Partaj judiciar. Decizia nr. 1492/2015. Tribunalul SUCEAVA

Tribunalul SUCEAVA - Sentințe și decizii civile / 2015

Decizia nr. 1492/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 1492/2015

Dosar nr._ partaj judiciar

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1492/2015

Ședința publică de la 02 Decembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M. C.

Judecător L. A.

Grefier Ș. L. S.

Pe rol judecarea apelului declarat de către apelanta reclamantă L. G. M. asistată de Cosovan A.-com. Adâncata, . împotriva sentinței civile nr.5262/07.11.2014 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți L. V. M., L. C., L. E. și A. A. cu toții domiciliați în comuna Adâncata, .

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 10.06.2009 sub nr._, L. G. M., asistată de Cosovan A., în contradictoriu cu pârâții L. M., L. C., L. E. și A. A. a solicitat să se constate ca este unica fiică si moștenitoare a defunctului L. G., decedat la data de 24 dec.2006, să se constate ca defunctul este fiul defunctului L. D.V. și a defunctei L. Tecla, bunicii săi paterni, să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului ei tată se compune din 1/5 din bunuri, să se dispună lichidarea stării de indiviziune prin formarea și atribuirea de loturi în natură.

În motivare, reclamanta a arătat că este fiica defunctului L. G. decedat la data de 24 dec.2006, ce a fost fiul defuncților L. V. și Tecla, deci bunicii săi paterni, ambii cu ultimul domiciliu în satul Călugăreni corn. Adâncată jud.Suceava. Pârâții sunt surorile și fratele defunctului său tată, deci mătușile și unchiul ei. Prin reprezentare reclamanta este îndreptățită la cota de 1/6 din averea bunicilor ei. Aceasta se compune din bunuri imobile construcții: una casă construită din lemn compusă din 2 camere, hol, bucătărie, cămară, învelită cu tablă, bucătărie de vară, compusă din tindă și cameră, construită din BCA acoperită cu tablă, anexă locuibilă, gen bucătărie de vară, compusă din tindă și o cameră, acoperită cu tablă, șură cu grajd cu dimensiunile aproximative de 6/10 m.l., acoperită cu tablă, fântână din piatră cu ghizdele din lemn, coteț pentru porci și păsări construită din lemn, acoperită cu tablă, gard din scândură cu temelie de beton, la intrare în gospodărie, garduri împrejmuitoare, din scândură. Toate aceste bunuri imobile construcții au fost edificate de bunicii ei și alcătuiesc o gospodărie țărănească situată în satul Călugăreni. învecinată cu drumul național 29 A-Suceava-D., A. C. și drum comunal. Bunuri imobile terenuri sunt compuse din terenurile individualizate, descrise în titlul de proprietate nr. 501/1993. În intravilan terenul are întinderea de 0,72ha, teren curți-construcții și teren grădină. Terenul extravilan are întinderea de 2,39 ha .

In ce privește valorile acestor parcele de teren, consideră că terenul intravilan este evaluat la suma de 1000 lei/ar, așadar tot terenul din intravilan are valoarea de 72.000 lei, iar terenul extravilan 2,39 ha, este evaluat la 50 lei/ar, așadar terenul extravilan are valoarea de 11.950 lei. Valoarea tuturor parcelelor de teren-intravilan +extravilan. este de 83.950 lei. Ca atare, valoarea întregii mase de împărțit-gospodărie+terenuri intravilan și extravilan, este de 133.350 lei.

A menționat că toate bunurile rămase de pe urma bunicilor ei, la care este și ea îndreptățită în cotă de 1/5, sunt stăpânite doar de pârâți și orice încercare a ei de stingere amiabilă a litigiului, de lichidare a stării de indiviziune nu a dat roade.

În drept, a invocat disp.art.728,741 cod civil, 673 c.pr.civ

În dovedire, s-au depus înscrisuri ( f. 3-8)

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 19 lei. (f. 9)

Legal citați, pârâții au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

În primul rând au invocat excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantei în promovarea prezentei acțiuni. In conformitate cu dispozițiile art. 42 din codul de procedură civilă persoanele care nu au exercițiul drepturilor lor nu pot sta în judecată, decât dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate în chipul arătat de lege. Atâta vreme cât minora reclamantă, născută, la data de 7.09.1997, nu a împlinit vârsta de 14 ani, pentru a dobândi capacitate de exercițiu restrânsă, consideră că acțiunea nu putea fi promovată de către minoră asistată de către mama sa, Cosovan A.. Până la vârsta de 14 ani, minora este lipsită de capacitate de exercițiu, iar conform dispozițiilor legale aceasta nu poate sta personal în proces, ci prin reprezentant legal.

În ceea ce privește fondul cauzei au formulat unele precizări față de acțiunea reclamantei. Așa cum arată și reclamanta prin acțiunea promovată, aceasta în calitate de descendentă, respectiv fiica defunctului L. G., decedat la data de 22.12.2006, urmează a culege prin retransmitere cota cuvenită autorului ei, respectiv 1/5, din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților L. V. și Tecla. Unele aprecieri urmează a fi făcute legat de imobilele construcții indicate de către reclamantă. In ceea ce privește casa de locuit menționează faptul că aceasta este foarte veche, iar după decesul mamei L. Tecla, pârâtele L. M. și L. E. au efectuat o . îmbunătățiri la aceasta, după cum urmează: au acoperit casa cu tablă, au închis ceardacul, au bătut scândură în spate și pe o laterală a casei, au schimbat geamurile, au cimentuit temelia atât la casă cât și la bucătăria de vară, au refăcut treptele la casă și bucătărie, au construit două sobe de teracotă. Bucătăria de vară este compusă doar dintr-o singură cameră, nu și tindă cum arată reclamanta și a efectuat și la aceasta o . îmbunătățiri după decesul mamei, respectiv: - schimbat geamurile și ușa, din termopan, au vopsit tabla, au plasticat fundurile și au izolat-o. Anexa la care se face referire în acțiune nu face parte din masa partajabilă, întrucât a fost edificată după decesul celor doi defuncți. De asemenea, nici fântână nu urmează a fi inclusă în masa succesorală, întrucât este proprietatea sa, a pârâtului L. C. și se află în curtea sa. Și la celelalte anexe gospodărești au fost efectuate unele îmbunătățiri, astfel s-a schimbat stoleria la grajd, a bătut scândură pe coteț, care este acoperit cu azbest și nu cu tablă, a vopsit tabla de pe șură și a refăcut o parte de gard.

Valoarea de 50.000 lei indicată de către reclamantă pentru imobilele construcții o consideră exagerat de mare, având în vedere vechimea acestora, multiplele îmbunătățiri aduse de pârâți, zona în care sunt situate și prețurile practicate în prezent pe piața imobiliară. De asemenea, consideră exagerat și prețul indicat pentru terenurile ce compun masa succesorală și Înscrise în titlul de proprietate nr. 501/1993. În legătură cu solicitarea reclamantei de a se constata că ea are calitatea de unică moștenitoare după defunctul L. G., urmează a avea în vedere că defunctul a făcut un testament olograf în favoarea pârâtului L. C., prin care i-a transmis cota cuvenită acestuia din moștenirea părinților. . urmează a se constata că au calitatea de moștenitori după defunctul L. G. reclamanta, fiică și pârâtul L. C., în calitate de moștenitor testamentar. În conformitate cu dispozițiile art. 841 cod civil, având în vedere și faptul că reclamanta este moștenitoare rezervatară, cotele cuvenite pârâților sunt de 1/2 pentru reclamantă și ½ pentru pârâtul reclamant din cota parte ideală de 1/5 cuvenită defunctului L. G. din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților L. V. și Tecla.

Ca și modalitate de partajare menționează faptul că sunt de acord ca acesta să se facă în natură, dar avându-se în vedere înțelegerea intervenită, inclusiv defunctul L. G. și materializată în cuprinsul actului sub semnătură privată intitulat " Act de partaj", încheiat la data de 9.10.2004, urmând ca reclamanta să primească cota cuvenită din suprafața atribuită autorului său, respectiv 50 ari în tarlaua " Vărărie". Întrucât pârâții sunt cei care au suportat și cheltuielile ocazionate cu înmormântarea și parastasele ulterioare ale defunctului L. G. solicită ca pe calea cererii reconvenționale să se dispună obligarea reclamantei la suportarea pasivului succesoral în cuantum de 10.000 ron după defunctul L. G. proporțional cu cota cuvenită din moștenire.

În apărare au depus o . înscrisuri (f. 22-25).

La data de 27.03.2012 reclamanta a depus la dosar precizări prin care a arătat că solicită și ieșirea din indiviziune după L. V. și L. Tecla. (f. 204)

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisuri și proba cu audierea martorilor O. E. (f. 44-45), M. Ș. (f. 81-82), Șutu Leomiza (f. 132), Mazarache M. (f. 139-140) proba cu o expertiză în construcții fiind depus raport de expertiză (f. 96-131) și supliment la raportul de expertiză (f. 199-200), proba cu o expertiză topografică fiind depus raport de expertiză (f. 180-190), suplimentul nr. 1 la raportul de expertiză (f. 217-224) și suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză (f. 241-253).

Prin sentința civilă nr. nr.5262/07.11.2014 a Judecătoriei Suceava, prima instanță a anulat ca netimbrată cererea reconvențională prin care pârâtul-reclamant L. C. a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor testamentar după defunctul L. G..

A admis în parte cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată formulată de reclamanta-pârâtă L. G.-M., cu domiciliul în comuna Adâncata, . asistată de reprezentantul legal Cosovan A., în contradictoriu cu pârâții-reclamanții L. M., L. C., L. E. și A. A., toți cu domiciliul în comuna Adâncata, ..

A admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A. cu privire la cheltuielile de înmormântare efectuate pentru defunctul L. G..

A admis cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante L. M. și L. E. având ca obiect constatarea unui drept de creanță în cuantum de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit și anexele gospodărești.

