Fond funciar. Decizia nr. 1421/2014. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1421/2014 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 1271/285/2013**
Dosar nr._ - fond funciar -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1421
Ședința publică din data de 25 SEPTEMBRIE 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: G. F. F.
JUDECĂTOR: C. M. N.
JUDECĂTOR: L. A.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul I. V., domiciliat în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1421 din data de 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. I. a Ș., domiciliat în ., C. ORĂȘENEASCĂ CAJVANA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și MIȚAN Ș., domiciliat în ..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul reclamant și avocat A. M. pentru C. Orășenească Cajvana pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se faptul că prin serviciul de arhivă al instanței au fost depuse la dosar o . înscrisuri, respectiv: întâmpinarea (în dublu exemplar) formulată de intimata C. Orășenească Cajvana pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ( filele 8-9), o . înscrisuri emanând de la recurentul reclamant intitulate întâmpinare ( fila 10,11,12) la care a fost atașată copia adeverinței nr.670/26.09.1991 (fila 13), precum și un înscris olograf emanând de la intimatul pârât P. I. ( fila 20) împreună cu alte înscrisuri ( filele 21-32).
Avocat A. M. depune la dosar împuternicirea avocațială prin care face dovada asigurării reprezentării juridice în instanță a intimatei pârâte C. Orășenească Cajvana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ( fila 33).
Instanța procedează la înmânarea unui exemplar recurentului reclamant de pe întâmpinarea comisiei orășenești precum și de pe înscrisul înaintat de intimatul pârât P. I., după care, constatând că nu mai sunt alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată, acordând cuvântul la dezbaterea cauzei pe fond.
Recurentul reclamant I. V. solicită admiterea recursului învederând faptul că sentința civilă 113 este nelegală, că în mod greșit prima instanță a statuat în sensul că el trebuie să predea terenul său lui P. I. deși M. Ș. nu a avut niciodată teren predat la C.A.P.
Recurentul precizează că prin decizia nr. 1395 din 8 iunie 1955, definitivă și irevocabilă, a fostului Tribunal Raional Gura Humorului, i s-a stabilit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, că parcelele nr. 538/2 și 538/3 nu există, fiind menționate eronat în contractul de vânzare – cumpărare nr. 3007 și că parcelele corecte sunt parcelele nr. 4525-4526 și sunt evidențiate în titlul de proprietate 980 din 29.11.1995.
Totodată arată că instanța de fond nu a avut în vedere expertizele efectuate de experții T. și F..
Apreciază că . revine de 52 de ani întrucât proprietar este B. C., care a decedat pe front și că astfel mama sa, B. A., este împroprietărită în mod direct prin succesiune după acesta.
În ceea ce privește terenul în litigiu acest este cu regim de livadă, iar 26 de ari teren au fost cumpărați de la M. D., astfel încât din adeverința de proprietate rezultă că îi revine suprafața de 723 de ari.
În ceea ce îl privește pe Mițan Ș. arată faptul că acesta are conform Registrului Agricol Volumul IV, fila 69 din perioada anilor 59-62 următoarele parcele după cum urmează: 0.09 ha curtea si clădirile; 0.13 ha arabil vatra satului; 0.10 ha arabil vatra satului; 0.26 ha Rostusa; 0.15 ha gradina-vatra satului; total 73 ha, astfel încât susnumitul nu mai are ce caută în . să o divizeze și să-i ia lui din terenului de 26 de ari divizând . in 538/2 si 538/3 pe care le-a vândut lui P. I. a lui Ș. fără a avea înscris în Cartea Funciară niciun act pe aceste parcele.
Recurentul mai arată faptul că în cauză au fost efectuate două expertize judiciare de care însă instanța de fond nu a ținut cont.
Mai arată că Mițan Ș. a vândut pe nedrept o suprafață de teren care nici nu era a lui, ci a mamei sale, B. A., potrivit adeverinței de proprietate.
Instanța având în vedere faptul că recurentul reclamant s-a mai judecat în alt dosar în care s-a invocat autoritatea de lucru judecat solicitându-i recurentului să se refere și la acest aspect.
Recurentul precizează că instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că terenul a fot predat la CAP astfel încât din punctul său de vedere, în cauză, nu există autoritate de lucru judecat.
