Expropriere. Sentința nr. 2150/2013. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2150/2013 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 9626/86/2012
Dosar nr._ expropriere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2150/2013
Ședința publică din data de 4 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. L. V.
Grefier: A. L.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror G. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava
Pe rol, judecarea acțiunii având ca obiect „expropriere” privind pe reclamanții P. G. și P. L. în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 22 noiembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat inițial pronunțarea pentru data de 27 noiembrie 2013 iar ulterior la data de 4 decembrie 2013.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 7 august 2012 sub nr._, reclamanții P. G. și P. L., în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. au solicitat anularea în parte a hotărârii nr.106/7.11.2011 emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., cât privește cuantumul despăgubirilor acordate-966 lei, anularea în parte a hotărârii nr.107/7.11.2011 emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., cât privește cuantumul despăgubirilor acordate-1011 lei, anularea în parte a hotărârii nr.108/7.11.2011 emisă de Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., cât privește cuantumul despăgubirilor acordate-621 lei, obligarea pârâtului S. R. să plătească în favoarea contestatorilor o justă despăgubire, corespunzătoare valorii reale a terenurilor expropriate, de 783 mp, respectiv 819 mp și 503 mp în cuantum de 60 euro/mp, cu cheltuieli de judecată.
În fapt au arătat că s-au expropriat de la ei trei suprafețe de teren, de 783 mp, respectiv de 819 mp și 503 mp. Terenul de 783 mp identic cu parcela_ nou formată prin divizarea parcelei nr.510/2 din CF_ Șcheia cu categoria de folosință teren arabil, a fost dobândită de ei reclamanții in baza contractului de vânzare-cumpărare cu încheierea de autentificare nr.2296/2006 a BNP I. L..
Terenul de 819 mp identic cu parcela nr._, nou formată prin divizarea parcelei nr. 514/4din CF_ Șcheia, cu categoria de folosință teren arabil, a fost dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare cu încheierea de autentificare nr.44/2005 al BNP M. E. B..
Terenul de 503 m.p. este identic cu parcela nr._, nou formată din dezmembrarea parcelei nr. 511/2 din CF_ Șcheia, cu categoria de folosință teren arabil, a fost dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.370/2007 al BNP A. I..
Cele trei amplasamente au format obiect al procedurilor de expropriere ocazionate de lucrarea de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava".
La data de 7 noiembrie 2011 au fost convocați de către C.N.A..D.R. S.A.., expropriator al imobilelor situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Suceava", ocazie cu care s-a întocmit Procesu1-verbal nr. 1 06/07.11.2011 și Procesul-verbal nr. 1 07/07.11.2011 și Procesul verbal nr.108/07.11.2011 pe care au refuzat să le semneze
Cu această ocazie li s-a adus la cunoștință că expropriatorul acordă cu titlu de justă despăgubire suma de 966 lei pentru suprafața de 783 m.p., respectiv suma de 1011 lei pentru suprafața de 813 m.p., respectiv suma de 621 lei pentru suprafața de 503 m.p. sume cu care a căror cuantum nu a fost de acord. Au solicitat să li se achite o despăgubire la nivelul de 50 euro /ar,iar astăzi cel puțin 50 euro/mp.
Ulterior, Comisia de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor ., prin Hotărârea nr. 106/07. 1 1.201 1, a dispus plata sumei de 966 lei cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului de 783 mp teren, iar prin Hotărârea nr. 107/07.11.7.2011 a dispus plata sumei de 1011 lei cu titlu de despăgubire pentru exproprierea imobilului de 8 19 mp teren, iar prin Hotărârea nr. 108/ 7.11.2011 a dispus plata sumei de 621 lei cu titlu de despăgubire pentru suprafața de 503 m.p.
Nici cu această ocazie, în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate, nu a acceptat cuantumul sumei acordate, solicitând să primească prețul de piață al imobilului expropriat, estimat atunci la suma de 5000/euro/ar iar astăzi cel puțin la suma de 50 euro/mp. Sumele acordate cu titlu de justă despăgubire, de 966 lei, respectiv de 1011 lei și 621 lei sunt derizorii în raport de valoarea reală a terenului expropriat.
Comisia nu a avut în vedere amplasamentul terenului (intravilan, pretabil pentru construcții), pagubele produse prin expropriere, nici împrejurarea că exproprierea a condus la fărâmițarea terenului și la diminuarea valorii intrinseci a suprafeței care mi-a rămas în proprietate. În plus, pe parcelele expropriate va fi construită șoseaua ocolitoare a orașului, care va fi intens traficată de mijloace de transport și utilaje de mare tonaj. Poluarea fonică iminentă este un factor negativ ce va conduce la diminuarea valorii de circulație a terenului care a rămas în patrimoniul reclamantului. Pe de altă parte, nu s-a avut în vedere câștigul nerealizat, investiția într-un teren arabil aducând un venit cu caracter continuu, valoarea acestuia sporind nu numai ca urmare a creșterii valorii pământului ca factor de producție, dar și prin câștigul realizat din obținerea recoltei sau din arendarea terenului, acest câștig nedepinzând de piața imobiliară. în fine, nu s-a ținut cont de faptul că în imediata apropiere a terenului expropriat există lucrări de modernizare și dotare edilitară și că în zonă s-au dezvoltat proiecte imobiliare de o mare avengură.