A constatat că pârâtele-reclamante L. M. și L. E. au un drept de creanță în cuantum total de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit ( în valoare de 6645 lei ) și la anexele gospodărești ( în valoare de 4208 lei ), situate în satul Călugăreni, ..

A constatat deschisă succesiunea după defunctul L. V., decedat la data de 03.09.1974, conform certificatului de moștenitor nr. 1420/1974 emis de notariatul de Stat Județean Suceava.

A constatat că masa bunurilor succesorale rămasă după defunct este compusă din:

-½ din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

-suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

Valoarea totală a masei partajabile după defunctul L. V. este de 136.374,5 lei.

A constatat că după defunctul L. V. au calitatea de moștenitori acceptanți următorii: L. Tecla în calitate de soție cu o cotă de 5/20 din masa succesorală, L. M. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală, L. C. în calitate de fiu cu o cotă de 3/20 din masa succesorală, L. E. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală, A. (fostă L. ) A. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală și L. G., decedat la data de 24.12.2006, în calitate de fiu cu o cotă de 3/20 din masa succesorală.

A constatat deschisă succesiunea după defuncta L. Tecla, decedată la data de 01.07.1999, conform certificatului de moștenitor nr. 39/07.04.2000 emis de Biroul Notarului Public A. I..

A constatat că masa bunurilor succesorale rămasă după defunctă este compusă din:

-5/8 din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

-1/4 din suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

Valoarea totală a masei partajabile după defuncta L. Tecla este de 44.787,12 lei.

A constatat că după defuncta L. Tecla au calitatea de moștenitori acceptanți următorii: L. M. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală, L. C. în calitate de fiu cu o cotă de 1/5 din masa succesorală, L. E. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală, A. A. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală și L. G., decedat la data de 24.12.2006, în calitate de fiu cu o cotă de 1/5 din masa succesorală.

A constatat deschisă succesiunea după defunctul L. G., decedat la data de 24.12.2006.

A constatat că masa bunurilor succesorale rămasă după defunct este compusă din:

-1/5 din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

-1/5 din suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

Valoarea totală a masei partajabile după defunctul L. G. este de 29.413,6 lei.

A constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L. G. este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 8000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare.

A constatat că după defunctul L. G. a rămas ca unic moștenitor acceptant minora L. G. - M. în calitate de fiică cu o cotă de 1/1.

A dispus ieșirea din indiviziune a părților L. G. – M. (în calitate de moștenitoare prin retransmitere după defunctul L. G., decedat la data de 24.12.2006), L. M., L. C., L. E. și A. A. cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul L. V. și după defuncta L. Tecla.

A atribuit reclamantei-pârâte L. G. - M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. I în valoare totală de 44.085 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză topo întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 4400 m.p. teren arabil, situat la locul numit Vărărie, individualizată în planul nr. 5 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).
  2. . 6235 m.p. teren arabil, situat la locul numit T., individualizată în planul nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

A atribuit pârâtei-reclamante L. M., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. II în valoare totală de 15.990 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1549 m.p. teren arabil, situat la locul numit G., individualizată în planul nr. 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 2500 m.p. teren arabil, situat la locul numit Sărături, individualizată în planul 14 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

A atribuit pârâtului-reclamant L. C., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. III în valoare totală de 19.512 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1516 m.p. teren curți construcții, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 4400 m.p. teren arabil, situat la locul numit B., individualizată în planul 3 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

A atribuit pârâtei-reclamante L. E., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. IV în valoare totală de 15.040 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1454 m.p. teren livadă, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 3117 m.p. teren arabil, situată la locul numit T., individualizată în planul 13 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  3. . 2500 m.p. teren arabil, situată la locul numit Sărături, individualizată în planul 14 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

A atribuit pârâtei-reclamante A. A., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. VI în valoare totală de _ lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1549 m.p. teren arabil, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 1800 m.p. teren arabil, situată la locul numit Cimitir, individualizată în planul 4 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).
  3. . 1800 m.p. teren arabil, situată la locul numit Comoara, individualizată în planul 6 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

A atribuit în indiviziune pârâților-reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

-lotul nr. V în valoare totală de 13.584 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1132 m.p. teren curți construcții situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

-casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) în valoare totală de 21.387 lei situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și în suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

A obligat părțile să-și predea reciproc bunurile astfel cum le-au fost atribuite.

A obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante L. M. suma de 4680,85 lei cu titlu de sultă.

A obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtului-reclamant L. C. suma de 1158,85 lei cu titlu de sultă.

A obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante L. E. suma de 5630,85 lei cu titlu de sultă.

A obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante A. A. suma de 3200,85 lei cu titlu de sultă.

A obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să achite către fiecare dintre pârâții-reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare pentru defunctul L. G..

A compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți, reținute de instanță în cuantum de 3919,2 lei pentru reclamanta-pârâtă, în cuantum de câte 912 lei pentru fiecare dintre pârâții-reclamanți L. M., L. C. și A. A. și în cuantum de 1628 lei pentru pârâta-reclamantă L. E., și în consecință:

A obligat pârâtul-reclamant L. C. să plătească reclamantei-pârâte L. G.- M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

A obligat pârâta-reclamantă L. M. să plătească reclamantei-pârâte L. G.-M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

A obligat pârâta-reclamantă A. A. să plătească reclamantei-pârâte L. G.- M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

A obligat pârâta-reclamantă L. E. să plătească reclamantei-pârâte L. G.-M. suma de 442,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

În temeiul art. 50 ind. 2 din O.U.G. nr. 51/2008 a obligată reclamanta-pârâtă L. G.- M. să restituie către stat, la momentul rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri, suma de 2400 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar prin încheierea de ședință din 11.10.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava

În temeiul art. 21 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/2008 a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre, la momentul rămânerii definitive și irevocabile a acesteia, către Primăria Mun. Suceava.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

D. fiind că în ședința publică din data de 24.10.2014 instanța a admis excepția netimbrării cererii reconvenționale prin care pârâtul reclamant L. C. a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor testamentar după defunctul L. G. instanța a anulat ca netimbrată cererea reconvențională prin care pârâtul-reclamant L. C. a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor testamentar după defunctul L. G..

Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâtele-reclamante L. M. și L. E. având ca obiect constatarea unui drept de creanță în cuantum de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit și anexele gospodărești din coroborarea raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și a suplimentului la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, de declarația martorului M. Ș. (f. 81-82) prima instanță a reținut că îmbunătățirile aduse la casa de locuit ( în valoare de 6645 lei ) și la anexele gospodărești ( în valoare de 4208 lei ) au fost efectuate după anul 2000, deci după decesul defuncților L. V. și L. Tecla. De asemenea, din probatoriul administrat reiese că aceste îmbunătățiri au fost suportate de pârâtele-reclamante L. M. și L. E. care au locuit și continuă să locuiască în casa care a aparținut părinților lor. Astfel, martorul M. Ș. (f. 81-82), care cunoaște situația părților, a prezentat amănunțit îmbunătățirile la casa de locuit și la anexele gospodărești și a menționat că acestea au fost efectuate de pârâtele reclamante L. M. și L. E.. De asemenea, martorul O. E. (f. 44) a menționat că după decesul defunctului L. G. pârâții reclamanți au făcut o . îmbunătățiri.

Prima instanță a apreciat neîntemeiate susținerile reclamantei pârâte în sensul la îmbunătățirile efectuate la casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, a participat cu bani și tatăl său defunctul L. G. dat fiind că nu au fost probate și sunt contrazise de probatoriul administrat. Mai mult, martorul O. E. a arătat faptul că pârâtul reclamant L. C. îl ajuta pe defunctul L. G. cu bani și că o parte din îmbunătățiri au fost efectuate după decesul defunctului L. G., care a avut loc în 24.12.2006, iar martorul M. Ș. arată că îmbunătățirile au început în anul 2004, iar L. G. deși locuia în aceeași casă cu pârâtele reclamante a contribuit foarte puțin la aceste îmbunătățiri, dat fiind că avea multe datorii din cauza unor procese penale generate de un accident de circulație. Cu privire la același aspect, instanța reține că martora Mazarachie M. deși a menționat că defunctul L. G. avea un serviciu în Suceava, a arătat că nu știe exact ce lucra și nici ce făcea acesta cu banii, în timp ce martora Ș. Leomiza M. a menționat că nu a văzut, dar a auzit că și defunctul L. G. ar fi contribuit la aceste îmbunătățiri. D. fiind că martora Ș. Leomiza M. nu cunoaște personal faptul că defunctul L. G. ar fi contribuit la îmbunătățirile aduse la casa de locuit și la anexele gospodărești instanța nu va avea în vedere declarația martorei cu privire a acest aspect.

Față de cele arătate, prima instanță a constatat că pârâtele-reclamante L. M. și L. E. au un drept de creanță în cuantum total de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit ( în valoare de 6645 lei ) și la anexele gospodărești ( în valoare de 4208 lei ), situate în satul Călugăreni, ..

În continuare, prima instanță a reținut că numitul L. V., cu ultimul domiciliu în ., județul Suceava, a decedat la data de 03.09.1974 – filele 230 și 301 ds.

Potrivit art. 651 cod civil „succesiunile se deschid prin moarte” temei legal în baza căruia instanța va constata deschisă succesiunea defunctului L. V..

Instanța are în vedere că la data de 07 iulie 1975 a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 1420/1974 emis de Notariatul de Stat Județean Suceava (f. 301) în care s-au menționat moștenitorii după L. V. și masa succesorală rămasă după acesta.

Conform actelor de stare civilă atașate la dosar, certificatului de moștenitor nr. 1420/1974 emis de Notariatul de Stat Județean Suceava și susținerilor părților, ca efect al devoluțiunii succesorale legale au calitatea de moștenitori legali ai defunctului L. V.:

  1. L. Tecla în calitate de soție cu o cotă de 5/20 din masa succesorală;
  2. L. M. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală;
  3. L. C. în calitate de fiu cu o cotă de 3/20 din masa succesorală;
  4. L. E. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală;
  5. A. (fostă L. ) A. în calitate de fiică cu o cotă de 3/20 din masa succesorală si
  6. L. G., decedat la data de 24.12.2006, în calitate de fiu cu o cotă de 3/20 din masa succesorală.

