Servitute. Decizia nr. 796/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 796/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 3278/285/2013
Dosar nr._ - servitute -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 796
Ședința publică din data de 2 iunie 2015
Președinte- M. C.
Judecător - T. M.
Grefier - P. T.
Pe rol, judecarea apelului declarat de pîrîtul B. V., domiciliat în orașul Vicovu de Sus, ., nr.49, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.3255 din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanții C. N. - D. și C. S., domiciliați în Orașul Vicovu de Sus, Cartier Bivolărie, ., nr.60, jud.Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pîrîtul apelant asistat de avocat Z. A. și avocat B. E. pentru reclamanții intimați, lipsă fiind reclamanții intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, fiind întrebați, apărătorii părților arată că nu au de formulat obiecțiuni cu privire la procesul verbal de cercetare la fața locului.
Avocat Z. A. pentru pîrîtul apelant, a cerut admiterea probei cu doi martori și efectuarea unui supliment la raportul de expertiză topo-cadastrală.
Avocat B. E. pentru reclamanții intimați, a depus la dosar planșe foto și a arătat că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța respinge cererile de probe solicitate de apărătorul pîrîtului apelant, avînd în vedere că prin cercetarea la fața locului instanța s-a clarificat asupra servituții, iar părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit la instanța de fond și văzînd că în cauză nu mai sunt invocate alte excepții, formulate alte cereri și de administrat alte probe, declară cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Avocat Z. A. pentru pîrîtul apelant, a cerut admiterea apelului, anularea sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat B. E. pentru reclamanții intimați, a cerut respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Declarînd dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Rădăuți la data de 25 iunie 2013, reclamanții C. N. D. și C. S. l-au chemat în judecată pe pârâtul B. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâtul să lase liberă trecerea pe terenul cu destinație drum, în suprafață de 2 ari și 40 mp., identic cu p.f. nr.5778/8, să desființeze plantația de 3 pomi fructiferi și plantația de cartofi, să ridice gardurile construite fără autorizație și să stabilească hotarul dintre proprietățile părților, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului situat în orașul Vicovu de Sus, ., constând în . și anexe, notate C1-C4, identică cu p.v. nr.4348, în suprafață de 575 mp. și arătură identică cu p.f. nr.5777/1, în suprafață de 625 mp., înscrise în C.F. nr._ Vicovu de Sus, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1046/07.05.2007, învecinat cu proprietatea pârâtului, care a ocupat abuziv singura cale de acces la drumul public.
În drept, au fost invocate prevederile art.616 Cod civil.
Prin cererea de la fila nr.23, reclamanții au completat cererea introductivă.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare și s-a prezentat în fața instanței, solicitând prin apărătorul ales respingerea acțiunii.
Pe fondul cauzei s-a motivat că reclamanții dau dovadă de rea-credință și nu pot dispune discreționar de dreptul său de proprietate, în cauză nefiind vorba de un loc înfundat. Totodată s-a precizat că din eroare s-a indicat ., care are ca proprietari tabulari pe frații mamei sale și în cauză ar fi vorba de . din C.F. nr.3180 Vicovu de Sus, motiv pentru care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin adresa emisă de Primăria orașului Vicovu de Sus s-a confirmat faptul există două căi de acces, confirmând situația cadastrală descrisă de pârât.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare (filele nr.46-48) prin care au precizat că acest drum de acces a existat din totdeauna, fiind menționat în planurile de amplasament ca drum și este cale cea mai scurtă la drumul public.
