Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 581/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 581/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 3500/257/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 581/2015
Ședința publică de la 09 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. D.
Judecător D. T. L.
Grefier F. O.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei Civile privind pe apelanta C. JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE SIBIU și pe intimații H. A. și P. V. MANDRUȚA,apel împotriva sentinței civile nr. 42/2014 a Judecătoriei Mediaș, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)
Cauza a fost dezbătută la data de 18 iunie 2015 când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, alături de încheierea de amânare ulterioară a pronunțării din data de 25.06.2015 și din 02.07.2015.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 42/2015 a Judecătoriei Mediaș s-a admis plângerea formulată de petenta H. A. în contradictoriu cu intimații P. V. Mândruța și C. Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, s-a anulat încheierea de carte funciară nr._/18.07.2014 a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mediaș și a fost obligat Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mediaș să radieze sechestrul penal de sub C1 notat în CF Mediaș nr._ nr. top. 4482/1/2.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că prin încheierea de carte funciară nr._/18.07.2014 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mediaș s-a respins cererea petentei de radiere a sechestrului penal de sub C1 notat în CF Mediaș nr._ nr. top. 4482/1/2 .
Petenta a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii, cerere care a fost respinsă, pentru aceleași motive, prin încheierea de reexaminare nr._/3.09.2014 ( fila 77), comunicată petentei la data de 23.10.2014 ( fila 71 ).
În dosarul execuțional nr.107/2008, inițiat la cererea creditoarei P. V. Mândruța, pentru recuperarea creanței de 87.259,51 lei, reprezentând despăgubiri civile și cheltuieli de judecată datorate de inculpatul debitor H. I. A. creditoarei, în baza sentinței penale nr. 213/2006 a Judecătoriei Mediaș, modificată prin decizia penală nr. 277/2006 a Tribunalului Sibiu și decizia nr. 134/2007 a Curții de Apel A. I., s-a încheiat la data de 20.01.2012 actul de adjudecare nr. 107/2008 ( fila 96 ), în care s-a consemnat că s-a vândut la licitație publică cota de 1/2 din imobilul înscris în CF 5059 Mediaș ( actualul_ ), nr. top. 4482/1/2, proprietatea debitorului H. I. A., aceasta fiind adjudecată de către petenta H. A. cu suma de 30.000 lei, plătită la data de 17.10.2011 cu recipisa CEC nr._/1 din data de 17.10.2011 .
La cererea petentei s-a dispus, prin încheierea de carte funciară nr._/29.05.2014, înscrierea dreptului de proprietate al acesteia dobândit în baza actului de adjudecare, însă s-a menținut notarea sechestrului penal ce fusese instituit în dosarul penal pentru garantarea creanței intimatei P. V. Mândruța ( potrivit extrasului de carte funciară – fila 8 ).
Potrivit dispozițiilor legale incidente la momentul întocmirii actului de adjudecare, cele prevăzute de art.518 alin.1 și 3 C.proc.civ., de la data întabulării dreptului de proprietate al adjudecatarului asupra imobilului adjudecat, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut . În acest sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală ( decizia nr. 1392/23.04.2013 – depusă la fila 120, și decizia nr. 3507 /1.06.2006 ), care statuează că, atunci când un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitație publică, iar o parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menținut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor și asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurența valorii prejudiciului cauzat .
Așadar, vânzarea silită purghează imobilul vândut de toate sarcinile și îl transmite adjudecatarului liber de orice ipotecă sau alte sarcini .
Așadar, în măsura în care sechestrul asigurător instituit de instanța penală a avut ca obiect și alte bunuri decât imobilul adjudecat, aceasta se menține asupra acestor bunuri până la valorificarea de către creditoare a creanței sale, însă imobilul trece în proprietatea adjudecatarului liber de orice sarcini, astfel că se impunea radierea din oficiu sau la cererea petentei a sechestrului penal notat în cartea funciară asupra imobilului .