Coroborând mențiunile din certificatul de moștenitor nr. 1420/1974 emis de Notariatul de Stat Județean Suceava (f. 301), de titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993, de concluziile raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și a suplimentului la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, de concluziile raportului de expertiză topo întocmit de expert Răchitneanu I. depus la filele 180-190 dosar și a suplimentelor la rapoartele de expertiză topo depuse la filele 217-224 și 241-253 dosar instanța va constata că masa succesorală rămasă după defunctul L. V., în valoare totală de 136.374,5 lei este compusă din:

- ½ din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

- suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

În ceea ce privește masa succesorală rămasă după defunctul L. V. prima instanță a apreciat că din aceasta nu fac parte anexa locuibilă, gen bucătărie de vară, compusă din tindă și cameră, acoperită cu tablă, și fântână din piatră cu ghizdele din lemn dat fiind că din concluziile raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. f. 98 dosar reiese că anexa locuibilă a fost edificată în anul 2000 după decesul defunctului L. V.. Totodată, instanța a avut în vedere faptul că din declarația martorului M. Ș. (f. 81-82) reiese că anexa locuibilă a fost edificată după anul 2000, iar din întreg probatoriul administrat nu reiese că din masa succesorală după defunct face parte fântâna din piatră cu ghizdele din lemn.

În ceea ce privește valoarea casei de locuit și a anexelor gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) instanța a avut în vedere valoarea determinată prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, respectiv valoarea de piață de 20.353 lei pentru casă, 5003 lei pentru bucătăria de vară, 4790 lei pentru șură cu grajd, 848 lei pentru coteț și 1246 lei pentru grajd. Prima instanță a apreciat că valoarea de piață este de preferat față de prețul tehnic actualizat al acestor imobile dat fiind că este mult mai apropiată de valoarea reală a bunurilor. D. fiind că din declarația martorului M. Ș. (f. 81-82) care se coroborează de susținerile pârâților reclamanți reiese că după anul 2000 au fost efectuate la casă și anexele gospodărești îmbunătățiri a căror valoare totală se ridică la suma de 12.036 lei, conform suplimentului la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, instanța nu a inclus în masa succesorală rămasă după defunctul L. V. valoarea acestor îmbunătățiri. Totodată, în acest context, instanța a trimis la cele mai sus arătate în cuprinsul hotărârii când a constatat că pârâtele-reclamante L. M. și L. E. au un drept de creanță în cuantum total de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit ( în valoare de 6645 lei ) și la anexele gospodărești ( în valoare de 4208 lei ), situate în satul Călugăreni, ..

În ceea ce privește suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V. instanța a avut în vedere valoarea de 125.681 lei pentru aceste terenuri stabilită prin raportul de expertiză topo întocmit de expert Răchitneanu I. depus la filele 180-190.

Cu privire la dezbaterea succesorală după defuncta L. Tecla, cu ultimul domiciliu în ., județul Suceava, decedată la data de 01.07.1999, – filele 22, 306 – prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art. 651 Cod civil „succesiunile se deschid prin moarte” temei legal în baza căruia instanța va constata deschisă succesiunea defunctei L. Tecla.

Instanța are în vedere că la data de 07 aprilie 2000 a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 39 de către B.N.P. A. I. (f. 33) în care s-au menționat moștenitorii după L. Tecla și masa succesorală rămasă după aceasta.

Prima instanță a reținut că potrivit art. 85 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, în forma sa în vigoare la momentul emiterii certificatului de moștenitor, „până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte”.

Conform actelor de stare civilă atașate la dosar, certificatului de moștenitor nr. 39 emis de către B.N.P. A. I. și susținerilor părților, ca efect al devoluțiunii succesorale legale au calitatea de moștenitori legali ai defunctei L. Tecla:

  1. L. M. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală;
  2. L. C. în calitate de fiu cu o cotă de 1/5 din masa succesorală;
  3. L. E. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală;
  4. A. A. în calitate de fiică cu o cotă de 1/5 din masa succesorală și
  5. L. G., decedat la data de 24.12.2006, în calitate de fiu cu o cotă de 1/5 din masa succesorală.

Coroborând mențiunile din certificatul de moștenitor nr. 39 emis de către B.N.P. A. I., de titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993, de concluziile raportului de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și a suplimentului la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar, de concluziile raportului de expertiză topo întocmit de expert Răchitneanu I. depus la filele 180-190 dosar și a suplimentelor la rapoartele de expertiză topo depuse la filele 217-224, 241-253 dosar prima instanță a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta L. Tecla, în valoare totală de 44.787,12 lei este compusă din:

- 5/8 din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

- 1/4 din suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

În ceea ce privește motivele pentru care instanța a apreciat că din masa succesorală rămasă după defuncta L. Tecla nu fac parte anexa locuibilă, gen bucătărie de vară, compusă din tindă și cameră, acoperită cu tablă, și fântână din piatră cu ghizdele din lemn, fără a mai reveni asupra celor mai sus expuse, instanța reține că probatoriul administrat confirmă faptul că anexa locuibilă a fost edificată în anul 2000 după decesul defunctei L. Tecla. De asemenea, din probatoriul administrat nu reiese că din masa succesorală după defunctă face parte fântâna din piatră cu ghizdele din lemn.

Totodată, fără a mai reveni asupra celor mai sus expuse cu privire la valoarea casei de locuit și a anexelor gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri), instanța a avut în vedere valoarea determinată prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200.

Cu privire la dezbaterea succesorală după defunctul L. G., decedat la data de 24.12.2006, cu ultimul domiciliu în ., județul Suceava, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art. 651 Cod civil „succesiunile se deschid prin moarte” temei legal în baza căruia instanța va constata deschisă succesiunea defunctului L. G..

Conform actelor de stare civilă atașate la dosar și susținerilor părților, ca efect al devoluțiunii succesorale legale are calitatea de moștenitor legal a defunctului L. G. minora L. G. - M. în calitate de fiică cu o cotă de 1/1.

Prima instanță a arătat că pârâtul reclamant L. C. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitor testamentar după defunctul L. G., în baza înscrisului de la fila 23 dosar, cerere pe care instanța a anulat-o ca netimbrată. În subsidiar, prima instanță a arătat că prin precizările depuse la fila 317 dosar pârâtul reclamant L. C. a arătat că nu mai insistă în cererea de a se constata că are calitatea de moștenitor testamentar după defunctul L. G., având în vedere declarația martorului O. E. (f. 44-45) care a indicat faptul că înscrisul de la fila 23 dosar a fost scris de către pârâtul reclamant L. C. și nu de către defunctul L. G..

Având în vedere cele mai sus expuse cu privire la masa succesorală după defuncții L. Tecla și L. V. și cu privire la cota care i s-ar fi cuvenit defunctului L. G. din fiecare din cele două mase succesorală instanța a constatat că masa bunurilor succesorale rămasă după defunctul L. G. este compusă din:

- 1/5 din casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

- 1/5 din suprafața de 3 ha și 1100 mp teren înscrisă în titlul de proprietate nr. 501/08.11.1993 emis pe numele lui L. V..

De asemenea, prima instanță a reținut că valoarea totală a masei partajabile după defunctul L. G. este de 29.413,6 lei.

În continuare, prima instanță a arătat că pasivul succesoral cuprinde datoriile defunctului, obligatiile sale cu caracter patrimonial, care nu se sting la moartea sa, precum si sarcinile succesiunii, si anume obligatiile care iau nastere ulterior mortii de cuiusului, cum ar fi cheltuielile de înmormântare, cheltuielile de administrare, conservare si lichidare a mostenirii.

Din probatoriul administrat, cu precădere din înscrisurile depuse la filele 54-70 dosar și din declarațiile martorilor O. E. (f. 44-45) și M. Ș. (f. 81-82) instanța a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul L. G. este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 8000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare.

Astfel, probatoriul administrat a relevat faptul că după defunctul L. G. cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare s-au ridicat la suma de 8000 lei și au fost suportate de către frații defunctului pârâții reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A.. Deși, pârâții reclamanți au arătat că suma cheltuită cu titlu de cheltuieli de înmormântare și praznice a fost de 10.000 lei, din înscrisurile depuse la filele 54-70 coroborate de declarațiile martorilor O. E. (f. 44-45) și M. Ș. (f. 81-82), prima instanță a apreciat că valoarea acestor cheltuieli este de 8000 lei. Pentru a stabili această sumă de 8000 lei instanța a avut în vedere înscrisurile depuse la filele 54-70 dosar, susținerile martorilor referitor la numărul de persoane care au participat la înmormântarea și praznicele ulterioare pentru defunctul L. G., precum și sumele care se cheltuie cu astfel de ocazii și care sunt de notorietate la nivel local.

Deși reclamanta pârâtă a arătat că suma care a fost cheltuită pentru cheltuielile de înmormântare și praznice pentru defunctul L. G. este de 2500 lei prima instanță a apreciat că probatoriul administrat contrazice această afirmație a reclamantei pârâte. Cu privire la declarația martorei Ș. Leomiza – M. (f. 132 dosar) instanța nu o va avea în vedere în condițiile în care martora a arătat că nu a participat la înmormântarea defunctului L. G. și nici la praznicele ulterioare. În condițiile în care martora nu a fost de față prima instanță a apreciat că susținerile acesteia raportat la sumele cheltuite în aceeași perioadă cu privire la înmormântarea mătușii sale nu au relevanță în prezenta cauză. În ceea ce privește declarația martorului Mazarache M. (f. 139 dosar) prima instanță a apreciat ca nefiind credibilă susținerea acesteia în sensul că în . praznicul de după costă 4000 lei.

