Pretenţii. Decizia nr. 79/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 491/237/2014
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 79
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 IANUARIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. N.
JUDECĂTOR: G. F. F.
GREFIER: Ș. L. G.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâta U. P., domiciliată în oraș Gura Humorului, . B1, scara B, . împotriva sentinței civile nr.794 din data de 09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul reclamant N. G., domiciliat în . Suceava.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat M. L. pentru apelanta pârâtă, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art.131 al. 1 Cod procedură civilă, constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulat în conformitate cu dispozițiile NCPCIV, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 482 din Noul Cod de procedură civilă.
De asemenea, instanța constată că prezentul apel este legal timbrat, întrucât la fila 16 este depusă chitanța .. PGH nr._ din data de 27.11.2014 în cuantum de 553 lei, luându-se astfel act de achitarea taxei judiciare de timbru, se constată apelul legal timbrat sens în care se dispune anularea acesteia.
Instanța constată că intimatul reclamant este decăzut din dreptul de a mai formula răspuns la întâmpinare, de a ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu a depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.
De asemenea, văzând că în susținerea motivelor de apel sau în apărare apărătorii părților nu mai au alte cereri, probe de solicitat sau excepții de invocat, constată cercetarea judecătorească încheiată iar în baza art.392 Cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra cauzei în fond, solicitând apărătorului ales al apelantei pârâte să precizeze dacă este pregătită pentru a pune concluzii pe fondul cauzei sau se solicită acordarea unui termen în acest sens.
Avocat M. L. pentru apelanta pârâtă precizează că părțile litigante s-au înțeles și au stins litigiul dovada acestei susțineri fiind încheierile de autentificare nr. 3532 din 03.12.2014 și nr.82 din 12.01.2014 date de intimatul reclamant în fața B.N.P. Pelepco L. G., pe care le depune la dosar și prin care a arătat că nu mai are de formulat nici un fel de pretenții morale sau materiale.
Față de această împrejurare solicită a se lua act de actul de voință al părților, să se ia act de renunțarea la judecata cauzei și a se constata astfel că acțiunea civilă promovată la instanța de fond a rămas fără obiect.
Potrivit art. 394 Noul Cod procedură civilă, instanța considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului înregistrată cu numărul_ a chemat în judecată pe pârâta U. P. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i restituie suma de_ lei reprezentând îmbunătățirile aduse apartamentului proprietate a reclamantei și să plătească cheltuielile de judecată.
În motivare a arătat că a trăit cu pârâta în concubinaj din anul 2006 și până în septembrie 2013.
În anul 2009 a vândut o casă cu teren proprietate personala. iar pârâta i-a spus că, în situația în care va investi banii în renovarea apartamentului său îi va tace testament, în acest fel asigurându-l că nu îl va scoate nimeni din imobil în cazul în care se va întâmpla ceva cu ea, ceea ce a și făcut, fiind consemnat in testament faptul ca a contribuit cu suma de 20.000 lei la îmbunătățirile aduse apartamentului.
A mai arătat reclamantul că a schimbat geamurile cu termopane, a schimbat instalația termică, a montat calorifere și a cumpărat centrală pe gaz, a pus gresie și faianță în baie și bucătărie, a schimbat ușa de la intrare, pentru toate acestea cheltuind 20.000 lei.
A menționat că totul a decurs bine până când pârâta a început să consume băuturi alcoolice, pe fondul cărora a căzut, s-a lovit la picior, reclamantul fiind nevoit să o îngrijească.
Deși este o persoană în vârstă și bolnavă, reclamantul a îngrijit-o pe pârâtă în perioada în care a fost imobilizată la pat și ulterior când se deplasa foarte greu, însă aceasta se comporta foarte urât cu el, îl batjocorea, îi spunea că nu este bun de nimic, fiindu-i imposibil să mai conviețuiască împreună cu aceasta, motiv pentru care în luna septembrie 2013 a fost nevoit să plece de la domiciliu.
Ulterior a luat legătura cu pârâta și i-a solicitat să-i restituie banii pe care i-a investit în apartament, însă aceasta a refuzat.
