Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 17/2016. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 17/2016 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 12-01-2016 în dosarul nr. 17/2016
Dosar nr._ exercitarea autorității părintești stabilire domiciliu
minor, pensie întreținere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 17
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12 IANUARIE 2016
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE A. S.
JUDECĂTOR D. D.
GREFIER C. D. I.
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul B. G. și a apelului incident formulat de reclamanta intimată H. M., împotriva sentinței civile nr. 698 din data de 15.08.2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat pârâtul apelant, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța procedând la verificarea competenței sale, așa cum prevăd dispozițiile art. 131 al. 1 N. C.pr.civ., constată că Tribunalul Suceava este competent din punct de vedere general, material, funcțional și teritorial să soluționeze apelul formulată în conformitate cu dispozițiile N.C.pr.civ. Totodată, constată că apelanta a depus la dosar chitanța nr. 2792/01.10.2015 prin care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă apelului formulat în cuantum de 20 lei (aceasta fiind anulată de președintele completului de judecată, apelul fiind legal timbrat).
Pârâtul apelant solicită proba cu înscrisuri, sens în care depune la dosar adeverința de salarizare nr._/06.11.2015, copii fluturaș salarii și act adițional la contract individual de muncă. Totodată, arată că nu mai are de formulat alte cereri în cauză.
Instanța admite înscrisurile depuse astăzi de către pârâtul apelant și văzând că nu mai sunt alte solicitări de probe, constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul la dezbateri.
Pârâtul apelant solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței civile atacate și, pe cale de consecință, micșorarea cuantumului pensiei de întreținere la suma de 350 lei lunar, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL,
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 698 din data de 15.08.2015 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr._, s-a admis acțiunea civilă pentru exercitarea autorității părintești stabilire domiciliu minor, pensie întreținere, formulată de reclamanta H. M., în contradictoriu cu pârâtul B. G. și, în consecință: Autoritatea părintească asupra minorului B. G., născut la data de 01.10.2014 va fi executată de ambii părinți; s-a stabilit locuința minorului la reclamantă; a fost obligat pârâtul să-i plătească lunar reclamantei, până la data de 28 a fiecărei luni, suma de 386 lei, reprezentând pensie de întreținere în favoarea minorului B. G., începând cu data introducerii acțiunii 17.04.2015 și până la majoratul minorului și s-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, părțile s-au căsătorit la data de 13 iulie 2013, iar prin sentința civilă nr. 1103 din 21.11.2013 a Judecătoriei Gura Humorului, pronunțată în dosarul nr._ .
Așa cum rezultă din susținerile reclamantei și din recunoașterea pârâtului, cei doi, după divorț, s-au împăcat și au locuit împreună la locuința pârâtului.
La data de 1 octombrie 2014 s-a născut minorul B. G., iar după botezul acestuia, pârâtul a alungat-o de la locuința lui pe reclamantă, în prezent, aceasta locuind cu minorul la locuința părinților săi, din loc. M-rea Humorului, jud. Suceava.
În certificatul de naștere al minorului B. G., născut la data de 1 octombrie 2014, la rubrica „tatăl”, este trecut pârâtul B. G..
În privința de executare a autorității părintești, se reține că, în temeiul art. 397 Cod civil, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Dispozițiile art. 263 cod civil și prvederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prevăd că toate măsurile luate trebuie să se subordoneze cu prioritate interesului superior al copilului.
Instanța determină interesul superior al copilului prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, respectiv conduita celor doi părinți, situația materială a fiecărei părți, posibilitățile lor concrete de a se ocupa de copil și de împrejurările reliefate în ancheta psihosocială.
Față de împrejurările analizate, dar ținând cont de interesul superior al minorului, așa cum este prevăzut în art. 263 Cod civil, cu privire la exercitarea autorității părintești față de minorul B. G., instanța a dispus ca exercitarea autorității părintești față de minor să revină ambilor părinți.
A rezultat din ancheta psihosocială că minorul locuiește împreună cu mama sa la părinții acesteia.
În conf. cu prev.art. 400 al.1 C.Civil,, instanța de fond, în baza aceluiași material probator, având în vedere și acordul pârâtului, care face servici și locuiește în altă localitate, a stabilit locuința minorului la reclamantă.
Conform art. 524 coroborat cu art. 527 Cod civil, are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau bunurile sale și poate fi obligat la întreținere numai cel care are posibilități pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Potrivit art. 529 al.2 Cod civil, „când întreținerea este datorată de părinți, ea se stabilește până la ¼ din venitul său lunar net pentru un copil”.
Potrivit dispozițiilor art. 530 al. 1 Cod civil, obligația de întreținere se execută în natură în privința asigurării celor necesare traiului, iar după caz, pot fi avute în vedere și alte c, pregătire profesională.
În speță, conform înscrisurilor depuse la dosar, pârâtul este angajat la Ocolul Silvic Vatra Dornei și realizează un venit net lunar în sumă de 1544 lei.