Conform dispozițiilor art. 728 din Codul civil, nimeni nu poate rămâne în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.

Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății. Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută de a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar.

Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.

Raportat la cele arătate instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților L. G. – M. (în calitate de moștenitoare prin retransmitere după defunctul L. G., decedat la data de 24.12.2006), L. M., L. C., L. E. și A. A. cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul L. V. și după defuncta L. Tecla.

Instanța a atribuit reclamantei-pârâte L. G. - M. următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. I în valoare totală de 44.085 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză topo întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 4400 m.p. teren arabil, situat la locul numit Vărărie, individualizată în planul nr. 5 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).
  2. . 6235 m.p. teren arabil, situat la locul numit T., individualizată în planul nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

Instanța a atribuit pârâtei-reclamante L. M., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. II în valoare totală de 15.990 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1549 m.p. teren arabil, situat la locul numit G., individualizată în planul nr. 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 2500 m.p. teren arabil, situat la locul numit Sărături, individualizată în planul 14 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

Instanța a atribuit pârâtului-reclamant L. C., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. III în valoare totală de 19.512 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1516 m.p. teren curți construcții, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 4400 m.p. teren arabil, situat la locul numit B., individualizată în planul 3 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

Instanța a atribuit pârâtei-reclamante L. E., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. IV în valoare totală de 15.040 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1454 m.p. teren livadă, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 3117 m.p. teren arabil, situată la locul numit T., individualizată în planul 13 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  1. . 2500 m.p. teren arabil, situată la locul numit Sărături, individualizată în planul 14 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

Instanța a atribuit pârâtei-reclamante A. A., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. VI în valoare totală de_ lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1549 m.p. teren arabil, situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).
  2. . 1800 m.p. teren arabil, situată la locul numit Cimitir, individualizată în planul 4 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).
  3. . 1800 m.p. teren arabil, situată la locul numit Comoara, individualizată în planul 6 din raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 177-190).

Instanța a atribuit în indiviziune pârâților-reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A., următoarele bunuri, în deplină proprietate și liniștită posesie:

- lotul nr. V în valoare totală de 13.584 lei, astfel cum a fost acesta descris în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253), fiind alcătuit din:

  1. . 1132 m.p. teren curți construcții situată la locul numit G., individualizată în planul 12 din suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

- casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) în valoare totală de 21.387 lei situate în satul Călugăreni, ., individualizate în raportul de expertiză tehnică construcții întocmit de expert M. M. C. depus la filele 96-131 dosar și în suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții depus la filele 199-200 dosar.

La formarea și atribuirea loturilor instanța a avut în vedere cotele stabilite în favoarea părților L. G. – M. (în calitate de moștenitoare prin retransmitere după defunctul L. G., decedat la data de 24.12.2006), L. M., L. C., L. E. și A. A. cu privire la bunurile ce alcătuiesc masa succesorală rămasă după defunctul L. V. și după defuncta L. Tecla. Instanța a avut în vedere faptul că pârâtele reclamante L. E. și L. M. locuiesc în casa de locuit și anexele gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) și au solicitat să li se atribuie în indiviziune pârâților reclamanți aceste imobile construcții, precum și . 1132 m.p. teren curți construcții situată la locul numit G., parcelă de teren pe care se află aceste imobile construcții. Instanța a avut în vedere și faptul că reclamanta pârâtă nu a solicitat să i se atribuie în natură vreo parte din imobilele construcții. În ceea ce privește imobilele terenuri instanța a avut în vedere faptul că atât reclamanta pârâtă, cât și pârâții reclamanți, au optat pentru varianta a IV –a de lotizare a terenurilor prezentată în suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert Răchitneanu I. (f. 241-253).

D. fiind că instanța a format și atribuit loturile mai sus arătate instanța a obligat părțile să-și predea reciproc bunurile astfel cum le-au fost atribuite.

Conform dispozițiilor art. 673 ind. 5 C.pr.civ., „dacă părțile nu se învoiesc... instanța va face împărțeala în natură. (....) Ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Față de valoarea loturilor atribuite părților, pentru egalizarea acestora, raportat la dreptul valoric al fiecărei părți, în baza art. 673 ind. 5 C.pr.civ., instanța a obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante L. M. suma de 4680,85 lei cu titlu de sultă, a obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtului-reclamant L. C. suma de 1158,85 lei cu titlu de sultă, a obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante L. E. suma de 5630,85 lei cu titlu de sultă, a obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să plătească pârâtei-reclamante A. A. suma de 3200,85 lei cu titlu de sultă.

D. fiind că minora L. G. – M., în calitate de unic moștenitor după defunctul L. G., are obligația de a suporta pasivul succesoral după acesta, iar instanța a stabilit că masa succesorală rămasă după defunctul L. G. este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 8000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare suportate de pârâții reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A. instanța a obligat reclamanta-pârâtă L. G.-M. să achite către fiecare dintre pârâții-reclamanți L. M., L. C., L. E. și A. A. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare pentru defunctul L. G..

Având în vedere natura cauzei, soluția dispusă și cota parte care li se cuvine părților, în temeiul art. 274 alin. 1 și art. 277 C.pr.civ., instanța a compensat în parte cheltuielile de judecată efectuate de părți, reținute de instanță în cuantum de 3919,2 lei pentru reclamanta-pârâtă, în cuantum de câte 912 lei pentru fiecare dintre pârâții-reclamanți L. M., L. C. și A. A. și în cuantum de 1628 lei pentru pârâta-reclamantă L. E., și în consecință: a obligat pârâtul-reclamant L. C. să plătească reclamantei-pârâte L. G.- M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată; a obligat pârâta-reclamantă L. M. să plătească reclamantei-pârâte L. G.-M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată; a obligat pârâta-reclamantă A. A. să plătească reclamantei-pârâte L. G.- M. suma de 1158,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată; a obligat pârâta-reclamantă L. E. să plătească reclamantei-pârâte L. G.-M. suma de 442,8 lei, reprezentând partea sa, proporțională, din cheltuielile de judecată.

Conform dispozițiilor art. 50 ind. 2 din O.U.G. nr. 51/2008 în situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanță de urgență.

În temeiul art. 50 ind. 2 din O.U.G. nr. 51/2008 instanța a obligat reclamanta-pârâtă L. G.- M. să restituie către stat, la momentul rămânerii definitive și irevocabile a prezentei hotărâri, suma de 2400 lei de care a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar prin încheierea de ședință din 11.10.2011 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Suceava

În temeiul art. 21 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/2008 instanța a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre, la momentul rămânerii definitive și irevocabile a acesteia, către Primăria Mun. Suceava.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta L. G. M. asistată de Cosovan A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare a arătat că în mod greșit, în ce privește valoarea casei de locuit și a anexelor, instanța a avut în vedere, așa-zisa valoarea determinată prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică construcții, depus la f. 199-200 dosar ,respectiv valoarea așa-zis de piață, de 20.353 lei, pentru casa de locuit,5.003 lei pentru bucătăria de vară, 4.709 lei pentru șura cu grajd, 848 lei pentru coteț și 1.246 lei pentru grajd, așa cum se arată în motivarea sentinței, în ultima frază de la pg.8.

În suplimentul la raportul de expertiză, avut în vedere de instanță, depus, în adevăr, la f. 199 dosar, la capitolul „ipoteze și condiții restrictive(?!), expertul constructor arată că, dat fiind „puținele informații de piață, numărul tranzacțiilor efectiv încheiate pentru zonă", se poate vorbi de un ...substitut al valorii de piață și că, mai mult decât important, se precizează, că valabilitatea raportului este limitată.

Cu alte cuvinte, în determinarea masei succesorale, se are în vedere un substitut al valorii de piață și acesta cu o valoarea limitată, cum chiar expertul își apreciază propriul raport, și se pronunță astfel o sentință, în numele legii și implicit al ...adevărului și...dreptății, expertul constructor nefiind și evaluator,neavând și atestatul respectiv.

Nu se pune problema înstrăinării imobilelor construcții, pârâții locuiesc acolo,deci valoarea de piață n-are nimic de-a face cu obiectul litigiului, cu lichidarea masei de împărțit după defunctul său tată L. G. și implicit după bunicii paterni, L. V. și L. Tecla.

Ca atare, lichidând masa de împărțit, instanța de fond trebuia să aibă în vedere valoarea tehnică a imobilului și nu cea așa-zis de circulație, cu o valabilitate limitată și care este și un substitut, așa cum chiar expertul își califică raportul.

Greșit s-a admis așa-zisa cerere reconvențională, formulată de pârâți, privind constatarea unui așa-zis drept de creanță, privind îmbunătățirile care s-ar fi adus la casa de locuit, la anexele gospodărești și edificarea unor noi construcții după decesul defuncților L. Tecla și V..

Pârâții, în cadrul cererii lor reconvenționale, nu au formulat un capăt de cerere privind un drept de creanță, în sensul arătat, cum greșit a reținut instanța de fond.

Formulând cererea reconvențională, pârâții nu au solicitat ,în mod expres, un drept de creanță, referitor la acele îmbunătățiri pe care le-ar fi executat, noi construcții, solicitând doar obligarea apelantei la plata contravalorii pasivului succesoral.

D. fiind ambiguitatea acestui aspect, dacă s-a solicitat și un drept de creanță, sau nu, instanța de fond, încercând să lămurească problema, a cerut în mod expres, pârâților, să facă precizările care se impuneau.

Precizându-și punctul de vedere, cererea reconvențională, la data de 20 iunie 2014, pârâții au arătat că nu solicită un drept de creanță, ca mai apoi, cu precizările depuse pentru termenul din 19 sept.2014, să se arate că se solicită un drept de creanță,cum ar fi arătat în cererea reconvențională; or, în cererea reconvențională nu se arată așa ceva.

