Ordin de protecţie. Hotărâre din 19-01-2016, Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 19-01-2016 în dosarul nr. 53/2016
Dosar nr._ ordin de protecție
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 53/2016
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S.
Judecător L. C.
Grefier L. S. Ș.
Ministerul Public – Parchetul J. L.
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul L. I. L. declarat împotriva sentinței civile nr. 2687/21.12.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, reclamantă intimată fiind L. C., ambii domiciliați în ., jud. Suceava
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat T. M. pentru pârâtul recurent și avocat G. M. pentru reclamanta intimată cu delegație de substituire pentru apărătorul titular G. M., lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin serviciul arhivă recurentul a depus „precizări” la motivarea recursului. Se comunică un exemplar părții adverse.
Instanța, potrivit art. 7 alin.1 și 2 din Legea nr.76/2012, privind punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, pune în discuția părților calea de atac ca fiind apel nu recurs. Având pe rând cuvântul, apărătorii părților arată că sunt de acord cu recalificarea căii de atac potrivit dispozițiilor legale invocate, ca fiind apel.
Întrebate fiind arată că nu mai au de formulat alte cereri de probe în cauza dedusă judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, constatând apelul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat T. M. pentru pârâtul apelant solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii ca fiind nefondată; arată pârâtul că pe baza probelor administrate la instanța de fond, a interogatoriului reclamantei de la fila 76, a interogatoriului pârâtului de la fila 39, pe baza declarației martorei M. N. de la fila 78, solicită ca instanța de apel să constate că el nu a exercitat violențe atât fizice cât și verbale astfel în baza art. 480 al.2 C., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și cheltuieli de judecată pentru apărător din oficiu.
Apărătoarea reclamantei intimate pune concluzii de respingere a apelului formulat, menținerea sentinței judecătoriei Fălticeni ca fiind legală și temeinică întrucât instanța de fond a făcut o aplicare corectă a disp. art. 23 al.1 din Legea 217/2003 considerând că în cauză se impun stabilirea unor măsuri de protecție pentru reclamantă și cei patru minori; în acest sens s-a apreciat corect probatoriul administrat la instanța de fond, au fost avute în vedere atât relațiile depuse de reclamantă de la Poliția Drăgușeni, fila 32 dosar din care rezultă actele de violență la care a fost supusă aceasta împreună cu minorii, faptul că pârâtul recurent a fost sancționat contravențional și de asemenea că acesta are un comportament antisocial față de familie; se asemenea trebuie avute în vedere rapoartele de evaluare psihologică ale celor patru minori în care s-a concluzionat faptul că copii prezintă un grad crescut de anxietate, o pierdere a încrederii în sine și de asemenea a valorii de sine cu stimă de sine redusă recomandându-se ca minorii să beneficieze de un mediu cu elemente care să le asigure stabilitate emoțională; trebuie avute în vedere și procesele verbale alcătuite de judecătorul de fond la filele 38 și 75 dosar cu ocazia audierii minorilor în care se confirmă cele relatate de reclamantă și de asemenea de poziția martorei M. N., fila 78 dosar fond care este chiar bunica pârâtului și care confirmă că pârâtul este un consumator frecvent de băuturi alcoolice după care manifestă acte de violență, familia fiind alungată de la domiciliu comun; motivele arătate că nu ar avea locuință sau că nu poate face față plății unei chirii nu pot fi avute de vedere de către instanță în admiterea căii de atac, motiv pentru care solicită respingerea apelului, menținerea sentinței apelate, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului formulat, de menținere ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, constatând probatoriul administrat în cauză ca fiind suficient pentru a demonstra necesitatea instituirii ordinului de protecție.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
INSTANȚA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe și înregistrată sub nr._ /07.12.2015 completată conform anexei la Legea nr. 217/2003, reclamanta L. C., a solicitat emiterea unui ordin de protecție, în contradictoriu cu soțul ei, pârâtul L. I. L..
În fapt, arată reclamanta, că ea și pârâtul au 4 copii, toți minori: M.-G. născută la 29.04.2000, L.-L. născută 18.05.1998, Silver-V. născut la 10.02.2002 și D.-C. născut la 25.11.2011.