Oferirea unei despăgubiri sub valoarea reală a bunului expropriat încalcă flagrant protecția oferită de art. 1 din Protocolul 1 al CEDO, conform căruia „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege".
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (3) și (6) din Constituția României „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire"; „despăgubirile precizate la alin. (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție".
În concordanță cu prevederile constituționale, art. 562 alin. (3) noul cod civil dispune că „exproprierea se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă și prealabilă despăgubire, fixată de comun acord între proprietar și expropriator. În caz de divergență asupra cuantumului despăgubirilor, acesta se stabilește pe cale judecătorească".
Comisia de expropriere a stabilit în cazul său valoarea despăgubirilor în raport de dispozițiile L. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Acest act normativ nu a abrogat Legea 33/1994, care se impune a fi avută în vedere pe parcursul desfășurării procedurii de expropriere, inclusiv la stabilirea cuantumului despăgubirilor.
Legea nr. 33/1994 arată în art. 1 că exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauză de utilitate publică, după o dreaptă și prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească" iar în cazul reclamanților, este evident că acest principiu a devenit iluzoriu.
Totodată, art. 26 din Legea 33/1994 prevede expres că pentru calculul despăgubirii se va lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând atât prejudiciul efectiv (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Dispozițiile Legii nr. 255/2010 sunt mai exigente în ceea ce privește modul de stabilire a despăgubirilor, prin raportare la expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, în comparație cu dispozițiile Legii 33/1994, care prevede că la calculul despăgubirii se va lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând atât prejudiciul efectiv, cât și beneficiul nerealizat.
De lege lata, în art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/20 10, în vigoare în acest moment, cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirilor se face trimitere la art. 2 1-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Prin urmare, acordarea despăgubirilor trebuia raportată la valoarea de circulație a terenului, care în opinia sa este de 60 euro/mp.
Legat de cuantumul despăgubirilor, instanța supremă a statuat prin Decizia nr. 4386/13.09.2010. Secția civilă și de proprietate intelectuală, că legiuitorul a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, în sensul că, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul suferit de proprietar sau de alte persoane îndreptățite. Art. 26 alin. (2) din același act normativ arată că pentru calculul despăgubirii se vor lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând prejudiciul efectiv (damnum emergens), cât și beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Prevederile legale sus-menționate sunt de ordine publică, având caracter imperativ, reprezentând o garanție pentru proprietarul expropriat că nu este supus unei măsuri abuzive din partea autorităților statului, reprezentând, totodată, și elementul care conferă legitimitate preluării imobilului din proprietatea privată și în funcție de care se apreciază proporționalitatea măsurii de expropriere, fiind în deplină concordanță atât cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului care, în virtutea prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituție, face parte integrantă din dreptul intern, cât și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe cale de consecință, despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia, doar astfel constituind o reparație efectivă și echitabilă pentru cel expropriat și asigurându-se menținerea unui just echilibru între interesul particular și cel public.
În practica judiciară s-a mai reținut că o măsură privativă de proprietate trebuie să păstreze un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Cu alte cuvinte, ea trebuie să fie, în același timp, convenabilă pentru realizarea țelului ei legitim și nedisproporționată față de acesta.
În acest context, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, trebuie să țină seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil, la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interes propriu, presupunând că nici unul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate (în același sens Decizia nr. 9760/02.12.2009, Secția civilă și de proprietate intelectuală, înalta Curte de Casație și Justiție).
Și Curtea Europeană a statuat că imposibilitatea de a obține o despăgubire adecvată în cadrul privării de proprietate constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protecției dreptului de proprietate și exigențele de ordin general, iar în absența unei indemnizări adecvate art. 1 din Protocolul 1 n-ar asigura decât o protecție iluzorie și ineficace a dreptului de proprietate, în totală contradicție cu dispozițiile convenției (Hotărârea din 21.02.1986, JAMES .).
Nu în ultimul rând, roagă a avea în vedere că pentru alte parcele expropriate din zonă, situate în imediata vecinătate, expropriatorul a îndestulat pe cei lipsiți de proprietate cu despăgubiri considerabil superioare ca valoare, comparativ cu suma pe care a oferit-o pentru terenul reclamanților.
Și atunci, cum se poate explica faptul că pentru un teren cu aceeași configurație, cu deschidere la drum, expropriatorul a propus în cazul acestor persoane o sumă mult mai mare, decât cea oferită lui pentru un teren cu potențial economic crescut și cu o valoare de circulație la momentul exproprierii, 5000/euro pe ar și azi de cel puțin 50 euro/mp”?
Consideră că în această modalitate s-au încălcat flagrant art. 16 din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 26 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice, care consacră principiul interzicerii discriminării,
Așa fiind, având în vedere principiul nediscriminării și cel al echitabilității, cu atât mai mult este întemeiată pretenția reclamantului, în sensul ca despăgubirile să fie calculate în raport de valoarea de circulație.