Pârâții, dând dovadă de o totală rea credință, în cadrul obiectivelor construcții, solicitând să se stabilească distinct așa-zisele îmbunătățiri, noi construcții, și în, raportul construcții, făcându-se referire acest lucru; au solicit să se deducă acele îmbunătățiri,acele noi construcții, pe care le-ar fi făcut.

Procedând de această manieră,chiar dacă în cadrul cererii reconvenționale, n-au avut un capăt de cerere expres, trimețând la raportul de expertiză tehnică, depus ulterior,ca un argument, au cerut totuși un drept de creanță, și s-a admis acesta cerere,greșit, așa cum arătam.

Pe de altă parte, în ce privește așa-zisele îmbunătățiri, sunt de arătat următoarele:

a) în primul rând, aceste așa-zise îmbunătățiri, nu s-au făcut, din probele administrate, nu rezultă acest lucru.

Se susține, în întâmpinare, printre altele, că s-ar fi acoperit casa cu tablă, că s-ar fi închis cerdacul,schimbat geamurile etc, toate acestea, se susține, că s-ar fi executat după moartea defunctei L. Tecla.

Că nu s-au făcut aceste îmbunătățiri este și o chestiune de ordin logic, rațional.

Conform susținerilor pârâților, doar după moartea defunctei L. Tecla, ei și numai ei, ar fi făcut acest îmbunătățiri, cum ar fi ...acoperit casa cu tablă,închis cerdacul, înlocuit tâmplăria etc.

Cu alte cuvinte, până la moartea defunctei L. Tecla, deși casa ar fi fost edificată încă de prin anul... 1938, cum arata expertul constructor în raportul de expertiză de la f. 99 ș.u. ;casa ar fi fost...neacoperită, acoperirea ar fi făcut-o ei, pârâții, la zeci de ani după edificarea acesteia,conform susținerilor pârâților -„am acoperit casa cu tablă", „am închis cerdacul „etc.

Ba mai mult, s-ar fi construit și acel cerdac, care nu s-ar fi executat, făcut, o dată cu restul casei.

Instanța de fond, cu foarte mare ușurință, a admis acel așa-zis drept de creanță, fără a avea dovezile necesare, nici înscrisuri și nici probe testimoniale credibile, la obiect, nefiind administrate în acest sens.

Acoperirea unei case,închiderea unui cerdac,schimbarea tâmplăriei, cum se susține, în întâmpinare,sunt lucrări de mare de mare amploare, care presupun pe lângă cheltuieli, angajarea unei, sau unor societăți specializate, a unor meseriași etc.

În acest sens nu s-a prezentat niciun contract, nici o factură de materiale-tablă, tâmplărie etc,nu s-a solicitat audierea vreunui martor, meseriaș sau meseriași care să fi executat efectiv acele multiple lucrări.

Este exclus ca aceste lucrări, aceste presupuse lucrări, să nu fi fost executate de meseriași - dulgheri, tâmplari,tinichigii etc. care ar fi trebuit să fi fost propuși ca martori; or acest lucru nu s-a întâmplat.

Referirile vagi a unui martor, sau a unor martori, care afirmă că s-ar fi făcut, așa, la modul general, niște lucrări, de îmbunătățiri, fără elemente concrete, cum ar fi: când s-au executat, de către cine, cine a angajat meseriașul sau meseriașii; cine a plătit manopera-cât,cum; nu puteau,în mod normal, conduce instanța, la reținerea acestor așa zise lucrări de îmbunătățiri.

Instanța de fond a fost indusă în eroare de faptul că i s-a cerut expertului construcții să facă o evaluare distinctă a așa-ziselor îmbunătățiri,ceea ce experta a făcut judecătoria Suceava, socotind, eronat desigur că s-ar fi făcut aceste lucrări.

S-a cerut, la pct.3 din obiectivele de la f. 30, să se facă o identificare a îmbunătățirilor, trimețându-se la reconvențională, chiar dacă, în cererea, lor nu au solicitat așa ceva, ca și cum acele lucrări erau certe, s-ar fi făcut probe, dovezi în acest sens, ceea ce nu era cazul, cauza fiind la început administrării unor astfel de probe.

Instanța, ca și experta, au fost induse în eroare de modul de formulare a obiectivelor-„să se identifice și evalueze" separat, nu s-a cerut să se constate dacă sunt lucrări noi la construcții și dacă este evident, din punct de vedere tehnic, că ar fi executat, aceste noi aceste construcții.

Deși experta a precizat că nu sunt date certe cu privire la respectivele „intervenții", cum le categorisește la pct. 4 din capitolul „concluzii", în ce privește data executării lor, uzura fizică, le plasează în ultimii 15 ani; totuși instanța le reține ca fiind executate de pârâți.

Cu alte cuvinte este vorba de multă nesiguranță, de o mare incertitudine, nefiind propuse și administrate probe credibile în acest sens, neexistând nici autorizație de construcție pentru aceste presupuse lucrări.

Acest aspect al lipsei autorizației este cu atât mai surprinzătoare cu cât, pârâții, s-au dovedit adevărați „colecționari" de bonuri, chitanțe de care uzează și le-au depus la dosar, aceste înscrisuri neavând nici o legătură cu realitatea, cu cele susținute de ei.

Adevărul este că, după moartea defunctului L. V., nu s-au făcut lucrări de îmbunătățiri, lucrări de esență, cum ar fi acoperirea casei,închis cerdacul etc., iar alte lucrări de genul,vopsirea tablei la bucătăria de vară, nu sunt lucrări de esență, îmbunătățiri efective, ci de menținere a stării tehnice a construcției. Or, pârâții care locuiesc acolo, ocupă casa rămasă de la defuncții L. V. și Tecla, aveau tot interesul să mențină gospodăria în stare de funcționare, în fond altundeva nu aveau unde să se adăpostească, nu aveau unde locui.

Nu s-a dovedit cu nimic că pârâții ar fi avut puterea financiară, ar fi avut banii necesari, să execute acele așa-zis îmbunătățiri, lucrări care presupun cheltuieli destul de însemnate.

Ar fi o naivitate să se creadă că pârâții au avut sume de bani, cu care ar fi stat „în așteptare", să facă acele lucrări.

Pârâții nu spus nimic despre posibilitățile lor financiare, dacă sunt salariați sau nu, nu au dovedit că au „puterea materială" de a le face.

Cert este că, pârâții, nu au propria locuință, stau de zeci de ani, au stat de fapt, în permanență, în gospodăria părintească, toți, sau aproape toți; deci n-au avut posibilitatea, în primul rând financiară, de a-și edifica propria casă, de a cumpăra un teren și a-și construi acolo locuința, au stat în casa părintească, unde nu erau proprietari.

Ca atare, sentința instanței de fond este nelegală prin deducerea din valoarea tehnică a acelor lucrări, categorisite de pârâți, ca lucrări de îmbunătățiri.

b. Pe de altă parte, trebuia să se constate, că și defunctul L. G.,autorul său, a locuit acolo jucând același rol, bun sau rău, în ce privește starea actuală a gospodăriei, rămasă de pe urma defuncților L. V. și Tecla.

În ce-l privește pe tatăl său, pârâții încearcă să acrediteze ideea că ar fi fost efectiv un tolerat în casa defuncților săi părinți, că pârâții au îngăduit să stea și el acolo, să locuiască în casa părinților săi, deși, el, nu ar fi contribuit cu nimic la tot ce s-a realizat în gospodăria părinților, dacă s-a realizat.

La fel stau lucrurile și-n ceea ce privește anexa locuibilă,gen bucătărie_de_vară și fântână cu ghizdele de lemn; greșit nu s-au inclus în masa de împărțit și contravaloarea acestor-lucrări, bunurile acestea făcând și ele parte din masa de împărțit, conform celor arătate mai sus. În ce privește fântâna din piatră trebuie arătate următoarele: în întocmirea raportului de expertiză expertul constructor a arătat că această fântână n-ar fi în perimetrul gospodăriei și că n-ar face parte din masa de împărțit, aspect, susținere fiind „îmbrățișată", totalmente, de instanța de fond.

Explicația acestei situații, acestei erori a expertei, și a instanței, firesc, rezidă în faptul că, în adevăr, fântâna nu este în curtea îngrădită, în sensul strict al cuvântului, însă, fântâna, a fost făcută de bunicii paterni, le-a aparținut, ea fiind cea de la care pârâții se aprovizionează cu apă.

În trecut, cu zeci, cu sute de ani în urmă, fântânile se făceau la poartă ca orice trecător să poată, la nevoie, să-și domolească setea.

Așa obișnuia țăranul român, să facă fântâna la poartă, nu în curte, se spunea că „este păcat" să nu lași pe cineva, un trecător, să bea o gură de apă, dacă îi este sete.

F. este veche, are poate peste 70 ani este construită din piatră-nu se mai fac azi, acum, fântâni din piatră, ci cu tuburi de beton. La edificarea acestei fântâni, bunicii paterni, firesc, s-au conformat obiceiului satului-de a face fântâna la poartă - practic era o cutumă de-a dreptul națională,poate cu mici excepții în ce privește zona Ardealului, „zona săseacă", mai ales,doar atât. Fântânile se făceau la poartă, nu în curte, aceasta neînsemnând că nu au fost edificate de gospodarul care locuia în casa, locuința de lângă fântână. Uneori se făcea fântână la o intersecție, cu o contribuție colectivă, a mai multor gospodari, ceea ce nu-i cazul aici.

Necunoașterea acestor împrejurări, nici de către expert, și cu atât mai mult de instanță, lipsa de experiență de viață, „ a determinat" pronunțarea mei sentințe greșite din acest punct de vedere, și din acest punct de vedere, nai bine spus.

Greșită este sentința instanței de fond și-n ce privește pasivul succesoral, reținându-se că pârâții ar fi suportat cheltuielile de înmormântare, praznicile ulterioare( care praznice ?!, câte?!), cheltuieli care s-ar fi ridicat a suma de 8.000 lei.

