Validare poprire. Decizia nr. 560/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 560/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 6270/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă Nr. 560/2015
Ședința publică de la 24 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. C. D.
Judecător S. R.
Grefier A. F. A.
Pe rol fiind amânarea de pronunțare a cauzei civile privind pe apelant B. E. JUDECĂTORESC D. M. – V. și pe intimat ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, intimat T. S. 6, intimat MORDĂȘAN N. M., având ca obiect validare poprire împotriva deciziei numărul 4502/2014 a Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 10.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 24.06.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față,
1. Prin sentința civilă nr.4502/2014 Judecătoria Sibiu a respins cererea de validare a popririi formulată de executorul judecătoresc D. M. V. în contradictoriu cu creditorul MORDĂȘAN N. M., debitorul ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și terțul poprit T. S. 6 BUCUREȘTI.
2. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin cererea de validare a popririi înregistrată la data de 09.04.2014 sub numărul_, formulată de executorul judecătoresc D. M. V. în contradictoriu cu creditorul MORDĂȘAN N. M., debitorul ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și terțul poprit T. S. 6 BUCUREȘTI s-a solicitat ca prin hotărâre sa fie validată poprirea pentru suma de 9897,24 lei debit și cheltuieli de judecata așa cum rezulta din sentința civilă nr. 1303/CA/11.04.2013 a Tribunalului Sibiu.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 789 C.pr.civ.
În probațiune, creditorul a depus, în fotocopii, înscrisuri (f 5-10).
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform OUG nr. 80/2013.
La data de 27.05.2014 intimata Administrația F. pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii având in vedere apariția OUG nr. 8/2014 care prin art. XV a dispus eșalonarea restituirii sumelor rezultând din taxa de poluare. Executarea silita fiind suspendată de drept.
3. Analizând actelor si lucrărilor dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1303/CA/11.04.2013 a Tribunalului Sibiu debitorul Administrația F. pentru Mediu și Administrația Finanțelor Publice a Mun. Sibiu au fost obligați față de creditor la plata sumei de 4832 lei, cu titlu de taxă de poluare, și a dobânzii legale aferentă acestei sume până la restituirea efectivă, precum și la plata sumei de 1239,30 lei cheltuieli de judecata.
În urma cererii de executare silită formulată de către creditor s-a format dosarul execuțional nr. 110/2014 de către executorul judecătoresc D. M. V. și după încuviințarea executării silite, la data de 19.03.2014 s-a emis de către B. D. M. V. adresa de înființare a popririi pentru suma totală de 9897,24 lei.
Potrivit art. 789 C.p.c. „Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Instanța îi va cita pe creditorul urmăritor și pe cei intervenienți, dacă este cazul, precum și pe debitorul și terțul poprit și, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.
Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi”.
După ce executarea silită a fost încuviințată de către instanța de judecată la data de 12.02.2014 a fost publicata OUG nr. 8/2014 care prin art. XV instituie măsuri pentru plata eșalonata a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei auto.
Din interpretarea art. XV alin 1-7, lege de imediată aplicabilitate, rezultă ca nici un contribuabil care a plătit inițial taxa de poluare și care a obținut un titlu executoriu pentru recuperarea creanței de la Ministerul Mediului, nu poate obține prin procedura executării silite, plata integrala a debitului. Aceasta întrucât alin. 1 prevede o eșalonare a taxelor auto pe o perioada de 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
Aceste dispoziții ale dreptului intern reglementate în materia executării creanțelor împotriva statului nu sunt contrare dispozițiilor din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.
Articolul 6 al Convenției garantează oricărei persoane dreptul ca o instanța să judece orice contestație privind drepturile si obligațiile sale cu caracter civil. D. fiind faptul ca executarea silita constituie o parte integranta a unui proces civil, art. 6 protejează și dreptul de acces la executarea silita (M. si D. c. României, cererea_/00).
Instanța europeana recunoaște că statele au o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii pentru a permite sistemului lor judiciar sa răspundă exigentelor art. 6 (cauza Ashingdane c. Regatului Unit, 28 mai 1985), atâta vreme cât limitările impuse nu ating chiar substanța dreptului. Limitarea dreptului de acces la instanța este permisă dacă are un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat.
Prin norma de drept internă nu se aduce atingere dreptului de proprietate, garantat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1, deoarece alineatul 2 al articolului conferă dreptul statului de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general.
Fiind în prezența unei eșalonări a plății debitelor stabilită de guvern pe parcursul executării silite există astfel o imposibilitate a validării popririi, ocazie cu care instanța a respins cererea formulată de executorul judecătoresc D. M. V..
4. Împotriva acestei sentința a declarat apel petentul B. D. M. schimbarea în tot în sensul admiterii cererii de validare a popririi astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului se arată că se impune validarea popririi întrucât O.U.G. nr. 8/2014 nu poate retroactiva, fiind aplicabilă doar situațiilor în care nu s-a început executarea silită, retroactivitatea acesteia fiind contrară art.15 alin.2 din Constituția României.
În continuare apelantul arată că instanța de fond a dat o interpretare greșită art.7 din O.U.G. nr.8/2014 care nu se aplică pentru plățile aferente titlurilor executorii pentru care a fost cerută executarea silită înainte de . ordonanței (interpretare per a contrario)
În drept se invocă art. 466 N.C.p.c.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
5. Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și din oficiu, tribunalul reține că apelul este neîntemeiat și va fi respins pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare:
Prin cererea formulată în fața instanței de fond creditorul a solicitat validarea popririi înființate pentru executarea sentinței nr. 1303/2013 a Tribunalului Sibiu prin care debitoarea a fost obligată la plata sumei de 9897 lei reprezentând taxa de poluare achitată necuvenit, dobânzi, cheltuieli de judecată și de executare silită.
Creditorul a formulat cerere de executare silită și, după ce s-a înființat poprirea, dar înainte de validarea ei, a intrat în vigoare OUG nr. 8/2014 care a dispus plata eșalonată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei auto. Acest act normativ prevede, imperativ că toate executările silite având acest obiect se suspendă, deci este evident că eșalonarea se aplică și executărilor începute.
În ceea ce privește jurisprudența CEDO, a ultimei perioadei, aceasta a arătat că în situații de criză economică statele au o mare libertate de alegere a mijloacelor proprii pentru a permite sistemului judiciar să răspundă garanțiilor prev. de art. 6 din CEDO.
De altfel, instanța de fond a motivat de ce această măsură de eșalonare, (deci care nu aduce atingere fondului dreptului), în contextul economic actual nu încalcă dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Pentru aceste motive, în baza art. 480 C.p.c se va respinge apelul și se va păstra sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de către apelantul D. M. V. împotriva sentinței civile nr. 4502 din 13.08.2014 a Judecătoriei Sibiu pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.06.2015.
Președinte, C. V. D. Plecată C.O. - cf. art. 426 alin. 4 NCpc Semnează Președinte Tribunalul Sibiu C. E. G. | Judecător, S. R. |
Grefier,
A. F. A.
Red. C.V.D./20.07.2015
J.F. B. L.
Tehnored. F.A./20.07.2015
7 ex.
| ← Suspendare provizorie. Decizia nr. 479/2015. Tribunalul SIBIU | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 524/2015. Tribunalul... → |
|---|