Prin acordarea de despăgubiri la valoarea de piață pentru imobilele expropriate nu s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, în condițiile în care legiuitorul român a stipulat expres în art. 26 din Legea nr. 33/1994 că stabilirea cuantumului despăgubirilor în instanță să fie potrivit prețurilor cu care se vând, în mod obișnuit, terenurile de același fel în unitatea administrativ-teritorială respectivă, la data întocmirii raportului de expertiză (în același sens, CA. Ploiești, secția civilă, Decizia nr. 25/02.02.2009).
Art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, funcție de care se calculează acum despăgubirile, trimite la art. 771 din Legea nr. 571/2003 potrivit căruia Camerele Notarilor Publici vor actualiza cel puțin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulație a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcțiile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice. Legat de acest criteriu, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 404/A din 08.06.2010 a statuat că valoarea de piață a unui imobil este dată de însuși jocul cererii și al ofertei, iar nu de limitele de preț stabilite prin Ghidul notarilor publici la nivel județean; de asemenea, nu interesează natura de teren intravilan sau extravilan a imobilului în discuție. Singurul criteriu pentru stabilirea despăgubirilor, prevăzut art. 26 din Legea nr. 33/1994, este „valoarea reală a imobilului", ținându-se seama de „prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză".
Având în vedere ca suma acordată cu titlu de despăgubire nu este justă, ci derizorie în comparație cu valoarea reală a imobilelor supuse exproprierii, reclamanții au solicitat a admiterea contestației, așa cum a fost formulată.
În drept a invocat prevederile art. 1 Protocolul nr. 1 adițional la CEDO; art 16 și art. 44 Constituția României; art. I, art. 21, art. 26 Legea nr. 33/1994; art. 26 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice; art. 22 alin. (1) și alin. (3) Legea 225/2010; art. 274 C.pr.civ.
În dovedire au depus înscrisuri ( filele 8-14)
Legal citat, pârâtul S. R. a formulat întâmpinare ( filele 22-24) prin care arătat că în fapt, prin hotărârile nr. 106,107 și 108 din 7 noiembrie 2011 s-a dispus platei despăgubirilor cuvenite reclamanților pentru suprafețele de teren expropriate conform HG 743/2010, astfel cum a fost modificată si completată prin HG 614/2011, în anexa acestei din urmă hotărâri reclamanții figurând înscriși la polițiile nr. 107,108,109 cu următoarele suprafețe de teren:
-783 mp teren identic cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 966 lei;
- 819 mp teren identic cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat eu titlul de despăgubire suma de 1011 lei:
-503 mp teren identic cu parcela nr._ din CF_, pentru care s-a acordat cu titlul de despăgubire suma de 621 lei.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate, acesta a fost stabilit în conformitate cu criteriile prevăzute de Legea nr. 255/2010 și de Normele Metodologice de aplicare a acestei legi.
Astfel, potrivit art. 5 alin. 1, art. 11 alin. 7 și 8 din lege sumele individuale aferente despăgubirilor sunt estimate de expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici potrivit art. 77 ind. 1 alin. 3 din codul fiscal.
Totodată, potrivit alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a legii 255/2010 expertul evaluator specializat în evaluarea proprietății imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România-ANEVAR care va întocmi raportul de evaluare prevăzut Ia art. 11 alin. ("7) din lege, este obligat să se raporteze la expertizele întocmite și actualizate de camera notarilor publici, potrivit art. 77 ind. 1 alin. (f>J) din Legea n r. 57 1/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile legale sus menționate, prin rapoartele de evaluare întocmite de evaluator C. C., valoarea terenurilor expropriate a fost stabilită la suma de 0,3 euro/mp, corespunzător valorii determinate prin expertiza întocmită în anul 2011 de Camera Notarilor Publici Suceava pentru terenurile arabile extravilane situate pe raza comunei Șcheia, jud. Suceava.
Nu este întemeiată pretenția reclamanților privind plata unei despăgubiri în sumă de 60 euro/mp dat fiind faptul că, potrivit rapoartelor de evaluare întocmite în procedura administrativă, terenurile în cauză sunt situate în extravilanul comunei Șcheia, la locul numit „Groapa Stânii”, au destinația de terenuri arabile, nu beneficiază decât de racord la rețeaua electrică, celelalte utilități ( rețea de apă, termoficare, gaze, canalizare, telefonie, televiziune) fiind inexistente, distanța lată de mijloacele de transport în comun și de unitățile comerciale din zonă este de peste 500 m, iar distanța față de zonele rezidențiale este de cea 2 km. Față de elementele de individualizare sus menționate și față de faptul că la data exproprierii, piața imobiliară din zonă suferise un declin accentuat, ofertele de cumpărare fiind reduse iar prețurile de vânzare fiind mult mai mici decât cele practicate în anii 2008-2009, apreciază că despăgubirea solicitată de reclamantă este nejustificată.
De asemenea, nu este întemeiată nici pretenția reclamanților privind plata unor despăgubiri ca urmare a diminuării valorii terenului rămas în patrimoniul lor după expropriere deoarece parcelele care nu au format obiectul exproprierii nu sunt afectate sub aspectul posibilităților de utilizare, iar valoarea acestora nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a sporit ca urmare a construirii șoselei de centură în imediata lor vecinătate.