Judecătoria Rădăuți, prin sentința civilă nr.3255 din 17 noiembrie 2014 a admis acțiunea civilă, având ca obiect servitute de trecere, desființare plantație și grănițuire; a dispus instituirea unei servituții de trecere asupra terenului proprietatea pârâtului, conform raportului de expertiză întocmit de ing. P. C. la pct. C.1.3.3.II, delimitat între punctele 1-2-150-11-75-A-8-_-154; a obligat pârâtul să ridice gardurile și să desființeze plantația de pe terenul în cauză, conform pct.C.1.3.4. din raportul de expertiză; a stabilit linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 11-75-A-8-7-81-30-29 și a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 4035,36 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanții sunt proprietarii suprafeței de 1200 mp., formată din parcelele 4348 curți-construcții în suprafață de 575 mp. și nr.5777/1 teren arabil în suprafață de 625 mp., înscrise în C.F. nr._ Vicovu de Sus, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1046/07.05.2007 încheiat cu defuncta B. M. (fila nr.5), iar pârâtul deține suprafața de 2855 mp., identică cu parcelele nr.2090 curți-construcții în suprafață de 1345 mp. și nr.5780 teren arabil în suprafață de 942 mp., înscrise în C.F. nr.1568 Vicovu de Sus, dar și-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară pentru o suprafață totală de 5000 mp. în baza titlului de proprietate nr.3186/2000, din care a înstrăinat suprafața de 2145 mp., existând o suprapunere de 55 mp. cu terenul reclamanților, conform punctului c.1.1.3 din raportul de expertiză.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că pârâtul a recunoscut că este moștenitorul proprietarilor tabulari, fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate.
În mod corect, expertul judiciar a stabilit că terenul proprietatea reclamanților este loc înfundat, aspect constatat și ocazia cercetării locale (fila nr.57 verso), întrucât a doua cale de acces reprezintă un drum exclusiv pietonal, cu o distanță semnificativ mai mare decât drumul existent anterior, ce oferă un acces greoi spre partea din spate a proprietăților, respectiv spre un drum pietruit, față de drumul național din fața imobilelor.
Instanța a reținut că acest drum de acces identificat de expert (la punctul nr.c.1.6.1) a existat și anterior, aspect confirmat de fotografiile depuse de reclamanți, de martorii audiați și de cercetarea locală, ocazie cu care pârâtul a recunoscut că acesta a fost creat pentru accesul la gospodăria bunicilor, acum proprietatea reclamanților (fila nr.56).
Având în vedere suprapunerea de teren existentă între parcelele părților, așa cum a fost identificată între punctele de contur S1-S2-S3-S4-S5-32-34-82-36-81 (punctul nr.c.1.1.3 din raportul de expertiză), dar și măsurătorile efectuate în teren de expertul judiciar, instanța va stabili linia de hotar conform propunerii de la punctul nr.c.1.5.2.1. din raportul de expertiză întocmit de expertul P. C., variantă ce nu modifică suprafețe de teren deținute în realitate de fiecare parte, respectiv 1200 mp.- reclamanții și 5000 mp.- pârâtul.
Prin modul în care a fost stabilită servitutea de trecere prin curtea pârâtului, nu i-a fost afectat dreptul de proprietate în substanța sa, respectiv utilitatea și funcționalitatea gospodăriei, criterii la care fac trimitere dispozițiile în materie ale noului Cod civil, acesta având plantați doar trei pomi fructiferi și câteva rânduri de cultură cu cartofi, iar gardurile au doar rolul de a bloca accesul și nu de a delimita parcele de teren sau proprietăți.
Împotriva sentinței civile a declarat apel pîrîtul B. V. criticînd-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că proprietatea reclamanților este loc înfundat în sensul art.616 Cod civil, sentința neavînd în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, aspect care este de esența admiterii acțiunii pentru servitute de trecere.
A precizat că raportul de expertiză este tendențios făcut, afirmîndu-se că nu există alte căi de acces la proprietatea reclamanților, aspect contrazis chiar de Primăria Vicovu de Sus dar și de ceilalți proprietari care dețin imobile după terenul reclamanților.
De asemenea, a arătat că reclamanții nu au depus nici un efort pentru a face ca acest drum să fie funcțional, neexistând vreo cerere care să informeze primăria despre impracticabilitatea drumului.
A precizat că au fost luate în sarcina sa impuneri disproporționate care îi creează mari pagube, cum ar fi ridicarea unui gard și a unui număr de 3 pomi fructiferi.
A invocat și prev.art.620 cod civil în acest sens.
A solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pîrîtului, doi martori și o nouă expertiză.
În întîmpinare, intimații au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Verificînd actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul este nefondat.
Astfel, este real că potrivit cu art.616 Cod civil crearea unei servituți de trecere este incidentă numai locurilor fără ieșire la calea publică.