Pârâtul de mai mulți ani provoacă scandal, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice dar pe data de 03.12.2015 a făcut un scandal „monstru”, i-a lovit pe toți și i-a alungat din domiciliu, fără să țină cont de copii care urmau să meargă la școală.
Au intervenit organele de poliție și au formulat plângere la P., sub nr. P/_/03.12.2015.
Și înainte, pârâtul a lovit-o pe reclamantă, a amenințat-o cu moartea tot mai des și în toiul nopții, la fel și pe copii. I-a alungat din domiciliu și a distrus foarte multe lucruri care erau necesare.
Apreciază că viața copiilor este în pericol, la fel și evoluția lor ulterioară.
Solicită a se dispune măsuri privind evacuarea temporară a pârâtului din locuința comună, fără reintegrarea reclamantei si a copiilor în locuința familiei și fără limitarea dreptului de folosință al pârâtului asupra unei părți din locuința comună, obligarea pârâtului la păstrarea unei distante minime determinate - 500 metri, fată de reclamantă si copii precum și față de unitățile de învățământ: Liceul „V. L.”, Liceul „N. B.”, Școala Generală Drăgușeni și Grădinița Comunei Drăgușeni, fără interdictia pentru pârât de a se deplasa în anumite localități unde reclamanta si minorii locuiesc sau luarea de măsuri privind încredințarea minorilor sau stabilirea reședinței acestora.
S-a mai solicitat interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta si minorii, suportarea de către pârât a cheltuielilor necesare copiilor pentru școală, în sumă de 500 lei, cu precizarea că pârâtul muncește cu ziua și primește lunar aproximativ 1000 lei și nu există alte surse de venituri ale familiei; cu cheltuieli de judecată.
În dovedire, a anexat în copii certificate înscrisuri, arătând că există și martori dar nu a indicat numele a doi dintre ei motivat de faptul că pârâtul i-ar putea împiedica să se prezinte.
Pârâtul a fost legal citat cu mențiunea de a se prezenta personal la interogatoriu asigurându-i-se asistență juridică din oficiu.
La primul termen de judecată când procedura de citare cu ambele părti a fost legal îndeplinită reclamanta s-a prezentat împreună cu minorele M.-G. născută la 29.04.2000, L.-L. născută 18.05.1998, declarația acestora fiind consemnată în procesul – verbal aflat la f. 38 dosar.
Pârâtul, prezent ulterior și asistat de apărătorul din oficiu, a răspuns interogatoriului, după încuviințarea acestei probe pentru reclamantă, și în temeiul art. 352 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a procedat la ascultarea acestuia, susținerile sale fiind consemnate în procesul-verbal atașat la fila 39 dosar.
Avocat A. C. pentru reclamantă, având în vedere poziția procesuală a pârâtului, a solicitat să se dispună examinarea prihosocială a minorilor, obligându-se să intervină pentru urgentarea întocmirii referatelor.
Avocat din oficiu A. E., substituind pe Avocat M. A. pentru pârât nu s-a opus cererii părții adverse, neavând de solicitat alte cereri.
Reprezentantul Parchetului a fost de acord cu cererea reprezentantei convenționale a reclamantei.
Pentru termenul de judecată din 21.12.2015, au fost depuse rapoartele privind evaluarea psihologică a celor patru copii născuți din căsătoria părților, precum și al reclamantei, întocmite de către G. A., psiholog în cadrul Centrului Multifuncțional Destinat Victimelor Violenței în Familie Gura Humorului.
Pentru același termen, pârâtul prin apărătorul desemnat din oficiu a depus o . înscrisuri și a solicitat proba cu interogatoriul reclamantei precum și proba testimonială.
A fost audiat minorul Silver-V. născut la 10.02.2002, declarația acestuia fiind consemnată în procesul –verbal iar minorul D.-C. născut la 25.11.2011, a răspuns la întrebările instanței că nu vrea acasă la tatăl lui ci la „casa mare”, care potrivit fraților mai mare, înseamnă centrul de la Gura-Humorului.
Funcție de poziția minorului Silver-V., și cu respectare dispozițiilor art. 13, art. 14 și art. 20 Cod procedură civilă, a fost admisă proba cu interogatoriul reclamantei și audierea martorei M. N..