Nu a negat că pârâții au făcut cheltuielile privind ceremonia înmormântării, însă aceste cheltuieli nu s-au ridicat la mai mult de 2.500 lei.

Referirile martorilor propuși de pârâți,Olriu E. f. 44-45 și M. Ș. f. 81-82, sunt prea vagi, făcute la modul prea general.

Aceste declarații nu sunt deloc credibile, în condițiile în care, indiferent de cine a participat la înmormântare, la praznice, este greu de crezut că, acel cineva, știe, cunoaște, a realizat, și-a dat seama; cât s-ar fi cheltuit. În fond, n-a făcut martorul „X" sau „Y", un inventar al celor umpărate, achiziționate, o contabilitate a tuturor cheltuielilor.

Din punct de vedere al credibilității martorilor, mult mai aproape de adevăr este declarația martorei Șutu Leomiza f. 132, care arată că, având un deces în familie, s-a cheltuit cam 2.500 lei, cât a arătat reclamanta ca fiind cuantumul cheltuielilor, ceremonia funerară, la care s-a referit martora,fiind semănătoare, din punct de vedere financiar, cu cea organizată de pârâți.

Pârâții au susținut că ar cheltuit 10.000 lei, or suma aceasta este sumă mare și ar fi ridicol să se creadă că pârâții ar fi avut acești bani și ar fi „stat în așteptare", să o cheltuiască în scopul arătat.

Nu s-au produs dovezi cu înscrisuri certe cu privire la aceste cheltuieli care s-ar fi făcut, în sensul că ar fi avut pârâții banii depuși la o bancă, sau altceva de acest gen.

Nu s-a dovedit că ar fi avut acești bani „peșin", că eventual ar fi fost împrumutați etc.

Pe de altă parte pârâții nu au o situație materială atât de „strălucită" încât „să-și permită" a face niște cheltuieli atât de mari.

Dacă pârâții, toți pârâții, ar fi fost atât de „înstăriți", își făceau, toți, propria locuință.

Pe de altă parte; "defunctul L. G. le era frate, pârâților, colateral privilegiat, este adevărat, dar ...nu mai mult, de aceea, și din acest punct de vedere, cheltuielile n-au fost la nivelul reținut de instanță.

În fond pârâții, au și ei problemele lor, ca orice om, de altfel, și nu au putut cheltui atât de mult, chiar dacă ar fi vrut-o.

În ce privește proba cu înscrisuri, referitor, la pasivul succesoral, acele bonuri, facturi etc n-au nicio valoarea juridică, nu dovedesc nimic, fiind doar „o colecție", de hârtii și nimic mai mult.

A precizat, și-n notele de concluzii, faptul că unele susțineri ale pârâților; sfidează logica de-a dreptul, însă instanța de fond a căzut în « capcană».

Mai concret, a arătat, insistând asupra doar a unei susțineri, aberante, a pârâților, aceea că,... ar fi făcut o colivă, sau panacidă, cum se mai spune în zonă, ca regionalism, din... 10 kg. de arpacaș, ceea ce este de-a dreptul imposibil, chiar și din numai 6-7 kg. este imposibil, pentru că simplul motiv că arpacașul se ...umflă, crește în volum foarte mult. Ar fi necesar un vas de gătit, o oală...deosebită, făcând referire la mărime, capacitate, desigur.

Față de toate acestea a solicitat admiterea apelului, și ca o consecință,

modificarea în parte a sentinței atacate, așa cum am detaliat mai sus.

În drept: disp. art. 296 VCPC

Apelanta a formulat precizări la apel ( filele 14-15).

Prin precizările formulate apelanta a solicitat ca partajarea să se facă în funcție de prețul tehnic al gospodăriei, avându-se în vedere și valoarea fântânii, care nu a fost, în mod eronat, evaluată.

Prețul tehnic fiind cel care „exprimă efortul financiar", cum se precizează și de către expertul constructor, pârâții locuind acolo, este firesc să i se plătească, în echivalent bănesc, cota ce i se cuvine.

Nu este dat un drept de creanță în cauză, între defunctul său tată și pârâți nu s-au stabilit raporturi juridice specifice unui un drept de creanță,care să fi determinat nașterea unor obligații în sarcina sa.

În atare împrejurări, firesc, nici ea nu a intrat în raporturi juridice care să determine eventual, obligații, de natura celor stabilite de instanța de fond.

Pe de altă parte, instanța de fond nu a lămurit cu suficientă claritate dacă se solicită, sau nu un drept de creanță, în motivele de apel făcând referire amplă, la acest aspect.

În ce privește îmbunătățirile care s-ar fi făcut la imobilele construcții s-au depus o . bonuri, chitanțe, facturi, dispoziții de livrare f.54-68, aceste înscrisuri, această „colecție" de înscrisuri nedemonstrând cu adevărat că s-ar fi executat o oarecare lucrare, de către sine, când, cum etc. Aceasta cu atât mai mult cu cât unele înscrisuri nu sunt datate cum ar fi dispoziția de livrare de la f. 55.

Poate s-au cumpărat, o parte bunurile arătate în aceste înscrisuri, dar nu s-a dovedit în nici un fel ce s-a întâmplat cu acestea,ce destinație au avut, cum ar fi de exemplu chitanța și factura de la f. 60, emise de S.C. „Casa Plus", prin care s-a achiziționat gresie „C." la data de 19.10.2007 de către L. E. din... Fălticeni. Nu vedem ce legătură este între părțile din proces și o anume L. E. din...Fălticeni și unde s-ar fi folosit, și când. acea gresie.

Pe de altă parte, dacă s-au făcut aceste îmbunătățiri de către pârâți nu s-au făcut în ideea de a o gratifica pe ea cu ceva, de ridica valoarea imobilelor în beneficiul său, sau și al ei.

Eventualele îmbunătățiri au fost făcut pentru ca pârâții să-și îmbunătățească condițiile de locuit și nimic mai mult, aceștia ocupând casa bunicilor paterni, acolo locuiesc.

În atare împrejurări este nelegal ca ea să fie obligată să plătească aceste îmbunătățiri, nu are nicio culpă pentru aceasta nefiind vorba de un drept de creanță așa cum a hotărât instanța de fond.

În legătură cu aceste îmbunătățiri, nu poate fi luată în considerare declarația martorului M. Ș. f. 81 care a arătat că defunctul ei tată a avut datorii și nu a participat la realizarea acelor îmbunătățiri. Este vorba de implicarea defunctului său tată într-un accident de circulație, fapt real, a fost autorul unui accident de circulație.

Prin sentința penală nr.83l/6 iunie 2005 a Judecătoriei P.,dosar 4320/R/2004 autorul său a fost condamnat, în solidar, cu partea responsabilă civilmente S.C. Mes S.A. Suceava să plătească unor părți civile diferite sume de bani cu titlul de daune morale.

Această sentință a rămas irevocabilă prin decizia penală nr. 329/19 aprilie 2007 a Curții de Apel Iași, deci această decizie s-a pronunțat după decesul tatălui său( 22 dec. 2006).

Ca atare, nu se poate vorbi de faptul că defunctul ei tată ar fi avut datorii de plătit și nu a contribuit cu nimic la realizarea acelor îmbunătățiri.

Pe de altă parte, tatăl ei a fost obligat la plata de daune, în solidar, cu societatea la care lucra-S.C. „Mes" și dacă s-ar fi executat sentința penală desigur că părțile civile s-ar fi îndreptat împotriva părții responsabile civilmente, nu împotriva tatălui său. Oricum tatăl ei era deja decedat când s-a pronunțat decizia penală nr.329/19 aprilie 2007 a Curții de Apel lași .

Referitor la aceste îmbunătățiri este de remarcat și declarația martorului Mazarache M. f. 139 care a arătat că și defunctul ei tată a locuit în casa bătrânească și cât timp a locuit acolo s-a construit în plus o bucătărie de vară,deci tatăl meu nu a fost un gen de tolerat în acea casă, cum au insinuat pârâții-intimați și, din păcate, surprinzător, a reținut instanța de fond.

Așa cum a arătat și-n motivele de apel, fântâna face parte din masa bunurilor de împărțit,instanța socotind ca fiind dovedite susținerile pârâților consemnate în procesul verbal încheiat de expertul constructor, cu ocazia deplasării la fața locului-21.06.2010, anexa 2 din raportul expertiză construcții-f. 102 dosar.

La data respectivă, pârâții, au arătat că „fântâna nu se regăsește" pe proprietate, nu a fost evaluată, deși, așa cum a dezvoltat în memoriul de apel, și fântâna a făcut parte, face și-n prezent, desigur, parte integrantă din gospodăria ce aparținut bunicilor săi paterni.

Instanța a pronunțat sentință nelegală, netemeinică, în condițiile în care s-a reținut, ca pasiv succesoral, exagerata sumă de 8.000 lei.

A recunoscut că pârâții au suportat cheltuielile de înmormântare și praznicile ce se fac până la 40 zile de la data decesului, inclusiv, dar nu mai mult; aceste cheltuieli fiind de cel mult 2.500 lei,nu mai mult.

Pârâții au depus la dosarul pricinii mai multe bonuri,chitanțe f.61-67, unele fiind emise în data de 23 dec. 2006, deci ziua următoare decesului defunctului său tată, dar faptul acesta nu demonstrează că s-au făcut cheltuielile reținute de instanța de fond, în sumă de 8.000 lei

Așa cum a arătat și-n memoriul de apel, pârâții nu-și puteau permite din punct de vedere material să suporte cheltuieli atât de mari cum a reținut instanța de fond, de 8.000 lei, părțile adverse pretinzând chiar că aceste cheltuieli s-ar fi ridicat chiar la 10.000 lei, o sumă de-a dreptul fabuloasă.

