neplata chiriei au apărut la momentul în care aceasta a fost majorată și când apelantul a rămas fără nici un loc de muncă și, evident, fără venituri.
Din toamna anului 2013 a reușit să se angajeze ca paznic și a obținut acordul intimatei de plată, în rate, a diferenței de chirie.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282-298 Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței atacate.
Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat argumentele aduse în cererea de apel pentru schimbarea sentinței.
În susținerea apelului s-au depus chitanțele doveditoare ale plății debitului restant.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate în apel, tribunalul îl găsește a fi întemeiat pentru considerentele ce urmează:
În calea de atac apelantul a depus chitanțe de plată a debitului restant, ultima dintre acestea, emisă la 04.11.2015 (fila 43), dovedește încasarea de către intimată a sumei de 400 lei, cu titlu de chirie locuință (accesorii). Sume de 400 lei, 700 lei, 500 lei, 50 lei, 150 lei, 250 lei, 300 lei, 200 lei, 100 lei au fost achitate și în lunile octombrie, septembrie, iulie, mai, aprilie, martie, februarie, ianuarie 2015, noiembrie, octombrie, septembrie, martie 2014.
Toate aceste chitanțe dovedesc nu numai achitarea totală sau parțială a debitului restant (instanța nu este investită cu o cerere în pretenții și, prin urmare, nu se impune stabilirea exactă a debitului restant), dar și faptul că locatorul, intimatul a înțeles să primească plata chiriei.
Instanța de fond a admis acțiunea în rezoluțiunea contractului de locațiune ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată a chiriei. Cum o asemenea dovadă de plată a fost făcută în apel, tribunalul apreciază că executarea obligațiilor de către debitor numai după formularea cererii de chemare în judecată, dar chiar în apel este de natură să împiedice sancțiunea rezoluțiunii contractului.
Finalitatea oricărui contract este executarea lui în natură, iar cererea de chemare în judecată poate fi considerată și un instrument procesual de natură a-l determina pe debitor să-și execute în natură executarea obligațiilor pentru salvarea contractului.
Respingerea cererii de rezoluțiune a contractului, în cazul de față, se poate face și pentru aceea că creditorul, intimat în prezenta cauză, nu poate invoca că executarea obligației nu mai prezintă interes pentru el la acest moment.
Debitorul apelant locuiește în imobil de foarte mulți ani, iar neîndeplinirea, într-o anumită perioadă de timp, a obligațiilor de plată a fost determinată și de lipsa veniturilor.
Pentru toate aceste considerente de fapt și în temeiul dispozițiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul și va schimba în tot sentința atacată, în sensul că va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâtul R. E. împotriva sentinței civile nr. 728/10.04.2015, pronunțată de Judecătoria Mediaș, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul Orașul D. reprezentant de Primar în contradictoriu cu pârâtul R. E..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2015.
Președinte, V. C. D. | Judecător, S. R. | |
Grefier, O. C. |
Red. V.C.D/02.02.2016
Tehn. O.C/04.02.2016
4ex./ 2 .="margin-left:70.8pt"> Jud Fond/ Madarași C.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1002/2015. Tribunalul SIBIU | Obligaţie de a face. Decizia nr. 853/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