Astfel, în mod eronat instanța de fond a invocat excepția autorității de lucru judecat în condițiile în care se impunea anularea titlului de proprietate, respingerea excepției invocate din oficiu de instanța de fond întrucât în mod eronat a reținut că potrivit art. 1201 C.civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere cu același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
În consecință, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile pronunțate de instanța de fond și pe fond admiterea acțiunii formulate, anularea titlului de proprietate nr. 31/1999 invocând faptul că defuncta sa mamă, B. A., a avut o suprafață de 52 ari la locul numit „ L.”, din care i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 26 ari, diferența găsindu-se pe titlul de proprietate a cărui anulare s-a solicitat.
Totodată solicită acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând 2400 RON plata expertului.
Avocat A. M. pentru C. Orășenească Cajvana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicită respingerea recursului ca nefondat precizând că prin întâmpinarea depusă la dosar a formulat în mod detaliat sens în care solicită instanței de control judiciar ca la pronunțarea deciziei să fie avute în vedere toate apărările din conținutul întâmpinării.
În esență, arată că, din punctul său de vedere nu există critici legate strict de excepția autorității de lucru judecat, iar criticile recurentului reclamant vizează necercetarea fondului cauzei.
Din punctul său de vedere argumentele expuse punctual de către reclamantul recurent nu reprezintă o critică vizând soluționarea cauzei pe excepția autorității de lucru judecat ,fiind prezentate argumente legate de fondul cauzei dedus judecății, care nu au făcut insă obiectul cercetării judecătorești, întrucât excepția autorității de lucru judecat a primat in soluționarea litigiului, fiind o excepție absolută .
Apreciază că sentința civilă pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, că anularea titlului de proprietate a făcut obiectul unui alt dosar astfel încât, recursul este nefondat, excepția autorității de lucru judecat fiind dată in cauză solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în ds. nr._ a Judecătoriei Rădăuți, reclamantul I. V. l-a chemat în judecată pe pârâtul P. I. a Ș., pentru revendicarea terenului în suprafață de 25 ari teren, identic cu parcelele 538/2 și 538/3.
La termenul de judecată din data de 7.06.2012, reclamantul a formulat și o cerere prin care a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 31/1993, arătând că acesta este fals iar pârâtul Mițan Ș. nu era îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate.
Astfel parcelele cu nr. 538/2 și 538/3 au fost nelegal incluse pe acest titlu, ele fiind proprietatea lui B. V. și B. A. - autoarea sa, și dobândite de el prin moștenire. . teren a fost divizată ilegal, iar parcelele de 538/2 și 538/3 în suprafață de 26 ari i se cuvin lui.
În cauză s-a invocat de către pârâta Comisia comunală de fond funciar Cajvana, excepția lipsei de interes a reclamantului, precum și de către instanță, excepția autorității de lucru judecat.
Prin sentința civilă nr. 1421 din data de 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ , s-a respins excepția lipsei de interes, s-a admis excepția excepțiile autorității de lucru de judecat și s-a respins acțiunea civilă privind pe reclamantul I. V., domiciliat în ., jud. Suceava și pe pârâții P. I. a Ș., domiciliat în ., C. ORĂȘENEASCĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CAJVANA (PRIN PRIMAR), C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SUCEAVA, Mițan Ș., domiciliat în . obiect fond funciar anulare titlu de proprietate-disjungere din dosarul nr._ .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei de interes, instanța a respins-o în condițiile în care reclamatul arată că terenurile pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 31/1999 au fost proprietatea autorilor săi, fiindu-i transmise lui prin moștenire.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța o va admite, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 1201 C.civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere cu același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Reclamantul a mai solicitat anterior anularea titlului de proprietate nr. 31/1999 invocând același motive și anume că defuncta sa mamă, B. A., a avut o suprafață de 52 ari la locul numit „ L.”, din care i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 26 ari, diferența găsindu-se pe titlul de proprietate a cărui anulare s-a solicitat.
Aceste acțiuni au fost respinse prin sentințele civile nr.1113/2004 și 1742/2005 ale Judecătoriei Rădăuți ( f 27-28 ds. nr._ a Judecătoriei Rădăuți).