Intimații L. V. M., L. C., L. E. și A. A. au formulat întâmpinare ( filele 16-19) prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În apărare au arătat că prin sentința civilă nr. 5262 din 7.11.2014 a Judecătoriei Suceava, instanța de fond a admis în parte acțiunea principală a reclamantei și în parte cererea reconvențională formulată de către ei pârâții, în sensul că a constatat deschise succesiunile după defuncții L. V., decedat la data de 3.09.1974 și după L. Tecla, decedată la data de 1.07.1999, după L. G., decedat la data de 24.12.2006, a dispus sistarea stării de indiviziune, prin formarea și atribuirea de loturi în natură pentru fiecare parte, a constatat că noi pâratele-reclamante avem un drept de creanță în cuantum de 10.853 lei cu privire la îmbunătățirile aduse la casa de locuit și la anexele gospodărești. De asemenea, instanța de fond a constatat că masa succesorală după L. G. este grevată de un pasiv succesoral in cuantum de 8.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare și praznice ulterioare.

În ceea ce privește apelul formulat de către reclamantă împotriva sentinței intimații au arătat că se impune respingerea acestuia pentru următoarele considerente:

Legat de valoarea casei de locuit și a anexelor gospodărești, în mod corect instanța de fond a avut în vederea valoarea acestor imobile stabilită prin suplimentul raportului de expertiză efectuat în cauză. Nu pot fi reținute apărările reclamantei apelante în sensul ca valoarea să fie stabilită prin raportate la prețul tehnic, în condițiile în care așa cum se arată în cuprinsul raportului de expertiză prețul tehnic a fost stabilit prin metoda costului de reconstrucție, având în vedere elemente strict tehnice și care nu reflectă prețul real de circulație actual ala acestora. Sub acest aspect instanța de fond a apreciat că valoarea de piață este de preferat față de prețul tehnic actualizat al imobilelor, dat fiind că este mult mai apropiată față de valoarea reală a bunurilor. De altfel, este de notorietate că în toate acțiunile de acest fel prețul avut în vedere de către instanța este prețul de circulație, și nu prețul tehnic.

Legat de contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de către ei pârâții la imobilele construcții, în mod corect instanța de fond a admis cererea lor reconvențională sub acest aspect. Sub acest aspect,prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulate pentru termenul din data de 3.12.2009 au arătat în mod expres că ei pârâții au efectuat o . îmbunătățiri la imobilele construcții, pentru ca ulterior, respectiv pentru termenul din 19.09.2014, urmare a solicitării instanței de fond au înțeles să solicite constatarea existenței unui drept de creanță asupra îmbunătățirilor în cuantum de 10.853 lei, timbrând corespunzător.

În situația în care reclamanta considera că aceste precizări nu sunt formulate în termen legal avea posibilitatea să invoce excepția tardivității, astfel încât față de poziția adoptată în fața instanței de fond, acest aspect nu poate fi contestat direct în fața instanței de apel.

Față de conținutul întâmpinării și cererii reconvenționale-filele 19-21 dosar fond- și al precizărilor ulterioare pentru termenul din 19.09.2014 nu poate fi reținut acest motiv de apel al reclamantei, respectiv faptul că nu s-a solicitat acest lucru.

De asemenea, nu poate fi reținută reaua lor credință în formularea obiectivelor construcții, în condițiile în care aceste îmbunătățiri au fost indicate expres în cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale, iar instanța a încuviințat admiterea acestora.

Îmbunătățirile indicate și reținute de către instanța de fond ca fiind

edificate exclusiv de către pârâtele L. M. și L. E., au fost realizate efectiv după decesul defuncților L. V. și L. Tecla, probele administrate în cauză fiind de natură a dovedi acest aspect.

Nu pot fi reținute apărările reclamantei apelante, legate de aceste îmbunătățiri.

Astfel, ei pârâții nu au invocat niciodată faptul că până la decesul defunctei L. Tecla casa nu ar fi fost acoperită, ci doar că au acoperit-o cu tablă, de unde rezultă că până atunci a fost acoperită cu altceva-țiglă, aspect consemnat și în raportul de expertiză. La soluționarea acestei solicitări instanța a avut în vedere concluziile raportului de expertiză și a suplimentului la aceasta- din care rezultă că acestea au fost efectuate după anul 2000 și valoarea acestora-, precum și depozițiile martorilor M. Ș.-filele 81-82 și O. E. -fila 44.

După cum se poate observa cei doi martori au dat declarații detaliate în cauză, astfel încât instanța de fond le-a avut în vedere la soluționarea pricinii. In ceea ce privesc depozițiile martorilor audiați la propunerea reclamantei, Mazarache M. și Ș. Leoniza M., în mod corect instanța de fond nu le-a avut în vedere la soluționarea acestui capăt de cerere, în condițiile în care aspectele invocate nu le-au văzut personal și nici nu prezintă caracter de certitudine.

În condițiile care reclamanta considera că depozițiile martorilor audiați în cauză erau prea vagi( cum se arată în memoriul de apel) avea posibilitatea de a le adresa acestora întrebări prin care să lămurească aspectele "concrete" indicate, în condițiile în care pe tot parcursul soluționării pricinii în fața instanței de fond aceasta a fost asistată de apărător. De asemenea, în condițiile în care reclamanta susține că și defunctul său tată L. G. ar fi contribuit la efectuarea acestor îmbunătățiri, avea posibilitatea să facă dovada acestui fapt, conform dispozițiilor art. 1169 cod civil, lucru care nu s-a realizat.

De altfel, apărările reclamantei legate de aceste îmbunătățiri sunt contradictorii, la punctul 3.a din memoriul de apel arătând că aceste îmbunătățiri nu au fost efectuate, pentru ca la pct. 3.b. să arate ca și defunctul său tată a contribuit la efectuarea acestora.

În ceea ce privește anexa locuibilă din magazie în mod corect s-a apreciat

de către instanța de fond că aceasta nu face parte din masa succesorală, fiind edificată în anul 2000. În acest sens urmează a avea în vedere concluziile raportului de expertiză, care menționează ca și an probabil al edificării anul 2000, precum și adeverința nr.1443 din 20.03.2010- fila 69 dosar fond- în care se menționează că pârâta L. E. figurează înscrisă în Registrul Agricol cu una magazie în suprafață de 45 mp, edificată în anul 2000 și pentru care nu posedă autorizație de construcție.

Față de cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal din data de ..06.2010-anexa 2 la raportul de expertiză construcții și în planul de amplasare -anexa 3, în mod corect fântâna nu a fost inclusă în masa partajabilă, nefiind amplasată pe proprietatea nr.53. în condițiile în care reclamanta susține că aceasta face parte din masă, avea posibilitatea față de concluziile raportului de expertiză să formuleze obiecțiuni cu privire la acesta și să producă probe în sensul celor susținute.

În ceea ce privește pasivul succesoral după defunctul L. G., în mod corect instanța de fond a constatat că acesta se ridică la suma de 8.000 lei. În acest sens au fost avute în vedere înscrisurile de la filele 54-70 dosar fond, precum și depozițiilor martorilor O. E.-fila 44 dosar și M. Ș.-filele 81-82. Conform depozițiilor acestora ambii au participat la înmormântarea defunctului, au confirmat prezența a aproximativ 200 de persoane, precum și efectuarea praznicelor ulterioare-40 zile, 6 luni, 1 an, 2 ani și 3 ani. Depozițiile martorelor audiate la propunerea reclamantei au fost corect apreciate de către instanță, în condițiile în care acestea nu au participat (a înmormântare. Și în această situație, în condițiile în care reclamanta a apreciat ca fiind prea vagi depozițiilor celor doi martori propuși de către ei avea posibilitatea să le adreseze, prin intermediul apărătorului sau direct, întrebări de natură a lămuri pe deplin aspectele necesare soluționării pricinii.

Din punctul lor de vedere nu se impunea a face dovada cheltuielilor avansate cu privire la îmbunătățiri și la pasivul succesoral, în condițiile în care nu este vorba despre niște sume exagerat de mari, iar ei pârâții sunt patru care beneficiază de pensii sau salarii.

Având în vedere cele arătate mai sus au solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea reclamantei apelante la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește valoarea casei de locuit și a anexelor gospodărești (bucătărie de vară, șură cu grajd, coteț și garduri) prima instanță a avut în vedere valoarea determinată prin suplimentul la raportul de expertiză tehnică în construcții întocmit în cauză de expert M. M. C. depus la filele 199-200 dosar, respectiv valoarea de piață de 20.353 lei pentru casă, 5003 lei pentru bucătăria de vară, 4790 lei pentru șură cu grajd, 848 lei pentru coteț și 1246 lei pentru grajd.

Corect prima instanță a apreciat că valoarea de piață este de preferat față de prețul tehnic actualizat al acestor imobile dat fiind că este mult mai apropiată de valoarea reală a bunurilor.

În literatura și practica judiciară s-a stabilit în unanimitate că evaluarea bunurilor supuse partajului se face prin raportare la valoarea de circulație de la data împărțelii, care asigură egalitate de tratament juridic și economic al copărtașilor .(a se vedea „Tratat de drept succesoral” –prof.univ.dr. F. D., ediția 2002, f.506; „Partajul judiciar”- dr.G. C., ediția 2002, f.111; Tribunalul Suprem dec.civ. nr.1387/1977, dec.civ.1543/1983, dec.civ.329/1981, dec.1376/1984- Culegere de decizii)

De altfel, în cursul judecății în primă instanță chiar reclamanta a susținut că e corect a se stabili valoarea bunurilor la prețul de circulație și nu a formulat obiecțiuni cu privire la valoarea stabilită prin suplimentul la raportul de expertiză .

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de experta M. M. C. (f.96-131) s-a indicat prețul tehnic actualizat pentru imobilele construcții și anexe în cuantum de 66.872,80 lei, din care valoarea îmbunătățirilor fiind de 21.884,14 lei.

Pârâții, la termenul din 13.01.2011 au formulat obiecțiuni solicitând ca bunurile să fie evaluate în raport de valoarea de circulație arătând că valoarea tehnică nu corespunde valorii reale a bunurilor partajate. Reclamanta prin avocat a confirmat că valoarea reală a bunurilor trebuie raportată la valoarea de circulație, însă a susținut că valoarea indicată de expertă este valoarea de circulație .