Aceasta însă nu este dată de imposibilitatea absolută, așa cum invocă apelantul pentru că art.616 Cod civil și urm. sînt aplicabile și cînd ieșirea propusă de pîrît prezintă inconveniente grave, ceea ce echivalează cu o imposibilitate de ieșire și face ca locul să fie înfundat.
Așa cum rezultă și din raportul de expertiză întocmit în cauză și din procesul verbal de cercetare locală, varianta propusă de apelant este pe o pantă și cuprinde și o porțiune mlăștinoasă care devine impracticabilă pe timp de ploaie din cauza scurgerii apei din iazul aflat pe terenul pîrîtului.
De altfel, drumul inițial folosit la terenul înfundat a fost cel invocat de reclamanți, fiind închis de apelant după dobîndirea acestuia de către reclamanți de la soția pîrîtului (f.39).
Din adresa Primăriei orașului dvs rezultă că intimatul nu are nici o cale de ieșire la drumul public, proprietatea acestuia fiind închisă de apelant atît prin față, cît și prin spatele casei (f.24).
Este real că în procesul-verbal întocmit de primărie se consemnează că pîrîtul este proprietarul terenului în litigiu, conform cu titlul de proprietate nr.1552/30.01.1997, însă intimații nu au contestat această calitate a apelantului, ci au solicitat crearea unei servituți care să le permită accesul la terenul proprietatea lor.
Faptul că primăria a consemnat existența unui alt drum nu dovedește accesibilitatea utilizării lui, acest aspect fiind infirmat de raportul de expertiză și procesele verbale de cercetare locală întocmite la fond și în apel (f.57, 97 și 39 apel).
Și declarațiile martorilor vecini au confirmat existența unei vechi căi de acces folosită de proprietarii locului înfundat, apelantul fiind cel care a blocat acest drum (f.121-122).
Nu poate fi reținută nici apărarea relativ la faptul că reclamanții nu au depus diligențe în a obține un drum practicabil pe varianta care nu ar afecta proprietatea pîrîtului întrucît, la dosar există înscrisurile invocate chiar de apelant, cum ar fi: adresa nr.3987/24 mai 2013 și adresa nr.4233/28.06.2013 a Primăriei orașului Vicovu de Sus prin care s-a răspuns solicitărilor reclamanților, întocmindu-se procese-verbale de cercetare.
De asemenea, au fost sesizate organele de poliție care au întocmit dosarul nr.1908/P/2013.
Nici motivul de apel privind pagubele materiale ce ar decurge din crearea servituții în varianta propusă de prima instanță nu poate fi reținut avînd în vedere că drumul creat prin hotărîre judecătorească a existat, iar pîrîtul apelant l-a blocat doar cu un gard ușor demontabil. Și cei trei pomi fructiferi plantați în același scop, pot fi mutați în alt loc.
De altfel, pîrîtul nu a solicitat despăgubiri conform cu art.616 teza II Cod civil vechi, iar în raport cu data blocării drumului, prevederile Codului civil nou, invocate, nu sînt aplicabile.
Neimpunându-se completarea probatoriului, întrucît nu sînt date motivele invocate, în baza art.480 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.453 alin.1 Cod procedură civilă, apelantul B. V. va fi obligat să plătească intimaților C. N. - D. și C. S. cheltuieli de judecată în sumă de 1300 lei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pîrîtul B. V., domiciliat în orașul Vicovu de Sus, ., nr.49, jud.Suceava, împotriva sentinței civile nr.3255 din 17 noiembrie 2014 a Judecătoriei Rădăuți (dosar nr._ ), intimați fiind reclamanții C. N. - D. și C. S., domiciliați în Orașul Vicovu de Sus, Cartier Bivolărie, ., nr.60, jud.Suceava.
Obligă apelantul B. V. să plătească intimaților C. N. - D. și C. S. cheltuieli de judecată în sumă de 1300 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
M. C. T. M. P. T.
Red. T.M.
Jud.fond – C. G. O.
Tehnored.P.T. – Ex.5 – 13 iulie 2015
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 1034/2015. Tribunalul SUCEAVA | Legea 10/2001. Sentința nr. 1246/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