Admițând excepția, instanța de fond a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a promovat recurs reclamantul I. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele considerente:
Recurentul a considerat că instanța de fond nu a verificat Sentința civilă nr. 1113 de care se folosește primarul din Cajvana și P. I., apreciind că astfel este vorba despre fraudă imobiliară, retrocedare falsă, în condițiile în care el a arătat că în speță nu este autoritate de lucru judecat.
De asemenea a precizat că nu poate fi obligat să dea terenul său lui P. I., iar conform articolului nr. 968 C.p.c sentința nr. 1113 este ilicită, prohibit de lege și nu corespunde ordinii de drept, apreciind că are dreptul la revendicarea suprafeței de teren în litigiu.
Conform Rezoluției Parchetului Rădăuți din 9 Martie 2005, Sentința nr. 1113 este nulă, iar intimatul pârât M. Ș. nu predă acest teren la C.A.P. atâta timp cât prin decizia civilă nr. 1395 din 8 iunie 1955 rămasă definitivă și irevocabilă a fostului Tribunal raional Gura Humorului din care rezultă faptul că parcelele nr. 538/2 și 538/3 nu există, sunt greșit trecute în contractual de vânzare cumpărare nr. 3007, atâta timp cât din Anexa 2 rezultă că parcelele nr. 4525 - 4526 sunt trecute în titlul său de proprietate nr. 980 din 29. XI. 1995, aceste parcele fiind parcelele corecte.
De asemenea recurentul a precizat că în cauză s-a întocmit un raport de expertiză de către expertul F. G., însă acest raport nu a fost avut în vedere de instanța de fond.
Totodată, în cauză s-a mai întocmit un alt raport de expertiză de către expertul T. M., însă nici acest raport nu a fost avut în vedere la fond deși a formulat cerere atât la Legea 18/1991 cât și la Legea 247/2005.
Recurentul reclamant a mai depus la dosar o . precizări prin care arată următoarele:
Conform adeverinței de proprietate nr.670 din 26.09.1991 C. Comunală Orășeneasca Municipală județul Suceava în temeiul legii Fondului Funciar nr. 18/1991, se adeverește că moștenitorului Mițan Ș. a lui T., nr. Casei 737, i s-a stabilit dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei Județene nr.11.505 din 26.09.1991 pentru suprafața totală de 0.73 ha, prevăzuta în tabelul anexa nr.2-A. La poziția nr.461 întocmit conform regulamentului de aplicare a legii Fondului Funciar afișat public, prezenta adeverința constituie dovada dreptului de proprietate pana la eliberarea titlului de proprietate.
M. Ș. are conform Registrului Agricol Volumul IV, fila 69 din perioada anilor 59-62 următoarele parcele după cum urmează: 0.09 ha curtea si clădirile; 0.13 ha arabil vatra satului; 0.10 ha arabil vatra satului; 0.26 ha Rostusa; 0.15 ha gradina-vatra satului; total 73 ha.
Recurentul a arătat că acesta este terenul lui Mițan Ș. motiv pentru care nu mai are ce caută în . sa o divizeze si să-i ia din terenului lui 26 de ari divizând . in 538/2 si 538/3 pe care le-a vândut lui P. I. a lui Ș. neavând înscris în Cartea Funciară niciun act pe aceste parcele.
Doi experți, T. M. si F. G., in expertiza judiciara au arătat clar că nu exista niciun act de transfer sau Carte Funciara pe numele lui M. T.. Inca odată cer situația juridică a acestor doua parcele nr.538/2 si 538/3 si cum le-a putut vinde Mițan Ș., nu a vândut terenul lui, a vândut terenul său rămas moștenire de la mama sa care a fost obținut ca parte succesorala de la soțul ei, din a doua căsătorie cu B. V..
Conform Decizie nr.1395 din 8 iunie 1955 a fostului Tribunal Raional Gura Humorului, reclamantul împreună cu mama sa a deținut aceasta . in suprafața de 52 ari din anul 1955 pana in anul 1962 când l-au predat la C.A.P.
A menționat faptul că titlul nr.31 pe numele lui Mițan Ș. nu corespunde cu Registrul agricol și adeverința de proprietate in Registrul agricol, si in adeverința are parcelele arătate mai sus iar in titlul nr. 31/1993 are 2500mp vecin cu el fapt pe care nu a fost vecin cu el niciodată si pe registru are 10-15 ari, pe titlu are 2500 mp. Deci are doua parcele 10-15 ari nu 2500 mp. Dacă are dreptul la 73 ari si a mai luat 25 ari de la el, si nu are dreptul decât la 73 de ari.