Sub acest aspect, se impune a se avea în vedere faptul că la data
exproprierii, terenurile în discuție nu erau afectate realizării vreunei construcții, ci erau folosite ca terenuri arabile, astfel încât valoarea de circulație trebuie stabilită în raport de destinația concretă, de la momentul respectiv, iar nu în raport de o destinație ipotetică. În plus, în ceea ce privește parcelele rămase neexpropriate, acestea pot fi folosite în continuare cu aceeași destinație de terenuri arabile, categoria de folosință nefiind afectată de poluarea sonoră la care fac referire reclamanții sau de întinderea parcelelor rămase în patrimoniul lor.
Totodată, fără temei pretind reclamanții că la calculul despăgubirii ar trebui avut în vedere și beneficiul nerealizat ce ar putea rezulta din cultivarea sau arendarea terenurilor în discuție, aceasta întrucât dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, referindu-se la „prejudiciul cauzat proprietarului”, nu au în vedere în niciun caz fructele civile, naturale sau industriale ale terenului care ar putea fi percepute în viitor, ci eventualele pagube cauzate proprietarului prin afectarea altor suprafețe învecinate ca urmare a lucrărilor de expropriere. De altfel, nici nu s-ar putea concepe calculul despăgubirilor în raport de beneficiul nerealizat din exploatarea terenului deoarece, la fel ca în cazul oricărei tranzacții translative de proprietate, posibilității concrete de exploatare reprezintă un criteriu de determinare a prețului de circulație și nu un element separat care se adaugă acestui preț iar cuantificarea unui eventual beneficiu nerealizat nici nu este posibilă, cât și sub aspectul posibilităților efective de materializare, care depind de factori imprevizibili și imposibil de cuantificat ( climă, mod de exploatare, potențial concret de arendare, etc.)
Nefondată este și susținerea reclamanților în sensul că pentru alte parcele expropriate din zonă s-ar fi acordat despăgubiri mai mari și că în aceste condiții expropriatorul ar fi nesocotit dispozițiile art. 16 din Constituția României și art. 266 din Pactul Internațional privind drepturile civile și politice. În realitate, pentru toate terenurile extravilane din zonă care aveau destinația de terenuri arabile și care beneficiau de aceleași caracteristici, despăgubirile au fost calculate în mod unitar, la valoarea de 0,3 euro/mp, conform expertizei actualizate a Camerei Notarilor Publici Suceava.
În dovedirea susținerilor au depus înscrisuri ( filele 26-105 ).
În cauză a fost efectuată expertiză topo cadastrală, raportul fiind depus la dosar filele 170-198 și un supliment la expertiză ( filele 237-243).
La termenul din data de 22 noiembrie 2013, reclamanții au depus precizări la acțiune ( fila 250 ) prin care au solicitat obligarea pârâtului S. R. reprezentat de MTI, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, să plătească o justă despăgubire, avându-se în vedere valoarea unitară de piață a terenului expropriat, 1a data exproprierii -7.11.2011 respectiv 16,70 euro/m.p.:
a) pentru imobilul_ (503 m.p.) înscris in CFE_ Șcheia-8400 euro sau echivalent in lei 36.396 lei.
b) imobilul nr._(763 m.p.) înscris in CFE_ Șcheia -13.076 euro sau echivalent in lei 56.657 lei.
c) imobilul_ (819 m.p.) înscris in CFE_ Șcheia -13.677 euro sau echivalentul in lei 59.261 lei.
De asemenea, a solicitat și daunele provocate de către expropriator, calculate la 8345 euro sau 3645 lei pe an, pentru 2011, 2012, 2013, respectiv 834X3= 2502 euro sau echivalentul în lei la data plății ( conform raportului de expertiză, fila 24, concluzie), cu cheltuieli de judecată.
Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 106 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava, s-a dispus exproprierea suprafeței de 783 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), S. D. (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170 și acordarea despăgubirilor în valoare de 966 lei reclamanților P. G. și P. L.(f.10), proprietarii suprafeței expropriate, imobilul fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2296 din data de 16 mai 2006 la Biroul Notarului Public I. L. din Suceava(f.37).
Prin Hotărârea nr. 107 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava, s-a dispus exproprierea suprafeței de 819 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170 și acordarea despăgubirilor în valoare de 1011 lei reclamanților P. G. și P. L.(f.55), proprietarii suprafeței expropriate, imobilul fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 44 din data de 5 ianuarie 2005 la Biroul Notarului Public M. B. din Suceava(f.63).
Prin Hotărârea nr. 108 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava, s-a dispus exproprierea suprafeței de 503 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobil nr._(SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV9 și S. S.( NV),), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170 și acordarea despăgubirilor în valoare de 621 lei reclamanților P. G. și P. L.(f.83), proprietarii suprafeței expropriate, imobilul fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 370 din data de 26 ianuarie 2007 la Biroul Notarului Public A. I. din Suceava(f.91).
