Acţiune în constatare. Decizia nr. 331/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 331/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 7533/86/2013
Dosar nr._ - acțiune în constatare-uzucapiune –
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 331
Ședința publică din 26.09.2013
Președinte: V. O. D.
Judecător: A. I. M. Grefier: G. F.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de către reclamanta . lichidator judiciar management Reorganizare Lichidare SPRL Iași, cu sediul în Iași, .. 82, jud. Iași și de către pârâta . primar, cu sediul în comuna Ș. Dornei, .. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 563 din data de 30.04.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns avocat A. G., care depune împuternicire avocațială pentru recurenta-reclamantă, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, în sensul că la dosar s-a depus de către recurenta-pârâtă, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 168 lei și timbru judiciar în sumă de 1,5 lei ( ambele fiind anulate de către președintele completului de judecată), după care:
Instanța pune în discuție calificarea căii de atac.
Apărătoarea recurentei-reclamante arată că, având în vedere obiectul cererii, calea de atac este ce a apelului .
Instanța, având în vederea valoarea obiectului cererii principale care depășește 100.000 lei, față de disp. art. 282 ind. 1 din Vechiul C., care arată că sunt supuse apelului acțiunile cu o valoarea mai mare de 100.000 lei, califică prezenta cale de atac ca fiind cea a apelului și nu a recursului.
Instanța dispune rectificarea citativului în sensul că reclamanta are calitatea de apelantă-reclamantă iar pârâta de apelantă –pârâtă.
Întrebată fiind, apărătoarea apelantei-reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, având în vedere că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea apelantei-reclamante solicită admiterea apelurilor, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată și în consecință, admiterea cererii reconvenționale, fără plata cheltuielilor de judecată. Arată că prima instanță a apreciat în mod greșit că nu a fost îndeplinită condiția duratei posesiei având în vedere că în anul 2002 Sucursala Minieră Bucovina a fost transformată în . actele și declarațiile martorilor rezultă că societatea reclamantă este continuatoarea Sucursalei Miniere Bucovina și a fost o modificare dată de noile reglementări legislative însă societatea a rămas aceeași. Mai arată că a făcut dovada că a intervertit detenția în posesie și că apelanta-reclamantă s-a comportat ca un adevărat proprietar. Susține că prin cererea reconvențională apelanta-pârâtă a recunoscut pretențiile apelantei-reclamante.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 8 august 2012 sub nr._, reclamanta . Iichidator judiciar MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE SPRL lași a chemat în judecată pârâta . primar solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să constate următoarele: dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 1.353.390 mp teren neproductiv și neÎmprejmuit și suprafața de 2.436 mp cu destinația drum; dobândirea prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor C1 în suprafață de 313 mp cu destinația clădire de birouri și locuințe, C2 în suprafață de 155 mp cu destinația cabană, C3 anexă în suprafață de 20 mp, C4 bazin cu apă în suprafață de 48 mp și C5 de 112 mp cu destinația cabană; dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 719.326 mp teren neproductiv, din suprafața de 586.596 mp teren neproductiv și suprafața de 7.346 mp cu destinația drum; dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 344.662 mp teren neproductiv, suprafața de 25.933 mp teren neproductiv și suprafața de 4.299 mp cu destinația de drum; dobândirea prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor C1 în suprafață de 524 mp cu destinația canal evacuare betonat și C2 În suprafață de 67 mp cu destinația canal evacuare betonat; dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 266.721 mp teren neproductiv; 2 - dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 200.778 cu destinația cale de acces la incinta Călimani; dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format suprafața de 35.002 mp cu destinația cale de acces iazul Dumitrelul; dobândirea prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din suprafața de 8.002 mp teren neproductiv; înscrierea în cartea funciară, pe numele reclamantei a dreptului de proprietate astfel dobândit.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că prin externalizarea ei a primit în patrimoniu de la unitatea mamă imobilele arătate și că în timp ea a transformat dreptul de administrare într-o posesie utilă, publică sub nume de proprietar.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 111 Cod. proc. civ. din 1865, art. 28 din Legea nr, 115/1938 și art. 1895 - 1899 Cod civ. din 1864.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 77, 78 din Legea nr. 85/2006.
Pârâta, legal citată, a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat ca prin hotărârea prin care se va constata că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu prin uzucapiune să se stabilească un drept de servitute de trecere peste parcelele cu destinația drum.