În toată perioada în care au locuit împreună trăiau din pensia reclamantului, acesta a vândut pământ, toți banii cheltuindu-i împreună cu pârâta, i-a făcut cadouri, fiind convins că vor conviețui împreună până la sfârșit, mai mult, credea ca va rămâne în apartamentul la care a adus îmbunătățiri până la deces, acesta fiind și motivul pentru care și-a vândut gospodăria din .>
Având în vedere faptul că în permanență pârâta l-a asigurat că prin îmbunătățirile aduse la apartament nu va fi niciodată nevoit să părăsesc apartamentul, acesta fiind și motivul pentru care și-am vândut gospodăria, fapt recunoscut de pârâtă prin inserarea în conținutul testamentului a sumei care reprezintă îmbunătățirile, solicită ca pârâta să fíe obligată să-i restituie suma de 20.000 iei, dat fiind și faptul că testamentul își produce efectele la moartea testatorului, mai mult decât atât, în condițiile în care nu mai locuiește împreună cu pârâta, acesta poate oricât să modifice, să revoce sau să întocmească un alt testament.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1345 C.civ..
La cererea formulată se vor anexa următoarele înscrisuri: testament (fila 8), contract de vânzare-cumpărare (fila 9).
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru judiciar în valoare de 1105 lei.
La data de 07.04.2014 pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată întrucât nu a fost respectata procedura prealabila prevăzuta de către art.193 cod pr.civ., si art .2, art.601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, dispoziții legale care prevăd, imperativ că sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, in prezenta speța, fiind obligatorie procedura prealabilă a informării cu privire la avantajele medierii. Potrivit art.193 alin.1 cod pr.civ., "Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata". Insa reclamantul nu a făcut aceasta dovada si nici nu a fost invitata la un birou de mediator.
Pe fondul cauzei a arătat că este de acord în parte cu solicitările reclamantului. Astfel, pârâta a arătat că recunoaște că in perioada in care a locuit cu acesta au efectuat împreuna, lucrări de îmbunătățire la apartamentul proprietatea sa, constând în instalare centrala termica si calorifere, ușă metalica de exterior, geamuri termopan si montare gresie/faianta (aprox.6 m total) in baie.
A mai arătat că suma totala la care se ridica lucrarea este de 5400 lei, insa aceste îmbunătățiri au fost făcute in comun, in cota de ½ pentru fiecare, așa încât reclamantului îi revine suma de 2700 lei, iar pârâtei suma de 2700 lei.
Pârâta este de acord sa achite reclamantului suma de 2700 lei, care reprezintă partea sa din costurile suportate cu lucrările menționate mai sus, respectiv, ușa metalica a costat 500 lei, centrala si caloriferele 2600 lei, geamurile termopan - 2000 lei, gresia si faianța din baie - 300 lei. A arătat că în bucătărie nu s-a montat gresie si faianța noua, că este 1 m faianța in fata chiuvetei, însa era dinainte de a se muta reclamantul.
În motivarea celor afirmate a solicitat să se rețină următoarele aspecte:
Reclamantul a locuit cu pârâta, în apartamentul proprietatea acesteia, o perioada de aprox.8 ani. Ambii sunt pensionari așa încât nu a fost întreținuta de către reclamant. Cheltuielile erau suportate in comun, așa încât nu se poate retine afirmația reclamantului ca doar el a cheltuit bani cu pârâta. Au fost împreună si la bine si la greu.
A menționat că, ceea ce nu spune reclamantul este că, în perioada în care au fost împreuna a fost foarte bolnav, respectiv din februarie 2011 pana in septembrie 2013. In februarie 2011 a făcut primul accident vascular cu semipareză membre si facial pe partea stânga, iar in mai 2012 a făcut al doilea accident vascular. La primul accident a stat internat in spital 10 zile, iar la al doilea 7 zile. In toata aceasta perioada de spitalizare si apoi de refacere a fost îngrijit doar de către familia pârâtei, respectiv de nora pârâtei, care 1-a îngrijit la spital, a luat legătura cu medicul specialist si de familie, si i-a cumpărat toate medicamentele necesare. Ulterior, după externare, tot nora pârâtei a fost cea care s-a îngrijit de reclamant, respectiv, făcea toate cumpărăturile, se deplasa lunar la medicul de familie pentru rețeta obligatorie si îl ajuta pe reclamant cu tot ce era necesar. Ca dovada a relației bune si de încredere dintre familia pârâtei si reclamant, acesta a numit-o ca împuternicit la contul sau bancar deschis la CEC Bank. Niciodată nu i s-a solicitat să plătească toate aceste servicii, sau faptul ca a fost îngrijit cu mare atenție si a locuit in apartamentul pârâtei o perioada îndelungată.