Imobilele au fost expropriate în temeiul art. 1 din H.G nr. 743/2010, modificată și completată prin H.G. nr. 614/16 iunie 2011 prin care s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată rămase de expropriat, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică ,,Varianta de ocolire Suceava”, expropriator fiind statul român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, expropriatul poate contesta hotărârea de expropriere sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, iar potrivit art. 22 alin. 3 din lege, acțiunea se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21 – art. 27 din Legea nr. 33/1994, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 (legea-cadru generală în materie de expropriere) la care Legea specială nr. 255/2010 face trimitere, deci aplicabil în cauză, stabilește criteriile pentru determinarea cuantumului despăgubirii, stipulând că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane interpuse și că la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța de judecată, trebuie să țină seama de prețul la care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile aduse de aceștia.
Prin Decizia nr. 9760/02.XII.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București s-a stabilit că „sintagma prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială prevăzută de art. 26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, definește prețul de piață, anume prețul cel mai probabil la o anumită dată, la care ar trebui să se vândă dreptul de proprietate asupra unui bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață concurențială, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări oneste și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceștia nu este supus unei constrângeri exagerate”.
Art. 27 din Legea nr. 33/1994, la care de asemenea Legea specială nr. 255/2010 face trimitere, stabilește că pentru fixarea despăgubirii, instanța compară rezultatul expertizei cu ofertele și cu pretențiile formulate de părți, despăgubirea acordată neputând fi mai mică decât cea oferită de către expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat.
Prin Decizia nr. 395 din data de 1 octombrie 2013 a Curții Constituționale( M. Of. nr. 685/7 noiembrie 2013), analizând excepția de neconstituționalitate a art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994, Curtea Constituțională a reținut că ,,exproprierea, ca ansamblu de acte și operațiuni administrative și jurisdicționale, are ca efect nașterea unor raporturi obligaționale între expropriator și persoanele îndreptățite la despăgubiri. În acest sens, Curtea reține că momentul la care se stabilește cuantumul despăgubirilor nu poate fi, în toate cazurile, cel al emiterii actului de declarare a utilității publice, ci acesta diferă, în raport cu momentul nașterii raportului juridic obligațional între expropriator, în calitate de debitor, și persoanele îndreptățite la despăgubiri, respectiv proprietarii sau, după caz, titularii de drepturi reale sau oricare alte persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate, în calitate de creditori. Astfel, momentul stabilirii cuantumului despăgubirilor se poate circumscrie anterior începerii etapei judiciare, în faza administrativă, când părțile pot să ajungă la un acord, atât în privința exproprierii, cât și asupra cuantumului despăgubirilor, împrejurare în care despăgubirile vor fi acordate ca urmare a acordului amiabil al părților [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 33/1994]. Un alt moment poate coincide cu cel al etapei judiciare, când părțile pot încheia o tranzacție în fața instanței cu privire la expropriere și la despăgubiri, caz în care instanța va lua act de învoială și va pronunța o hotărâre de expedient, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 33/1994. Dacă părțile, însă, s-au învoit numai cu privire la expropriere, instanța va lua act de această înțelegere parțială printr-o încheiere interlocutorie și va continua judecata pentru stabilirea și distribuirea despăgubirilor, momentul acordării despăgubirilor fiind, de această dată, cel al rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, hotărâre care trebuie să cuprindă valoarea despăgubirii și termenul de plată al acesteia. Așa fiind, Curtea constată că, în raport cu fiecare moment al nașterii raportului obligațional între expropriator și expropriat, întinderea despăgubirilor va fi stabilită, așa cum, de altfel, consacră și norma constituțională prin art. 44 alin. (6), fie de părți, de comun acord, fie, în caz de divergență, prin justiție. Or, Curtea observă că art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 vizează stabilirea despăgubirilor în caz de neînțelegere între părți cu privire la cuantumul acestora în faza judiciară a procedurii exproprierii. Potrivit acestui text de lege, evaluarea imobilului supus exproprierii se face în raport cu prețurile de tranzacționare a unor imobile similare, de la data întocmirii raportului de expertiză, adică la o dată cât mai apropiată de momentul pronunțării hotărârii prin care se stabilește cuantumul despăgubirii și de momentul transferului dreptului de proprietate.
Prin urmare, instanța nu se poate raporta la valoarea despăgubirilor stabilită la momentul emiterii actului de expropriere, deoarece tocmai contestarea valorii despăgubirii stabilite la acel moment a declanșat procesul între părți, respectiv faza judiciară a procedurii de expropriere. Creșterea sau descreșterea valorii imobilului supus exproprierii, consecință a fluctuației pieței în domeniul imobiliar, are un caracter general, iar corecția acestui fenomen a generat necesitatea stabilirii valorii despăgubirilor prin raportare la valoarea de piață a imobilului la momentul cel mai apropiat de finalizarea procedurii de expropriere.