Cererea reconvențională a fost întemeiată pe disp. art. 616 - 619 Cod civ. din 1864.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu 315 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
P. sentința civilă nr. 1176 din 6.11.2012, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Vatra Dornei, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei și s-a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Suceava.
P. sentința civilă nr. 67 din 7 februarie 2013 a Curții de Apel Suceava, s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și proba cu martorii Hrecica V. și C. G..
P. sentința civilă nr. 563/30.04.2013, prima instanță a respins cererea având ca obiect uzucapiune formulată de reclamanta . contradictoriu cu pârâta . neîntemeiată, a respins cererea reconvențională, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, în anul 1969 prin decret prezidențial s-a dispus începerea exploatării zăcământului de sulf din Munții Călimani, cariera Negoiul Românesc.
P. HCM nr. 386/04.04.1970, HCM nr. 801/16.06.1970, HCM nr. 1094/02.09.1971, HCM nr. 963/03.07.1973, DP nr. 56/02.04.1975, DP nr. 172/29.08.1975, DP nr. 174/29.08.1975, DP nr. 310/16.11.1978, DP nr. 73/21.02.1979, DP nr. 155/05.06.1980, DP nr.214/12.10.1981, DP. 193/12.07.1982, pentru desfășurarea activității a fost atribuită în folosință suprafața de 358,6451 ha.
Până în anul 1977 exploatarea minieră din Munții Călimani a funcționat ca sectie a EM Vatra Dornei. Din februarie 1977 s-a înfiintat EM Călimani, în subordinea CM Gura Humorului.
În anul 1997 activitatea exploatării miniere din Munți Călimani a fost sistată prin HG nr. 816/1998 și HG nr. 644/2007, filele nr. 71 - 74 dosar.
La data de 2 iulie 2002 prin încheierea nr. 3185/02.07.2002 a ORC Suceava s-a autorizat constituirea și înmatricularea În Registrul Comerțului a . nr. 83, 84 dosar.
P. decizia nr. 61/19.09.2002 a Companiei Naționale a Metalelor prețioase și neferoase "REMIN" Baia M. s-a dispus "predarea din patrimoniul CNMPN REMIN SA a patrimoniului din administrarea Sucursalei Miniere Bucovina și preluarea de către .>
De la data de 24 iunie 2008, reclamanta este reprezentată de lichidatorul judiciar MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE SPRL lași, fila nr. 80 dosar.
Terenul și construcțiile în litigiu sunt situate în extravilanul .. Suceava, într-o zonă în care nu sunt aplicabile dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1938.
În drept, art. 82 din Legea nr. 71/2011 potrivit căruia dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Cod civ. din 1864.
P. urmare, la soluționarea prezentei cauze instanța va avea în vedere dispozițiile Cod civ. din 1864 privitoare la uzucapiune.
Reclamanta și-a întemeiat cererea în drept, printre altele, pe dispozițiile art. 1895 -1899 Cod civ. din 1864.
Întrucât temeiul de drept indicat reglementează atât uzucapiunea de 30 de ani - art. 1890 Cod civ. din 1864 cât și uzucapiunea de la 10 până la 20 de aniart. 1895 Cod civ. din 1864, instanța va reține că reclamanta și-a întemeiat cererea pe existența uzucapiunii de 30 ani întrucât în cuprinsul cererii de chemare în judecată a arătat că "Toate aceste imobile au intrat în balanța de mijloace fixe ale subscrisei de peste 30 de ani, subscrisa achitând taxele și impozitele pentru acestea."
Față de dispozițiile art. 1890 Cod civ. din 1864, instanța a reținut că pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune prelungită, posesorul trebuie îndeplinească două condiții: să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, adică 30 de ani iar posesia să fie utilă, adică ne afectată de vreun viciu.
În ceea ce privește condiția duratei posesiei, instanța constată că reclamanta a fost înfiintată la data de 2 iulie 2002, astfel că aceasta nu avea cum sa posede imobilele în litigiu ce puțin 30 de ani.
De asemenea, instanța a reținut că reclamanta nu a invocat prin cererea de chemare în judecată joncțiunea posesiei sale cu posesia autoarei, cu atât mai mult cu cât o astfel de operațiune este facultativă. In sensul că posesorul actual are de ales între a începe o nouă posesie ori a invoca joncțiunea posesiilor ( art. 1859 și 1860 Cod civ. din 1864.)