Pentru acest fals este vinovat primarul din Cajvana, Tomascu G., si tehnicianul cu măsurători M. V. care a divizat . legal.
A mai solicitat recurentul a se avea în vedere concluziile celor două rapoarte de expertiză întocmite de cei doi experți precum și concluzia Parchetului Rădăuți din rezoluția din 9 martie 2005 dar și declarațiile celor doi martori.
Recurentul a solicitat anularea sentinței nr.1113 de care se folosește primarul si Mițan Ș., întrucât sentința este ilicita și nu corespunde cu adevărul si conform articolului nr.968 el are dreptul la revendicare.
Totodată a solicitat a se constata nulitatea absolută a suprafeței de 2500 mp din titlul nr. 31/1993 trecute fals in titlu, revendicarea suprafeței de 2500 mp, anularea sentinței civile nr.1421/2014 a Judecătoriei Rădăuți.
Recurentul a solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata reprezentând 2400 RON plata expertului, constituindu-se parte civilă, solicitând recuperarea prejudiciului suma de_ de euro.
În consecință, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, anularea sentinței civile recurate întrucât parcelele nr.538/2 si 538/3 nu există., iar parcelele corecte sunt 4525 si 4526 din (harta anexa 2) si trecute in titlul său de proprietate nr.980 din 29.09.1995. A mai solicitat a se reține faptul că expertul a arătat ca terenul în litigiu se suprapune.
Intimata pârâtă C. ORĂȘENEASCĂ CAJVANA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanța de fond a reținut în mod corect prin sentința civilă nr.1421/24 aprilie 2014 a Judecătoriei Rădăuți excepția autorității de lucru judecat în cauză și a soluționat dosarul în virtutea admiterii acestei excepții, în mod legal, în virtutea aplicării dispozițiilor art.1201 C.civ.
În motivele de recurs nu sunt critici de nelegalitate sau de netemeinicie ale sentinței civile recurate, referitoare la soluția pronunțată in cauză de instanța de fond, respectiv aceea de admitere a excepției autorității de lucru judecat, prin care a fost soluționată cauza de prima instanță.
Argumentele expuse punctual de către reclamantul recurent nu reprezintă o critică vizând soluționarea cauzei pe excepția autorității de lucru judecat ,fiind prezentate argumente legate de fondul cauzei dedus judecății ,care nu au făcut insă obiectul cercetării judecătorești, întrucât excepția autorității de lucru judecat a primat in soluționarea litigiului, fiind o excepție absolută .
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat ,instanța de fond a admis-o având în vedere următoarele:
Potrivit art. 1201 C.civ.anterior „este lucru judecat atunci când a doua cerere cu același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți ,făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Reclamantul-recurent a mai solicitat anterior anularea titlului de proprietate nr. 31/1999 invocând aceleași motive și anume că defuncta sa mamă, B. A., a avut o suprafață de 52 de ari la locul numit „ L. ", din care i s-a restituit dreptul de proprietate doar pentru 26 de ari, diferența găsindu-se pe titlu de proprietate a cărui anulare s-a solicitat.
Aceste acțiuni au fost respinse prin sentințele civile nr. 1113/2004 și 1742/2005 ale Judecătoriei Rădăuți ( f 27-28 ds. nr._ a Judecătoriei Rădăuți).
Astfel recursul este nefondat, excepția autorității de lucru judecat fiind dată in cauză a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca legală și temeinică.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Recurentul – reclamant I. V. critică sentința pronunțată de Judecătoria Rădăuți, arătând că sentința civilă 113 este nelegală, ; că în mod greșit prima instanță a statuat în sensul că el trebuie să predea terenul său lui P. I.; că, M. Ș. nu a avut niciodată teren predat la Cap; că prin decizia nr. 1395 din 8 iunie 1955, definitivă și irevocabilă, a fostului Tribunal Raional Gura Humorului, i s-a stabilit dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu; că parcelele nr. 538/2 și 538/3 nu există, fiind menționate eronat în contractul de vânzare – cumpărare nr. 3007; că parcelele corecte sunt parcelele nr. 4525-4526 și sunt evidențiate în titlul de proprietate 980 din 29.11.1995; că instanța nu a avut în vedere expertizele efectuate de expert T. și F..