Așa fiind, Curtea apreciază că instanța nu poate stabili, fără a prejudicia părțile, o altă valoare a despăgubirilor decât cea rezultată în urma raportului de expertiză efectuat în cursul judecării cauzei și nici nu poate avea în vedere un alt cuantum al despăgubirilor, stabilit în etapa administrativă a procedurii de expropriere, pe care părțile însele nu l-au acceptat la acel moment. Cum părțile nu au ajuns la un acord în privința întinderii despăgubirii până la momentul judecății și nici în cursul acesteia, este evident că valoarea despăgubirilor va fi stabilită de instanță după criteriile stabilite în art. 26 din Legea nr. 33/1994, adică la momentul întocmirii raportului de expertiză. De altfel, acest moment este cel ce reflectă valoarea reală a imobilului supus exproprierii, întinderea despăgubirii fiind echivalentă cu valoarea de piață a imobilului, reprezentând, în consecință, o dreaptă despăgubire. Astfel, Curtea constată că, pentru a proteja interesele tuturor părților care participă la procedura exproprierii, legiuitorul a instituit în sarcina instanței obligația de a constitui o comisie formată din 3 experți care, la întocmirea raportului de expertiză, vor ține seama de prețurile de tranzacționare ale unor imobile similare, de la data efectuării acestui raport (art. 25 din Legea nr. 33/1994). O singură restricție este instituită de legiuitor, prin art. 27 alin. (2) din actul normativ menționat, și anume aceea că despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Curtea consideră că legiuitorul român a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, concluzie ce reiese din chiar cuprinsul art. 26 din Legea nr. 33/1994, potrivit căruia despăgubirea este formată din valoarea reală a imobilului și prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptățite, iar la calculul despăgubirilor se vor lua în considerare prețul de piață al imobilului și daunele provocate proprietarului, cuprinzând prejudiciul efectiv (damnum emergens), precum și beneficiul nerealizat (lucrum cesans).
În consecință, Curtea apreciază că prevederile legale mai sus menționate reprezintă o garanție pentru proprietarul expropriat de a nu fi supus unei măsuri abuzive din partea autorităților statului, astfel încât despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia la data întocmirii raportului de expertiză, nu o valoare anterioară, ci una contemporană realizării efective a exproprierii, tocmai pentru a asigura o reparație completă și integrală pentru cel expropriat.(…). Din acest punct de vedere, Curtea constată că reglementarea internă în domeniul exproprierii este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, deoarece art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede că exproprierea cuprinde valoarea ,,reală" a imobilului și despăgubirile cuvenite proprietarului și altor persoane îndreptățite, iar la stabilirea despăgubirii se are în vedere prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele în aceeași unitate administrativ-teritorială, adică prețul de piață al acestora la momentul realizării efective a exproprierii”.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (Decizia nr. 727 din data de 9 iulie 2012 a Curții Constituționale).
Prin urmare, despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piață a acestuia la data întocmirii raportului de expertiză, nu o valoare anterioară, ci una contemporană realizării efective a exproprierii, tocmai pentru a asigura o reparație completă și integrală pentru cel expropriat, cu corectivul prevăzut de art. 27 al. 2 din Legea nr. 33/1994.
În speță, expropriatorul a oferit pentru terenul expropriat suma de 966 lei pentru suprafața de 783 mp teren, 1011 lei pentru suprafața de 819 mp și 621 lei pentru suprafața de 503 mp iar prin precizările la acțiune din data de 22 noiembrie 2013, reclamanții au pretins suma pentru imobilul_ (503 m.p.) înscris in CFE_ Șcheia-8400 euro sau echivalent în lei 36.396 lei, pentru imobilul nr._(763 m.p.) înscris in CFE_ Șcheia -13.076 euro sau echivalent în lei 56.657 lei și pentru imobilul_ (819 m.p.) înscris în CFE_ Șcheia -13.677 euro sau echivalentul în lei 59.261 lei.
În raportul de expertiză întocmit în cauză de către comisia de experți formată din experții I. S., D. C. și M. A., suprafața de teren expropriată de 503 mp a fost evaluată la suma de 3 Euro/mp rezultând o valoare totală a terenului expropriat de 1509 Euro, echivalentul în lei fiind 6520 lei, suprafața de teren expropriată de 783 mp a fost evaluată la suma de 0,50 Euro/mp rezultând o valoare totală a terenului expropriat de 392 Euro, echivalentul în lei fiind 1713 lei iar suprafața de teren expropriată de 819 mp a fost evaluată la suma de 0,50 Euro/mp rezultând o valoare totală a terenului expropriat de 410 Euro, echivalentul în lei fiind 1792 lei, prin raportare la expertiza actualizată a Camerei Notarilor Publici Suceava(f.194).
Tot în raportul de expertiză se arată că valoarea de piață a terenului expropriat este de 15,90 Euro/mp la data întocmirii raportului și anume, în data de 13 mai 2013, la un curs valutar de 1 Euro=4.3207 lei Ron și a fost evaluată la suma de 7998 Euro pentru suprafața de 503 mp,_ Euro pentru suprafața de 783 mp și la suma de_ Euro pentru suprafața de 819 mp prin raportare la prețul stabilit după Standardele Internaționale IVS la data întocmirii raportului de expertiză, prin comparația ofertelor de piață în vederea vânzării(f.185).