Pe de altă parte, instanța reține că decizia nr. 61/19.09.2002 a CNMPN REMIN SA nu face dovada că în patrimoniul reclamantei au fost transferate imobilele în litigiu, făcându-se vorbire despre patrimoniu în mod general.
Potrivit relațiilor comunicate de către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, activitatea exploatării miniere din Munți Călimani a fost sistată în anul 1997 prin HG nr. 816/1998 și HG nr. 644/2007.
Astfel, instanța a reținut că potrivit art. 2 și 3 din HG nr. 644/2007 privind aprobarea închiderii definitive și monitorizării factorilor de mediu postînchidere a unor mine și cariere, etapa a X-a, și modificarea unor acte normative în domeniul închiderii unor mine și cariere "Rezervele geologice neexploatate ale minelor și cariere lor care se închid rămân în gestionarea Agenției Nationale pentru Resurse Minerale." iar potrivit art. 3 alin. 5 din același act normativ "Construcțiile care rămân în urma procesului de închidere și ecologizare, precum și terenurile aferente perimetrului ecologizat se vor preda Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, în vederea monitorizării postÎnchidere a factorilor de mediu."
De asemenea, instanța reține că potrivit art. 2 din HG nr. 816 din 19 noiembrie 1998 privind conservarea și închiderea definitivă a unor mine și cariere "Rezervele geologice neexploatate, aferente minelor și carierelor care se închid, rămân în gestionarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale."
Cu privire la cea de-a doua condiție a uzucapiunii de 30 de ani, respectiv existența unei posesii utile, instanța reține că regularitatea posesiei se prezumă, urmând ca cel care afirmă că posesia este afectată de un viciu să facă această dovadă.
În schimb, ținând cont că prin HCM nr. 386/04.04.1970, HCM nr. 801/16.06.1970, HCM nr. 1094/02.09.1971, HCM nr. 963/03.07.1973, DP nr. 56/02.04.1975, DP nr. 172/29.08.1975, DP nr. 174/29.08.1975, DP nr. 310/16.11.1978, DP nr. 73/21.02.1979, DP nr. 155/05.06.1980, DP nr.214/12.10.1981, DP. 193/12.07.1982 s-a predat doar folosința terenurilor necesare realizării activități exploatării miniere, că prin HG nr. 816/1998 și HG nr. 644/2007, carierele miniere rămân în gestionarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și a faptului că reclamanta nu a făcut dovada intervertirii precarității într-o posesie utilă, instanța a considerat că reclamanta nu a avut o posesie utilă, mai precis posesia invocată este afectată de viciul precarității, viciu absolut și perpetuu, stăpânirea imobilelor fiind lipsită de ani mus sibi habendi (intentia de a poseda pentru sine).
În ipoteza în care reclamanta ar fi avut în vedere uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, instanța a apreciat că nu este dată condiția posesiei de bună credință întrucât așa cum s-a arătat mai sus, în cauza de față nu există posesie.
Cu privire la cererea reclamantei prin care solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcțiilor enumerate în cuprinsul cererii de chemare în judecată prin edificare în efort, instanța a reținut că aceste construcții au fost construite înainte de anul 2002, așa cum rezultă din relațiile primite de la Ministerul Economiei.
În cauza de față instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile necesare dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenurilor iar cu privire la imobilele construcții a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile legale privind accesiunea imobiliâră artificială întrucât reclamanta este proprietara terenului pe care sunt edificate construcțiile în litigiu, astfe că a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.
Cu privire la cererea reconvențională, în contextul în care cererea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată, instanța a respins cererea reconvențională a pârâtei ca neîntemeiată întrucât reclamanta nu este proprietara terenului asupra căruia s-a solicitat constituirea unui drept de trecere.
Față de disp. art. 274 Cod. proc. civ. din 1865, instanța nu a acordat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs părțile, criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie.