De asemenea, în perioada în care a locuit împreună cu reclamantul, acesta și-a investit banii proveniți din vânzarea unui imobil (așa cum rezulta din CVC nr.3649/17.11.2008), in mai multe bunuri mobile: mașina de spălat, doua canapele, televizor, seturi de oale si veselă, doua haine de piele si un cojoc (toate noi). Și-a cumpărat o motocicleta care costă aproximativ 3000 lei.
A arătat pârâta că toate aceste bunuri mobile au fost luate de reclamant când s-au despărțit, că acesta a venit cu un camion, ziua in amiaza mare (fiind văzut de mai mulți vecini), si a încărcat toate lucrurile cumpărate de el, inclusiv lingurile si furculițele, mai mult, la momentul despărțirii, septembrie 2013, nora pârâtei U. M., mai era împuternicit al contului CEC, si poate confirma ca acesta mai avea în cont suma de 7000 lei, (avusese_ lei insa își cumpărase o motocicleta), că se pot solicita aceste informații si reclamantului sau unității bancare.
Pârâta a solicitat să se rețină că reclamantul nu a investit in apartamentul său 20.000 lei, chiar daca a indus-o in eroare si a întocmit acel Testament (revocat ulterior). La momentul încheierii testamentului nr. 890/27.03.2009, reclamantul achiziționase toate acele bunuri mobile menționate, si i-a promis ca v-a investi și restul banilor ce îi avea la CEC, așa încât ea, pârâta, sa declare că a investit în apartament suma de_ Iei. Însa după despărțirea lor, reclamantul a luat toate bunurile mobile cumpărate de el, iar restul banilor erau in contul sau de la CEC, așa încât nu poate justifica investiții in apartament de 20.000 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.p.civ.
La întâmpinare pârâta a anexat planșe foto (filele 25-27), C.I. (fila 28), împuternicire avocațială (fila 29).
Instanța a administrat proba cu ascultarea martorilor U. M., C. Lucreția, H. M. și O. N., a căror declarații sunt anexate la dosarul cauzei. Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile și planșele foto depuse la dosarul cauzei.
Față de cererea de probe referitoare la formularea unei adrese către CEC solicitată de către pârâtă prin avocat formulată în ședința din data de 10 iunie 2014 instanța o va respinge ca inutilă, dat fiind celelalte probe administrate.
Prin sentința civilă nr. 794 din data de 09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, în dosarul nr._, s-a respins cererea de probe referitoare la formularea unei adrese către CEC solicitată de către pârâtă prin avocat ca inutilă.
S-a respins excepția inadmisibilității cererii.
S-a admis cererea având ca obiect „pretenții” formulată de reclamantul N. G., cu domiciliul în .. Suceava, în contradictoriu cu pârâta U. P., cu domiciliul în Gura Humorului, ..B1, ., jud. Suceava, și în consecință:
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de_ lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului proprietate a pârâtei și suma de 1105 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond analizând materialul probator, a reținut următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă prin întâmpinare instanța a apreciat că aceasta nu poate fi reținută dat fiind declararea ca neconstituționale a prevederilor legale invocate, respectiv art. 601 din Legea nr. 192/2006 prin Decizia CCR nr. 266/2014.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că prin testamentul autentificat prin încheierea de autentificare nr. 890 din 27.03.2009 a B.N.P. L. G. Pelepco pârâta a recunoscut că reclamantul a contribuit cu suma de_ lei la îmbunătățirile aduse apartamentului.
Pârâta a contestat doar valoarea acestor îmbunătățiri, arătând că contribuția reclamantului se ridică doar al suma de 2700 lei. Cu toate acestea pârâta nu a solicitat administrarea de probe care să dovedească contrariul valorii acestora menționate în cuprinsul testamentului autentificat, deși față de înscrisul depus de reclamant sarcina probei îi revenea. Martorii ascultați și planșele foto dovedesc efectuarea lucrărilor de îmbunătățire, însă nu au dovedit în mod cert că valoarea îmbunătățirilor mai sus indicată nu este cea reală.
Împrejurările invocate de pârâtă, respectiv că reclamantul a achiziționat o . bunuri în timpul conviețuirii acestora și că la sfârșitul acestei conviețuiri reclamantul mai avea în contul bancar de la CEC Bank suma de 7000 de lei din valoarea imobilului înstrăinat la data de 17 noiembrie 2008, nu dovedesc susținerile pârâtei referitoare la valoarea îmbunătățirilor. Astfel, în mod necontestat de către părți reclamantul a beneficiat în perioada conviețuirii cu pârâta de o pensie, având astfel și o altă sursă de venituri care îi permitea să facă cheltuielile indicate.