Expropriatorul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de comisia de experți, arătând că în mod greșit s-au raportat experții la expertiza actualizată a Camerei Notarilor Publici Suceava, în loc de cea la data emiterii hotărârii de expropriere(0,3 Euro/mp), când, potrivit art. 9 al. 4 din Legea nr. 255/2010, a operat de drept transferul dreptului de proprietate(f. 208) iar în concluziile orale din data de 22 noiembrie 2013, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii pentru motivele arătate în întâmpinare, precizând că în cauză despăgubirile au fost acordate în cuantumul prevăzut de lege în mod corespunzător, solicitând menținerea ofertei de despăgubire inițială.
Tribunalul reține că, în ceea ce privește data evaluării, în mod corect a fost avută în vedere data întocmirii raportului de expertiză întocmit de experții I. S., D. C. și M. A., față de prevederile exprese în acest sens ale art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994 iar în suplimentul la raportul de expertiză din data de 14 octombrie 2013, experții au arătat că informațiile din raportul de expertiză se raportează la data întocmirii raportului de expertiză, și este firesc ca și la calculul prețului conform ,,calculatorului notarial” să utilizeze valorile pentru județul Suceava tot la data întocmirii raportului de expertiză, având în vedere dispozițiile art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/1994(f.242).
Cererea expropriatorului de a fi menținută despăgubirea inițială nu poate fi primită de instanță deoarece suma propusă cu titlu de despăgubiri de 966 lei pentru suprafața expropriată de 783 mp a fost stabilită prin raportul de evaluare întocmit de PFA C. C.(f.41), suma propusă cu titlu de despăgubiri de 1011 lei pentru suprafața expropriată de 819 mp a fost stabilită prin raportul de evaluare întocmit de PFA C. C.(f. 68) și suma propusă cu titlu de despăgubiri de 621 lei pentru suprafața expropriată de 503 mp a fost stabilită prin raportul de evaluare întocmit de PFA C. C. (f.94), în procedura prealabilă a exproprierii efective conform art. 11 al.7, 8 din Legea nr. 255/2010 și art. 8 din Normele de aplicare a legii, evaluatorul raportându-se la expertizele întocmite și actualizate ale Camerelor Notarilor Publici, expertize care nu reflectă valoarea de piață a terenurilor, fiind doar orientative. Mai mult, în conținutul rapoartelor de evaluare se arată că suma stabilită nu constituie valoarea de piață ori, ceea ce interesează în cauză, este tocmai valoarea de piață a imobilelor expropriate.
Pentru determinarea prețului de piață în raportul de expertiză comun, experții au avut în vedere metoda comparației directe, conform Standardelor Internaționale de Evaluare 2012 iar pârâta nu a prezentat instanței sau comisiei de experți contracte de vânzare-cumpărare sau alte tranzacții imobiliare cu imobile similare, situate în aceeași zonă pentru a se putea verifica susținerile sale din obiecțiunile la raportul de expertiză iar valoarea despăgubirilor cuvenite reclamanților în urma exproprierii celor trei parcele s-a stabilit prin raportare la prejudiciul efectiv( damnum emergens) și la beneficiul nerealizat( lucrum cessans) care se analizează prin prisma prevederilor legii care prevede că la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Concluziile expertizei au fost însușite de către toți cei trei experți care au format comisia de evaluare, experți aleși de părți, neavând opinii diferite cu privire la valoarea terenului.
Față de situația concretă astfel relevată, în conformitate cu dispozițiile art. 27 al. 1 din Legea nr. 33/1994, instanța apreciază ca fiind corect punctul de vedere exprimat de către comisia de experți prin raportul de expertiză întocmit la data de 13 mai 2013 și prin suplimentul la raportul de expertiză din data de 14 octombrie 2013, în ceea ce privește despăgubirile cuvenite pentru terenurile expropriate prin raportare la metoda comparației directe, despăgubirile indicate nefiind mai mici decât cele oferite de expropriator și nici mai mari decât cele solicitate de expropriat sau de altă persoană interesată, așa cum prevăd dispozițiile al. 2 din același text de lege și care respectă criteriile prevăzute de art. 26 al. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994 iar expropriatorul nu a prezentat contracte de vânzare-cumpărare pentru suprafețe de teren similare situate în aceeași zonă pentru ca comisia de experți să poată stabili prețul imobilelor prin raportare la tranzacțiile efective din zona Șcheia.
Au mai solicitat reclamanții obligarea expropriatorului la plata sumei de 2502 Euro cu titlu de daune pentru anii 2011-2013, respectiv 834 Euro pe an, în total 2502 Euro sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daunele provenite din câștigul nerealizat din obținerea recoltei sau arendarea terenului, potrivit calculului prezentat de comisia de experți în raportul de expertiză(f. 193).