Prin sentința civilă nr. 1421 din 24 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr._, s-a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată din oficiu de către instanță, iar cererea formulată de reclamantul I. V., având ca obiect anulare titlu de proprietate, a fost respinsă în baza autorității de lucru judecat.
Reține tribunalul, că prin cererea formulată de reclamantul I. V., acesta a revendicat, în contradictoriu cu P. I. a Ș., suprafața de 25 ari teren, identic cu parcelele 538/2 și 538/3.
La data de 7 iunie 2012, reclamantul a formulat precizări, menționând că înțelege să solicite și anularea titlului de proprietate nr. 31/1993, întrucât este fals, iar pârâtul M. Ș. nu este îndrituit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui imobil; că parcelele 538/2 și 538/3 au fost incluse în acest titlu în mod nelegal, în condițiile în care acestea sunt proprietatea autorilor reclamantului, respectiv a numiților B. V. și B. A., reclamantul, la rândul său, dobândindu-le prin moștenire.
După cum rezultă din probele administrate în cauză, între părțile din acest litigiu au mai existat și alte litigii având același obiect și cauză, după cum urmează: sentința civilă nr. 1113 din 23 aprilie 2004, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. 914/2004, prin care s-a respins ca nefondată, acțiunea precizată formulată de I. V., împotriva pârâților M. Ș., C. Comunală de aplicare a Legii 18/1991 Cajvana și C. Județeană Suceava.
Tribunalul reține că, inițial, reclamantul, același cu cel din prezenta cauză, a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate nr. 31/1993, cu privire la suprafața de 26 ari la locul „L.”, cu motivarea că acest teren provine de la autoarea B. A., mama sa; că aceasta a avut o suprafață de 52 de ari la locul „L.”.
Prin sentința civilă nr. 1113 din 23 aprilie 2004, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. 914/2004, s-a stabilit că titlul de proprietate 31/1993 a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale, așa încât a respins acțiunea.
Cum între aceleași părți a mai existat un litigiu având ca obiect anulare titlu de proprietate, corect prima instanță a invocat și a admis excepția autorității de lucru judecat, dând eficiență practică, prevederilor art. 1201 Cod civil.
Potrivit acestui text, este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Reclamant și în această cauză și în cea formând obiectul dosarului 914/2004 a fost I. V.; pârâți: M. Ș., C. de aplicare a Legii 18/1991 Cajvana și C. Județeană Suceava; obiectul pricinilor este același, respectiv anularea titlului de proprietate nr. 31/1993, cu aceeași motivare ca cea prezentată în cadrul acestui litigiu: respectiv că în mod eronat s-au evidențiat în acest titlu, cele două parcele de teren, 538/2 și 538/3; acestea provin de la mama sa, B. A., care a avut la locul L., o suprafață de 52 ari, din care i s-au reconstituit doar 26 ari teren.
În ceea ce privește criticile de recurs invocate, acestea nu concretizează care ar fi motivele de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței recurate.
În plus, acestea vizează apărări care țin de fondul cauzei, însă în cauză s-a invocat o excepție, care, potrivit art. 137 Cod procedură civilă, se soluționează cu prioritate.
Prin urmare, aspectele și criticile invocate de recurentul – reclamant, referitoare la faptul că pârâtul – intimat nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate nu pot fi analizate.
Cum sentința instanței de fond este legală și temeinică, fiind dată cu aplicarea corectă a legii; cum în cauză nu sunt date motive de casare/modificare ale hotărârii, așa cum au fost prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă, în baza art. 304 ind. raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Respinge recursul formulat de reclamantul I. V., domiciliat în ., județul Suceava împotriva sentinței civile nr.1421 din data de 24.04.2014 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. I. a Ș., domiciliat în ., C. ORĂȘENEASCĂ CAJVANA pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. JUDEȚEANĂ SUCEAVA, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și MIȚAN Ș., domiciliat în ., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 SEPTEMBRIE 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. F. C. M. L. A.
F. N.
GREFIER,
Ș. L.
G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. V. C.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.2/21.10.2014.
| ← Anulare act. Sentința nr. 416/2014. Tribunalul SUCEAVA | Acţiune în constatare. Decizia nr. 491/2014. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