În consecință, instanța de fond a reținut că reclamantul a contribuit cu suma de_ lei la îmbunătățirile aduse apartamentului proprietate a pârâtei. Cum patrimoniul pârâtei s-a mărit pe seama patrimoniului reclamantului, fără ca pentru aceasta să existe vreun temei juridic, rezultă că sunt date condițiile pentru intentarea acțiunii în restituire bazate pe îmbogățirea fără justă cauză.
Față de considerentele mai sus expuse instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de_ lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului proprietate a pârâtei și suma de 1105 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat apel U. P., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a ..09.2014, ca urmare a administrării unor probe noi, și, pe fond admiterea în parte a cererii formulată de reclamant așa cum a arătat în întâmpinarea depusă la fond, ea fiind de acord să achite suma de 2700 lei ce reprezintă cota de ½ din îmbunătățirile efectuate de ea și reclamant în perioada cât au trăit in concubinaj. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât nu s-a avut în vedere nici o proba din cele administrate de ea, respectiv înscrisuri și declarații martori, respingând nejustificat cereri de probe formulate de ea, care ar fi lămurit si susținut aspectele invocate pe tot parcursul procesului.
Consideră netemeinică poziția instanței de fond, care a dat eficiență unui singur înscris, respectiv Testamentul nr.890/27.03.2009, revocat de ea prin Declarația autentică nr.446/26.03.2014, înlăturând toate celelalte probe și susținerile ei, care au strânsa legătură cu prezenta cauza), ca ulterior să afirme că: "pârâta nu a solicitat administrarea de probe care să dovedească contrariul valorii menționate în cuprinsul testamentului..." . (fila 3 din sentința apelata.
Nu s-a verificat nici faptul ca reclamantul avea în contul său personal de la C.E.C, suma de_ lei, iar ea a solicitat ca instanța să facă adresa pentru a dovedi ca reclamantul are o suma importanta din banii obținuți de acesta prin vânzarea imobilului indicat de el prin cererea de chemare în judecată, suma care nu a fost investită în apartamentul său.
Nu a avut în vedere instanța nici declarațiile martorilor Hodoroaba M. si U. M., care fiind vecine cu apelanta au văzut când reclamantul a părăsit domiciliul său încărcând într-un camion mobila, haine, mașina de spălat, toate noi si cumpărate de reclamant în timpul cat au conviețuit împreună (aspecte necontestate de reclamant). Ori, reclamantul, a obținut prin vânzarea unui imobil, suma de_ lei, din care a achitat si o sulta, așa cum rezulta din cuprinsul CVC nr.3649/17.11.2008.
Acestea sunt fapte, dovedite cu înscrisuri și martori (necontestate de reclamant), din care rezultă cert că reclamantul nu a investit niciodată suma de_ lei in apartamentul meu, si, la un simplu calcul matematic se poate deduce că suma trecută de ea în Testamentul nr.890/2009 este una nereală, cuprinzând inclusiv bunurile mobile achiziționate de reclamant în perioada cât au conviețuit.
Dacă reclamantul a achitat așa cum afirmă, în totalitate centrala termică, caloriferele, ușa metalică, geamurile termopane, gresia și faianța, atunci este cert că se afla în posesia facturilor și chitanțelor care atesta acest lucru, insa știind ca valoarea lor nu acoperă nicidecum suma de_ lei, nu le-a depus la instanța de fond. In acest sens solicit sa le depună la dosar, având in vedere si afirmația reclamantului cum ca eu nu eram deplasabila si toate demersurile le-a făcut el.
A mai precizat că nici acest aspect nu este real, că ea ar fi fost la pat, ci, doar că se deplasa cu greutate. De asemenea, nu a fost întreținută nici un moment de reclamant, ea având doua pensii, pe fiul si nora sa care îi întrețineau pe ambii (in doua rânduri reclamantul a făcut atac cerebral fiind ajutat doar de către nora sa, întrucât este certat cu fiica sa, având mai multe litigii). Si aici, instanța de fond este părtinitoare, reținând (fila 3), ca :"in mod necontestat de părți reclamantul a beneficiat în perioada conviețuirii cu pârâta de o pensie, având astfel si o alta sursă de venituri care îi permitea să facă cheltuielile indicate." Se observa că nu a avut în vedere nici una din apărările sale, întrucât chiar în fila II a întâmpinării depuse de acesta, a arătat că și ea este pensionară, ca nu era întreținuta nici înainte de a cunoaște pe reclamant si nici după. Au conviețuit împreuna cu reclamantul, ambii având pensii. Mai mult,a mai arătat că beneficiază și de o pensie specială, pe lângă pensia pentru limita de vârsta sens în care a depus la dosar cupoanele.