P. recursul său, reclamanta a solicitat admiterea recursului și cererea reconvențională și să fie înscrisă în favoarea Comunei Ș. D. un drept de servitute de trecere asupra parcelelor de drum
În motivare a arătat următoarele:
Cu privire la condiția duratei posesiei considră că prima instanță a apreciat în mod eronat faputl că nu avea cum să exercite o posesie utilă de 30 de ani întrucât a luat findță abia în anul 2002 dar în realitate în 2002, Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase SA, al cărei unic acționar era Statul Român reprezentat prin Ministerul Industriei și Comerțului, având în vedere necesitățile economiei de piață, a decis modificarea structurii organizatorie. Astfel, Sucursala Minieră Bucovina, intreprinderea care mai rămăsese în urma restructurării și închiderii treptate a perimetrelor din cadrul Combinatuui Minier Gura Humoruui, a fost transformată în societate pe acțiuni, adică . care era în subordinea CNMPN Remin SA și avea tot ca unic acționar Statul Romând, prin același Minister al Industriei și Comerțului.
Conform deciziei nr. 61/19.09.2002 (fila 81) s-a dispus predarea patrimoniului deținut în calitate de acționar unic de Statul Român către S.c. M. S.A. care avea tot ca unic acționar Statul Român.
Având în vedere că este una și aceeași structură, doar cu titulatura modificată și are același unic acționar, respectiv Statul Român, consideră că în cauză nu era necesar să invoce expres joncțiunea posesiilor.
De asemenea, în mod greșit instanța a apreciat că după sistarea activității exploatării miniere perimetrele ar fi trebuit predate și gestionate de Agenția Națională a Resurselor Minerale conform H.G. 816/1998. D. rezervele neexploatate rămâneau în gestionarea acestor structuri, nu terenurile și clădirile.
Și în prezent imobilele sunt în posesia ei ea fiind cea care desfășuară activitățile de conservare.
Instanța a apreciat și că ea nu ar putea invoca nici uzucapiunea de la 10 la 20 de ani întrucât nu a existat posesie de bună - credință, făcând abstracție de faptul că a dovedit că a intervertit detenția în posesie utilă.
Și cu privire la construcții instanța nu a ținut cont de certificatul de edificare a construcțiilor pe care l-m depus la dosar.
Respingând cererea principală, instanța a respins și cererea reconvențională fără a-i constitui drept de servitute de trecere asupra parcelelor de drum pârâtei . Primar.
Solicită admiterea recursului formulat, casarea sentinței civile nr. 563/30.04.2013 a Judecătoriei Vatra Dornei în dosarul_ și în_ rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și să se constate că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 2436 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu S.c. M. S.A., la E cu Asociația Urmașilor Grănicerilor B. Ragla, la S cu . Urmaților Grănicerilor B. Ragla, iar la V cu s.c. M. S.A. în valoare de_ lei;
Să se constate că a dobândit drept de proprietate prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor Cl în suprafață de 313 mp cu destinația clădire de birouri și locuințe, C2 în suprafață de 155 mp cu destinația cabană, C3 anexă în suprafață de 20 mp, C4 bazin apă în suprafață de 48 mp și C5 de 112 mp cu destinația cabană, toate construite pe . petitul 1, în valoare de_ lei;
Să se constate că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din ._ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 7346 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu . E cu .-on S.A. și Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, la S și V cu S.c. M. S.A. în valoare de_ lei;
Să se constate că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit și . de 4299 mp cu destinația drum, imobil învecinat la N cu Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, la E cu . S.c. M. S.A., la S cu S.c. M. S.A., iar la V cu S.c. M. S.A., . Asociația Urmaților Grănicerilor B. Ragla, în valoare de_ lei;
Să se constate că a dobândit drept de proprietate prin edificare prin efort propriu asupra construcțiilor Cl în suprafață de 524 mp cu destinația canal evacuare betonat și C2 în suprafață de 67 mp cu destinația canal evacuare betonat, toate construite pe . petitul 4, în valoare de 4000 lei;
Să se constate că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Oornei format din . de_ mp teren neproductiv și neîmprejmuit, imobil învecinat la N și E cu S.c. M. S.A., la S cu . cu . . de_ lei;
Să se constataei că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces la incinta Călimani, în valoare de_ lei;
Să se constatei că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces iazul Dumitrelul în valoare de_ lei;
Să se constatei că a dobândit prin uzucapiune drept de proprietate asupra imobilului nr._ din UAT Ș. Dornei format din . de 8002 mp teren neproductiv și neÎmprejmuit, imobil învecinat la N, E și V cu . la S cu S.c. M. S.A. în valoare de 5000 lei;
Să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate pe numele eii asupra pacelelor sus indicate.
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 C..