Tribunalul nu poate dispune obligarea expropriatorului la plata sumelor reprezentând câștigul nerealizat pentru suprafața de 2105 mp teren expropriată, având în vedere că reclamanții nu au făcut dovada că li s-a produs vreun prejudiciu concret suplimentar ca urmare ca efect al exproprierii suprafeței de 2105 mp, nu au dovedit că au arendat sau au închiriat terenul anterior exproprierii, veniturile realizate și nu au făcut dovada beneficiului nerealizat pentru această perioadă, așa cum prevăd dispozițiile art. 1169 din Vechiul Cod civil în vigoare la data introducerii contestației, iar prin intermediul despăgubirilor prevăzute de art. 26 al. 2 din Legea nr. 33/2004 nu se pot repara prejudiciile eventuale sau potențiale.
În plus, reclamanții au pierdut proprietatea suprafețelor de teren expropriate de la data exproprierii, având în vedere că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator iar contestația asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză, așa cum rezultă din prevederile art. 9 al. 2 și 4 din Legea nr. 255/2010, astfel încât reclamanții nu pot solicita despăgubiri pentru terenul expropriat pentru perioada ulterioară exproprierii, după ce a operat transferul dreptului de proprietate.
În raportul de expertiză din data de 15 mai 2013, comisia de experți a arătat că Ghidul metodologic de evaluare GME 1-Evaluarea terenului, intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2012, cunoaște șase metode de evaluare a unui teren și anume: comparația directă, extracția de piață, alocarea, tehnica reziduală, capitalizarea directă a rentei funciare și analiza parcelării și dezvoltării iar experții au stabilit deja despăgubirile cuvenite reclamanților ca urmare a prejudiciului suferit de aceștia prin exproprierea terenurilor prin raportare la valoarea de piață a terenului prin metoda comparației directe iar reclamanții nu au contestat concluziile raportului de expertiză și nici nu au solicitat ca la calcularea cuantumului despăgubirilor, evaluarea prejudiciului suferit prin exproprierea celor trei suprafețe să se facă prin capitalizarea directă a rentei funciare, astfel încât nu pot solicita acordarea de despăgubiri suplimentare pentru aceleași suprafețe de teren în baza a două metode de calcul diferite iar reclamanții vor încasa integral despăgubirea cuvenită pentru terenurile expropriate în Euro sau echivalentul în lei al acestor sume la data plății efective.
Prin urmare, acest capăt de cerere va fi respins ca neîntemeiat.
Pentru motivele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 22 al. 3 din Legea nr. 255/2010 coroborate cu dispozițiile art. 21 și 23 al. 2 din Legea nr. 33/1994, tribunalul va admite acțiunea așa cum a fost precizată, în parte și va dispune anularea în parte a Hotărârii nr. 106 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava și obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de_ Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre, constând din suprafața de 783 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), S. D. (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170; anularea în parte a Hotărârii nr. 107 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava și obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de_ Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre, constând din suprafața de 819 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170; anularea în parte a Hotărârii nr. 108 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava și obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de 7998 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre constând din suprafața de 503 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobil nr._(SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV9 și S. S.( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170 și va respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2502 Euro către reclamanți, cu titlu de daune produse de expropriator, ca neîntemeiat.
În temeiul art. 274 și 276 Cod pr. civilă prin raportare la dispozițiile art. 23 al. 3 și 34 din Legea nr. 255/2010, tribunalul va admite în parte cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și va dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de 4450,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând din plata onorariului pentru experții desemnați în cauză, după cum rezultă din chitanțele de la f. 146, 147 și 149 și a onorariului de avocat, după cum rezultă din chitanța de la f. 249, proporțional cu gradul de admitere al acțiunii, așa cum a fost precizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea având ca obiect „expropriere” formulată de reclamanții P. G. și P. L., ambii cu domiciliul ales la Cabinet avocat A. M. cu sediul în municipiul Suceava, ., nr.47, .. B, . în contradictoriu cu pârâtul S. R. reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. cu sediul în sector 1, București, ..38, așa cum a fost precizată, în parte.
Dispune anularea în parte a Hotărârii nr. 106 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava.
Dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de_ Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre, constând din suprafața de 783 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), S. D. (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170.
Dispune anularea în parte a Hotărârii nr. 107 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava.
Dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de_ Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre, constând din suprafața de 819 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul_( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ (SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV) și teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobilul nr._ ( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170.
Dispune anularea în parte a Hotărârii nr. 108 din data de 7 noiembrie 2011 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate și acordare a despăgubirilor Șcheia, județul Suceava.
Dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de 7998 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR din ziua plății efective, cu titlu de despăgubiri pentru imobilul expropriat prin această hotărâre constând din suprafața de 503 mp teren arabil identic cu imobilul nr._ înscris în CFE_ UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, jud. Suceava, între vecinii: teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( NE), teren expropriat de la reclamanți, identic cu imobil nr._(SE), teren proprietatea reclamanților rămas neexpropriat, identic cu imobilul nr._( SV9 și S. S.( NV), așa cum a fost identificat în raportul de expertiză de la f. 170.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2502 Euro către reclamanți, cu titlu de daune produse de expropriator, ca neîntemeiat.
Admite în parte cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată și dispune obligarea pârâtului să achite reclamanților suma de 4450,96 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu gradul de admitere a acțiunii.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 decembrie 2013.
Președinte, E. L. V. | ||
Grefier, A. L. |
Red V.E.L
Tehnored.L.A.
5 ex./30.12.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1501/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 22/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