Așa încât, nu este justă susținerea instanței de fond prin care se statuează ca ea nu a făcut decât să conteste valoarea îmbunătățirilor fără să dovedească contrariul valorii cuprinsă în Testamentul nr.890/2009. Consideră ca prin probele administrate de ea a răsturnat susținerile reclamantului, a probat ca Testamentul nr.890/2009 este revocat și că nu conține ultima sa voința, iar suma trecută nu corespunde realității. Mai mult, la data întocmirii Testamentului, nu era efectuată succesiunea după fostul meu soț, defunctul U. M., cu care este proprietară a apartamentului din prezenta cauza.
Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele a solicitat ca instanța din apel să cerceteze cauza atât în fapt cât și îndrept, potrivit dispozițiile art.476 CPCiv, să se încuviințeze proba cu expertiza construcții în vederea evaluării îmbunătățirilor, să se dispună completarea probatoriului administrat, respectiv să se încuviințeze efectuarea unei adrese către CEC Gura Humorului pe numele reclamantului, din care să rezulte ce suma de bani a existat in contul acestuia la momentul în care a plecat de la domiciliul său și cine era împuternicit de reclamant pentru acest cont.
În drept art.466, 470, si următoarele NCPCivilă.
Intimatul reclamant N. G. deși legal citat nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare, fiind decăzut din dreptul de a mai formula răspuns la întâmpinare, de a ridica excepții și de a solicita alte probe, în afara celor de ordine publică, ca urmare a faptului că nu a depus întâmpinarea în termenul procedural prevăzut de lege în conformitate cu disp. 208 raportat la art.482 NCPCIV.
La termenul de judecată din data de 15.01.2015 apărătorul ales al apelantei pârâte a precizat că părțile litigante s-au înțeles și au stins litigiul dovada acestei susțineri fiind încheierile de autentificare nr. 3532 din 03.12.2014 și nr.82 din 12.01.2014 date de intimatul reclamant în fața B.N.P. Pelepco L. G., depuse la filele 23, 24 dosar și prin care a arătat că nu mai are de formulat nici un fel de pretenții morale sau materiale.
Față de această împrejurare s-a solicitat a se lua act de actul de voință al părților, a se lua act de renunțarea la judecata cauzei și a se constata astfel că acțiunea civilă promovată la instanța de fond a rămas fără obiect.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, prin raportare la prevederile art. 476 și următoarele Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 406 alin. 5 Cod procedură civilă, când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârilor pronunțate în cauză.
Instanța de control judiciar, având în vedere că la fila 23 dosar apel se regăsește declarația autentificată sub nr. 3532/3 decembrie 2014, la BNP L. G. Pelepco, din care rezultă că acesta s-a împăcat cu intimata U. P., având în vedere că manifestarea sa de voință expresă, îmbracă forma scrisă, în considerarea art. 482, art. 480 alin.1 raportat la art. 406 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă, va lua act de renunțarea la judecarea cauzei, formulată în apel, de reclamantul N. G. și va anula în tot sentința civilă nr. 794/9.09.2014, pronunțată de Judecătoria Gura – Humorului în dosar nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE :
Ia act de renunțarea la judecarea cauzei, formulată în apel, de reclamantul N. G., domiciliat în orașul Gura Humorului, . B 1, scara B, ., identificat cu C.I. . nr._ din 04.02.2009 eliberat de SPCLEP Gura Humorului, având C.N.P._, în cauza având ca obiect apelul formulat de pârâta U. P., domiciliată în oraș Gura Humorului, ., . împotriva sentinței civile nr.794 din data de 09.09.2014 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul reclamant N. G., domiciliat în . Suceava.
Anulează în tot sentința civilă nr. 794/9.09.2014, pronunțată de Judecătoria Gura – Humorului în dosar nr._ .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 IANUARIE 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
C. M. G. F. Ș. L.
N. F. G.
Red. G.F.F.
Jud. fond. Șalar A. I.
Tehnored. Ș.L.G.
Ex.4./03.02.2015.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 64/2015. Tribunalul SUCEAVA | Pretenţii. Decizia nr. 36/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