P. recursul său, pârâta a solicitat admiterea recursului cu reținerea cauzei spre rejudecare cu modificarea în totalitate a sentinței atacate și a admiterii acțiunii formulate de reclamantă și admiterea cererii reconvenționale, așa cum a fost formulată și să se constate că a dobândit prin uzucapiune unui drept de servitute de trecere pe parcelele cu destinația drum dobândite de reclamantă prin uzucapiune, astfel: . de 2436 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din D. Ș. Dornei în valoare de 1000 lei; . de 7346 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din D. Ș. Dornei în valoare de 2000 lei; . de 4299 mp cu destinația drum, parte din imobilul nr._ din D. Ș. Dornei în valoare de 1500 lei; asupra imobilului nr._ din D. Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces la incinta Călimani în valoare de 10.000 lei; asupra imobilului nr._ din D. Ș. Dornei format din . de_ mp cu destinația cale de acces iazul Dumitrelul în valoare de 4000 lei; să se dispună înscrierea în cartea funciară a dreptului de servitute de trecere pe numele ei asupra pacelelor sus indicate astfel cum a fost constituit.
În motivare a arătat căimobilele care au făcut obiectul cererii de chemare în judecată sunt stăpânite sub nume de proprietar de către reclamanta recurentă care în prezent desfășoară activități de conservare și ecologizare.
Reclamanta este înscrisă la Primăria comn. Ș. Domei cu aceste imobile, terenuri și construcții, plătind impozitele pentru acestea până la ..
Consideră că în mod greșit instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, având în vedere că reclamanta a intervertit detenția în posesie din 1967 și până în prezent, că a edificat prin efort propriu construcții și că a plătit în toată această perioadă taxele și impozitele pentru aceste imobile, terenuri și clădiri. Acest lucru a fost dovedit și cu proba cu maIiorii propuși de reclamantă și audiați de instaIlță.
Cu înscrisurile existente la dosarul cauzei reclamanta a dovedit că este continuatoarea în drepturi a Combinatului Minier Gura Humorului care s-a transformat în 2002 în S.C. M. S.A. unic acționar al acesteia fiind Statul Român.
În condițiile în care se va admite acțiunea principală, având în vedere că terenurile reclamantei se învecinează cu cele ale ei și că pârâtă - recurentă a folosit în tot acest timp drumurile miniere construite de reclamantă pentru a avea acces la terenurile lor solicită să se constatate că a dobândit prin uzucapiune un drept de servitute de trecere pe parcelele indicate în petitele 1 - 5 și să se dispună înscrierea dreptului de servitute de trecere astfel dobândit în cartea funciară.
În drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C. proc. civ .
Examinând apelul reclamantei S.C. M. S.A. – prin lichidator judiciar management Reorganizare Lichidare SPRL Iași, tribunalul reține următoarele:
În mod corect prima instanță a reținut că nu sunt date cerințele legale de dobândire a dreptului de proprietate nici prin uzucapiune de 30 de ani, nici prin cea de la 10 până la 20 de ani.
Referitor la prima instituție invocată – uzucapiunea de 30 de ani, așa cum just s-a reținut în considerente, reclamanta S.C. M. S.A. era ținută să invoce joncțiunea posesiei sale cu cea exercitată de antecesoare, în contextul în care ea, reclamanta, ființează din anul 2002, fiind înmatriculată în registrul comerțului prin încheierea nr. 3185/02.07.2002 (filele 83, 84).
Această operațiune, a joncțiunii posesiilor, reglementat prin art. 1860 din vechiul Cod civil, este una facultativă, ceea ce înseamnă că posesorul actual o poate invoca sau nu într-un litigiu de această natură.
În speță, din cererea formulată reiese că reclamanta nu a invocat joncțiunea posesiilor, astfel că instanța nu o poate analiza din oficiu, fiind ținută prin urmare să aibă în vedere exclusiv calitatea posesiei exercitată de parte, începând așadar cel mult cu anul 2002.
Nu pot fi reținute criticile în sensul că n-ar fi fost necesară o solicitare expresă în acest sens pe motiv că n-ar fi vorba de persoane juridice diferite, ci de una și aceeași structură cu titulatura modificată.