În cuprinsul raportului de expertiză se arată că prețul tehnic a fost stabilit prin metoda costului de reconstrucție, având în vedere elemente strict tehnice, prin urmare prima instanță apreciind că nu reflectă prețul real de circulație actual al acestora a încuviințat obiecțiunile formulate.

În suplimentul la raportul de expertiză construcții (f.199-200) depus la data de 17.02.2012 s-a indicat valoarea de circulația a construcțiilor ca fiind de 36.780 lei, în care este inclusă valoarea îmbunătățirilor de 12.036 lei. Suplimentul la raportul de expertiză a fost comunicat părților la data de 21.02.2012, iar reclamanta prin apărător nu a formulat obiecțiuni nici la termenul următor și nici la un alt termen din cursul judecății în primă instanță.

Pentru aceste motive, nu pot fi reținute apărările reclamantei apelante privind stabilirea valorii construcțiilor prin raportare la prețul tehnic, iar în ceea ce privește valoarea de circulație stabilită conform suplimentului la raportul de expertiză construcții se apreciază ca fiind corect reținută în condițiile în care în cursul judecății în primă instanță aceasta nu a fost contestată (în privința calității expertului sau a criteriilor avute în vedere în stabilirea valorii de circulație), iar în cursul judecății cererii de apel reclamanta nu a solicitat administrarea probei cu expertiză având ca teză probatorie lămurirea acestui aspect.

Legat de contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de către intimați la imobilele construcții, față de conținutul întâmpinării și cererii reconvenționale(filele 19-21 dosar fond) și al precizărilor ulterioare pentru termenul din 19.09.2014 nu poate fi reținută susținerea apelantei în sensul că nu s-a formulat un capăt de cerere privind un drept de creanță.

Astfel, prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulate pentru termenul din data de 3.12.2009 pârâții au arătat în mod expres că au efectuat o . îmbunătățiri la imobilele construcții, pentru ca ulterior, respectiv pentru termenul din 19.09.2014, urmare a solicitării instanței de fond pârâții au înțeles să solicite constatarea existenței unui drept de creanță asupra îmbunătățirilor în cuantum de 10.853 lei, timbrând corespunzător.

Se observă că, în cursul judecății în primă instanță, reclamanta nu a înțeles să invoce excepția tardivității, astfel încât față de poziția adoptată în fața instanței de fond, acest aspect nu poate fi contestat direct în fața instanței de apel.

De asemenea, nu poate fi reținută reaua –credință a pârâților în formularea obiectivelor, în condițiile în care îmbunătățirile au fost indicate expres în cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale, iar acestea au fost încuviințate de instanță, fără a exista opoziție din partea reclamantei, care la termenul din 18.02.2010 a arătat că este de acord cu încuviințarea obiectivelor propuse de pârâți (f.32).

Îmbunătățirile indicate și reținute de către instanța de fond ca fiind

edificate exclusiv de către pârâtele L. M. și L. E., au fost realizate după decesul defuncților L. V. și L. Tecla, probele administrate în cauză,respectiv concluziile raportului de expertiză și a suplimentului la aceasta, înscrisurile depuse (f.54-65) precum și depozițiile martorilor M. Ș. (filele 81-82) și O. E. (fila 44), fiind de natură a dovedi acest aspect.

Faptul că anterior decesului defunctei L. Tecla casa era acoperită nu exclude situația de fapt reținută de instanță, respectiv că pârâții au efectuat o . îmbunătățiri respectiv au acoperit casa cu tablă, au închis cerdacul și înlocuit tâmplăria. De asemenea, faptul că aceste îmbunătățiri au fost efectuate în regie proprie, că nu a fost eliberată autorizație de construire nu este de natură a înlătura situația mai sus menționată.

Concluziile raportului de expertiză și a suplimentului la aceasta în sensul că îmbunătățirile au fost efectuate după anul 2000 se coroborează cu depozițiile martorilor M. Ș. și O. E., care confirmă totodată că acestea au fost făcute de pârâtele L. M. și L. E..

Contrar susținerii apelantei martorul M. Ș. (f. 81-82), a prezentat amănunțit îmbunătățirile la casa de locuit și la anexele gospodărești și a menționat că acestea au fost efectuate de pârâtele reclamante L. M. și L. E.. De asemenea, martorul O. E. (f. 44) a menționat că după decesul defunctului L. G. pârâții reclamanți au făcut o . îmbunătățiri, pe care le-a enumerat.

De altfel, apărările apelantei legate de existența acestor îmbunătățiri sunt contradictorii, la punctul 3.a din memoriul de apel arătând că aceste îmbunătățiri nu au fost efectuate, pentru ca la pct. 3.b. să arate ca și defunctul său tată a contribuit la efectuarea acestora.

Corect, față de dispozițiile art. 1169 cod civil, prima instanță a înlăturat această susținere a reclamantei în sensul că la efectuarea îmbunătățirilor a participat cu bani și defunctul său tată, L. G., dat fiind că nu au fost probate și sunt contrazise de probatoriul administrat.

Astfel, martorul O. E. (f.44) a arătat faptul că pârâtul reclamant L. C. îl ajuta pe defunctul L. G. cu bani și că o parte din îmbunătățiri au fost efectuate după decesul defunctului L. G., care a avut loc în 24.12.2006, iar martorul M. Ș.(f.82) a arătat că îmbunătățirile au început în anul 2004, iar L. G. deși locuia în aceeași casă cu pârâtele reclamante a contribuit foarte puțin la aceste îmbunătățiri, dat fiind că avea multe datorii din cauza unor procese penale generate de un accident de circulație.

În ceea ce privesc depozițiile martorilor audiați la propunerea reclamantei, Mazarache M. și Ș. Leoniza M., în mod corect instanța de fond nu le-a avut în vedere la soluționarea acestui capăt de cerere, în condițiile în care aspectele invocate nu le-au perceput personal și nici nu prezintă caracter de certitudine.

Astfel, martora Mazarachie M. (f.139-140) deși a menționat că defunctul L. G. avea un serviciu în Suceava, a arătat că nu știe exact ce lucra și nici ce făcea acesta cu banii, în timp ce martora Ș. Leomiza M. (f.132) a menționat că nu a văzut, dar a auzit că și defunctul L. G. ar fi contribuit la aceste îmbunătățiri.

De asemenea, declarația martorei M. A. (f.29 – dosar apel) este subiectivă și nu se bazează pe fapte percepute personal astfel încât nu poate fi reținută în dovedirea contribuției autorului reclamantei la efectuarea îmbunătățirilor . Aspectele prezentate de către această martoră sunt simple presupuneri ale unei persoane care nu a vizitat niciodată familia, ci doar trece foarte des prin localitatea de domiciliu a părților. Martora a apreciat că tatăl apelantei a contribuit la îmbunătățirea casei întrucât era salariat și deținea tractor, fără însă a putea enumera aceste îmbunătățiri .

Raportat la declarațiile martorilor mai sus menționați, corect nu au fost incluse în masa de partaj rămasă după L. V. și Tecla anexa locuibilă care a fost edificată ulterior decesului acestora de către intimatele L. M. și L. E. și fântâna din piatră care a fost edificată de către intimatul L. C..

În ceea ce privește anexa locuibilă din magazie, aceasta a fost edificată în anul 2000 aspect reținut prin coroborarea concluziilor raportului de expertiză cu adeverința nr.1443 din 20.03.2010 (fila 69 dosar fond) în care se menționează că pârâta L. E. figurează înscrisă în registrul agricol cu una magazie în suprafață de 45 mp, edificată în anul 2000 și pentru care nu posedă autorizație de construcție.

Față de cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal din data de 06.2010-anexa 2 la raportul de expertiză construcții și în planul de amplasare -anexa 3, în mod corect fântâna nu a fost inclusă în masa partajabilă, nefiind amplasată pe proprietatea nr.53. De asemenea, martorul M. G. (f.30 dosar apel) a arătat că fântâna în litigiu a fost edificată de către tatăl său în curtea intimatului L. C., cheltuielile fiind suportate de acesta din urmă. Martora M. A. a arătat că fântâna este în curtea intimatului L. C..

În ceea ce privește pasivul succesoral după defunctul L. G., în mod corect instanța de fond a constatat că acesta se ridică la suma de 8.000 lei, având în vedere înscrisurile de la filele 54-70 dosar fond, precum și depozițiilor martorilor O. E.-fila 44 dosar și M. Ș.-filele 81-82 care au participat la înmormântarea defunctului, au confirmat prezența a aproximativ 200 de persoane, precum și efectuarea praznicelor ulterioare-40 zile, 6 luni, 1 an, 2 ani și 3 ani. Depozițiile martorelor audiate la propunerea reclamantei au fost corect apreciate de către instanță, în condițiile în care acestea nu au participat la înmormântare.

Pentru aceste motive, criticile formulate de apelantă vor fi înlăturate și în consecință constatând ca fiind temeinică și legală hotărârea primei instanțe, Tribunalul în temeiul art.296 Cod de procedură civilă va dispune respingerea apelului ca nefondat.

În temeiul art.274 Cod de procedură civilă, apelanta, ca partea căzută în pretenții, va fi obligată la plata către intimați a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat conform chitanței atașate la fila 31 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de către apelanta reclamantă L. G. M. asistată de Cosovan A.-com. Adâncata, . împotriva sentinței civile nr.5262/07.11.2014 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații pârâți L. V. M., L. C., L. E. și A. A. cu toții domiciliați în comuna Adâncata, ..

Obligă apelanta să plătească intimaților suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Decembrie 2015

Președinte, Judecător, Grefier,

M. C. L. A. Ș. L. S.

Red L.A

Jud.fond T. R.

Tehnored.L.A.

7 ex./11.01.2016

← Acţiune oblică. Decizia nr. 1297/2015. Tribunalul SUCEAVA  Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

    Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 1492/2015. Tribunalul SUCEAVA