Pentru considerentele expuse, instanța reține că plângerea petentei este întemeiată, astfel că, în cadrul legal instituit prin art. 31 din Legea 7/1996, a fost admisă plângerea, în sensul că s-a dispus anularea încheierii de carte funciară nr._/18.07.2014 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mediaș și obligarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mediaș să radieze sechestrul penal de sub C1 notat în CF Mediaș nr._ nr. top. 4482/1/2.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C. Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, care a solicitat casarea acesteia, iar după rejudecare, să se mențină ca temeinică și legală încheierea de respingere a cererii de radiere a sechestrului. În motivarea apelului se susține că instanța de fond nu a ținut seama că sechestrul penal a fost instituit pentru garantarea despăgubirilor reprezentând cheltuieli de spitalizare din dosarul penal nr. 5075/2005 al Judecătoriei Sibiu, cheltuieli care nu au fost achitate CAS Sibiu. Petenta nu a putu dobândi imobilul liber de sarcini, pentru că. Așa cum s-a reținut în încheierea de carte funciară atacată, în actul de adjudecare nu este menționat că imobilul rămâne liber de sarcini. Instanța de fond, invocând practica ÎCCJ, scapă din vedere faptul că sechestrul penal asigurator a fost instituit și pentru garantarea plății cheltuielilor de spitalizare pentru care CAS Sibiu s-a constituit parte civilă, și care nu au fost achitate., și de asemenea, a omis faptul că acestei instituții, prin valorificarea imobilului în discuție, prin licitația publică organizată, nu i-a fost distribuită nici o sumă de bani.
Apelul este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează.
Petenta H. A. este adjudecatar al cotei de ½ din imobilul pe care l-a deținut în coproprietate în devălmășie împreună cu fostul soț, care a fost inculpat în dosarul penal în care s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului penal, pentru garantarea plății despăgubirilor civile.
Deși aparent ar trebui ca sechestrul penal să fie radiat doar după achitarea tuturor despăgubirilor stabilite în procesul penal, rolul instituirii acestei măsuri asiguratorii fiind tocmai acela de garantare a reparării pagubei produse prin săvârșirea infracțiunii, dispozițiile art. 518 al. 1 și 3 nu fac nici o distincție între sechestrul penal și alte sarcini, dispunând că prin actul de adjudecare proprietatea asupra imobilului se transmite de la debitor la adjudecatar, imobilul rămânând liber de orice sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul dobândit.
Așa cum a reținut instanța de fond, jurisprudența ÎCCJ este în sensul că menținerea măsurii asiguratorii nu se mai justifică atunci când imobilul a fost vândut la licitație publică, iar o parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asiguratorii urmând a fi menținută numai asupra sumei nedistribuite creditorilor și asupra altor bunuri ale inculpatului. Din actele dosarului rezultă că cota de ½ supusă executării silite, a fost adjudecată de petentă cu suma de 30.000 lei, și că părții civile P. V. M. i s-a plătit suma de 24.400 lei, iar cheltuielile de executare s-au ridicat la suma de peste 6000 lei(a se vedea procesul verbal de stabilire a cheltuielilor și contractul încheiat cu executorul judecătoresc.) Apelanta nu a făcut dovada că a avut calitatea de creditoare și că ar fi participat la executarea silită, și nici că, rămânând vreo sumă nedistribuită, ar fi trebuit menținut sechestrul asupra acesteia.
Având în vedere toate aceste împrejurări, instanța constată că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, potrivit art. 480 c.pr.civ. va respinge apelul și o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta C. Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu împotriva sentinței civile nr. 42/2015 a Judecătoriei Mediaș, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2015
Președinte, E. D. Plecată C.O. - cf. art. 426 alin. 4 NCpc Semnează Președinte Tribunalul Sibiu C. E. G. | Judecător, D. T. L. |
Grefier
F. O.
-plecată în C.O.
Potrivit cf. art. 426 alin. 4 NCpc
Semnează
Grefier Șef Secția I-a civilă
A. B.
Red. D.T.L./20.07.2015
Tehnored. F.O.
5 ex./
j.f. D. I.S.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 579/2015. Tribunalul SIBIU | Pretenţii. Decizia nr. 619/2015. Tribunalul SIBIU → |
|---|