Astfel, deși se invocă unicitatea persoanei juridice, niciun înscris de la dosar nu confirmă această susținere, mai mult, din actele de la dosar (hotărâri ale Consiliului de Miniștri – Filele 18-23), reiese că în perioada de referință – începând cu anul 1970 bunurile în litigiu s-au aflat în administrarea operativă a mai multor entități succesive: Inspectoratul Silvic Suceava din subordinea Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, în administrarea operativă a Combinatului Minier Suceava din cadrul Centrelor Minereurilor D. din subordinea Ministerului Minei, Petrolului și Geologiei.
Deși reclamanta a susținut că provine din fostul Combinat Minier Suceava (conform cererii introductive), sau fostul Combinat Minier Gura Humorului ( conform memoriului de apel), ca urmare a restructurării acestuia, inițial în Sucursala Minieră Bucovina, ulterior prin externalizare în S.C. M. S.A., este evident că prin reorganizare se naște o nouă societate.
P. urmare, reclamanta era ținută să invoce expres joncțiunea posesiei sale cu cea a entităților juridice sus-citate, desigur în condițiile în care între el ar fi existat un raport juridic.
De asemenea, corect a reținut prima instanță că nici condiția posesiei utile nu este îndeplinită câtă vreme din reglementările legale aflate la dosar ( HCM nr. 386/04.04.1970, HCM nr. 801/16.06.1970, HCM nr. 1094/02.09.1971, HCM nr. 963/03.07.1973, DP nr. 56/02.04.1975, DP nr. 172/29.08.1975, DP nr. 174/29.08.1975, DP nr. 310/16.11.1978, DP nr. 73/21.02.1979, DP nr. 155/05.06.1980, DP nr. 214/12.10.1981, DP nr. 193/12.07.1982), dar și din istoricul exploatării miniere în zonă întocmit de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (filele 65-74) a reieșit că s-a predat doar folosința bunurilor necesare realizării activității exploatării miniere, aceste perimetre fiind predate în cele din urmă în gestiune Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, ca urmare a închiderii definitive a unor mine și cariere conform HG 644/2007.
Predarea în folosință a respectivelor perimetre doar pentru exploatare echivalează cu o detenției precară ce nu este aptă de a sta la baza uzucapiunii, decât dacă se face dovada intervertirii sale în posesie utilă.
Prima instanță a reținut că posesia este afectată de viciul precarității, concluzie pe care și-o însușește și instanța de control judiciar, dând eficiență prezumției de precaritate instituită prin art. 1853 din vechiul cod civil, câtă vreme apelanta nu a formulat critici concrete pe acest aspect, rezumându-se a arăta în apel doar faptul că “a dovedit intervertirea detenției în posesie utilă”.
Întrucât reclamanta apelantă nu a dovedit exercitarea unei posesii utile asupra bunurilor în litigiu, nu poate invoca nici uzucapiunea de la 10 la 20 de ani.
Contrar susținerilor apelantei la dosar nu există niciun înscris care să confirme dreptul său de proprietate asupra construcțiilor în cauză.
Pentru toate considerentele invederate, în limitele criticilor concrete invocate, tribunalul în baza art. 296 din vechiul cod de procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
Asupra apelului pârâtei . primar, se rețin următoarele:
Cererea reconvențională formulată de această parte a vizat constatarea dobândirii prin uzucapiune a unui drept de servitute de trecere pe terenurile - obiect al cererii principale.
Cum cererea principală a fost respinsă, instanța nerecunoscându-i reclamantei dreptul de proprietate invocat, pe cale de consecință nici cererea reconvențională nu poate fi admisă.
Cât privește criticile aduse soluției dată cererii principale formulată de reclamanta S.C. M. S.A., pârâta . și parte adversă, nu are interes să le invoce întrucât respectiva cerere a fost formulată împotriva sa și a fost respinsă.
Pentru toate considerentele, în baza art. 296 din vechiul cod de procedură civilă, și acest apel urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de către reclamanta . lichidator judiciar management Reorganizare Lichidare SPRL Iași, cu sediul în Iași, .. 82, jud. Iași și de către pârâta . primar, cu sediul în comuna Ș. Dornei, .. Suceava, împotriva sentinței civile nr. 563 din data de 30.04.2012 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr._, ca nefondate.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.09.2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
V. O. D. A. I. M. G. F.
Red. V.O.D.
Jud fond C. U.
Tehnored. G.F.
4 ex./ 20.10.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 387/2013. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Sentința nr. 56/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