Cum pârâtul nu a făcut dovada că mai are și alte persoane în întreținere, instanța de fond a stabilit pensia de întreținere în favoarea minorului B. G. în cotă de ¼ din venitul net lunar, respectiv la suma de 386 lei.
Instanța de fond a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B. G., care a formulat critici sub aspectul cuantumului pensiei de întreținere la care a fost obligat.
A susținut în acest sens că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că realizează un venit net în sumă de 1544 când, în realitate, venitul net lunar este de 1476 lei, venit la care trebuia calculat cuantumul pensiei de întreținere.
A mai arătat că din acest venit net plătește o rată lunară de aproximativ 270 lei, conform graficului de rambursare și că, deși, la instanța de fond, a solicitat suspendarea cauzei până la pronunțarea hotărârii având ca obiect tăgada paternității, solicitarea i-a fost respinsă nejustificat.
Apelantul a precizat că instanța a menționat greșit că i-ar fi cerut banii de la botez intimatei și că ar fi alungat-o de acasă, când în realitate aceasta imediat după botez a luat toți banii și a plecat la un alt bărbat.
A depus la dosar înscrisuri (fila 7-13).
Intimata, prin întâmpinare (fila 19), a solicitat respingerea apelului ca nefondat susținând că în raport de veniturile dovedite cuantumul pensiei de întreținere trebuia să fie în cuantum de 491 lei și nu de 386 lei. De asemenea, pe lângă veniturile realizate în calitate de pădurar, acesta deține și o . bunuri cu valoare pe raza comunei Mănăstirea Humorului, astfel că soluția instanței de fond este mai mult decât favorabilă apelantului.
În cauză, intimata a formulat apel incident (fila 21), solicitând majorarea cuantumului pensiei de întreținere la suma de 491 lei deoarece pensia de întreținere a fost raportată la o bază de calcul mai mică, având drept efect diminuarea sa considerabilă. Din copia fluturașului depus de apelant rezultă că venitul total brut în luna august 2015 a fost de 2115 lei, iar cel net ca bază de calcul 1964 lei, astfel încât pensia lunară de întreținere trebuia stabilită la suma de 491 lei.
Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:
Astfel, în ceea ce privește apelul declarat de pârâtul B. G., conform adeverinței de salarizare din data de 06.11.2015 depusă în instanța de apel (fila 30), coroborat cu fluturașului din luna octombrie respectiv din luna aprilie 2015, acesta realizează ca medie un venit net lunar în cuantum de 1476 lei, venitul în cuantum de 1544 lei la care s-a raportat instanța de fond fiind strict aferent lunii aprilie 2015.
Ca atare, raportând dispozițiile art. 529 alin.2 CC la veniturile nete realizate de apelant cuantumul pensiei de întreținere nu depășește semnificativ suma stabilită de către instanța de fond, diferența fiind de aproximativ 17 lei.
Este real că apelantul plătește o rată la bancă în cuantum lunar de 224 lei, conform graficului de rambursare (fila 7), însă pensia la care acesta a fost obligat nu este de natură a-i periclita propria existență, având în vedere mijloacele materiale și bunurile acestuia.
Din lucrările dosarului nu rezultă că, la instanța de fond, apelantul ar fi solicitat suspendarea prezentei cauze până la soluționarea acțiunii în tăgada paternității, acesta susținând doar că un astfel de dosar există pe rolul instanței și că dorește ca pensia de întreținere să fie stabilită la venitul minim pe economie.
Ca atare, cum în cauză dispozițiile art.527 și 529 CC au fost respectate de către instanța de fond, în temeiul art.480 C., apelul va fi respins ca nefondat.
În ceea ce privește apelul incident formulat de către intimată și care se privește majorarea cuantumului pensiei de întreținere motivat de existența unor venituri nete ca bază de calcul de 1964 lei, după cum se poate observa din înscrisurile depuse la dosar și care privesc veniturile apelantului că din această bază de calcul se scad deducerile în cuantum de 141 lei și impozitul aferent de 293 lei media salariului net obținut fiind de 1476 lei.
În aceste condiții nu se justifică modificarea pensiei de întreținere la care apelantul a fost obligat de instanța de fond, după cum s-a menționat mai sus fiind respectate prevederile art.527 și 529 CC.
Așa fiind, și apelul incident urmează a fi respins în baza art. 480 C..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII ,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelul declarat de pârâtul B. G. domiciliat în ., .. 10, jud. Suceava și apelul incident declarat de către reclamanta H. M., domiciliată la fam. H. L. și G., în ., ., jud. Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.01.2016.
Președinte, A. S. | Judecător, D. D. | |
Grefier, C. D. I. |
RED. D.D.
JUD. G. B.
TEHNORED. I.C.D.
4 EX. – 09.02.2016
. EX. PÂRÂTULUI APELANT
1 EX. RECLAMANTEI INTIMATE
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 54/2016. Tribunalul SUCEAVA | Ordin de protecţie. Hotărâre din 19-01-2016, Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