Înainte de a declara dezbaterile închise, reclamantei și pârâtului li s-a permis să discute în afara sălii de judecata, cu respectarea dispozițiilor art. 20, art.21 Cod procedură civilă.
Reclamanta prin apărătoarea sa a formulat precizări la cererea inițial promovată prin care a arătat că solicită luarea următoarelor măsuri: - evacuarea temporara a paratului din locuința proprietate comună; - cu reintegrarea reclamantei si a copiilor în locuinta familiei; - obligarea pârâtului la păstrarea unei distante minime determinate-50 metri, fată de reclamantă și copii precum și față de unitățile de învățământ: Liceul „ V. L.”, Liceul „ N. B.”, Școala Generală Drăgușeni și Grădinița Comunei Drăgușeni; - interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta si minorii;
- suportarea de către pârât a cheltuielilor necesare copiilor pentru școală, în sumă de 500 lei, fără cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 2687/2015, Judecătoria Fălticeni a admis astfel cum a fost precizată, cererea formulată de către reclamanta L. C. în contradictoriu cu pârâtul L. I.-L..
A emis următorul ORDIN DE PROTECTIE prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data emiterii prezentului ordin, a dispus urmatoarele:
Evacuarea temporara a paratului L. I.-L. din locuința proprietate comună, locuință situată la nr. 562, în .. Suceava;
Reintegrarea reclamantei L. C. si a minorilor: M.-G. născută la 29.04.2000, L.-L. născută 18.05.1998, Silver-V. născut la 10.02.2002 și D.-C. născut la 25.11.2011, în locuinta familiei;
Obligarea pârâtului la păstrarea unei distante minime determinate -50 metri, fată de reclamantă si copii precum și față de unitățile de învățământ frecventate de cei 4 copiii, respectiv: Liceul „ V. L.”, Liceul „ N. B.”, Școala Generală Drăgușeni și Grădinița Comunei Drăgușeni;
Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta L. C. si cu minorii: M.-G. născută la 29.04.2000, L.-L. născută 18.05.1998, Silver-V. născut la 10.02.2002 și D.-C. născut la 25.11.2011;
Obligarea pârâtului L. I.-L. la plata sumei de 500 lei lunar, sumă reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesare copiilor pentru frecventarea instituțiilor de învățământ.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Prezentul ordin s-a comunicat de îndată structurilor Politiei Romane de la locuinta situată la nr. 562, în .. Suceava, a reclamantei L. C. și a paratului L. I.-L..
Onorariul avocat oficiu în sumă de 260 lei pentru avocat M. A. a rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, „persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa în pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, în scopul înlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre masurile..” enumerate la alin. a-h.
În art. 3 din aceeași lege este definita notiunea de violenta în familie ca fiind „orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savârsita de catre un membru de familie împotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrara de libertate”.
Potrivit acestor dispozitii, violenta în familie poate fi manifestata fizic cât si verbal, important fiind ca prin aceste violente sa se fi provocat victimei suferinte „fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice”. Astfel, în art. 4 se precizeaza ca violenta în familie se manifesta atât fizic cât si verbal (prin „adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare”), psihologic („prin impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica în orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar”), inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar”).
Din probele administrate a rezultat ca în cadrul familiei L., familie constituită la 28.09.1997, există o atmosfera tensionata determinata de comportamentul pârâtului (filele 66,78).
Astfel, potrivit adresei nr._ din 09.12.2015, comunicată de către Postul de Poliție Drăgușeni, la data de 03.12.2015, la solicitarea reclamantei s-a intervenit dat fiind conflictul apărut între părți, conflictul a fost aplanat și pârâtul a fost amendat cu suma de 300 lei.
Reclamanta și minora L.-L. au formulat plângeri împotriva pârâtului, plângeri înregistrate sub nr. P/_ /03.12.2015, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și amenințare, dosar în curs de soluționare (fila 30).
Conform anchetei sociale întocmite de către reprezentanții Primăriei comunei Drăgușeni, soții L. împreună cu cei 4 copii minori locuiesc într-o casă compusă dintr-o bucătărie, 2 camere și un hol, suprafața de teren aferentă gospodăriei fiind de 10 ari.
Familia L. beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat precum și de alocație de susținere a familiei (filele 32, 33, 60, 61).
La data de 07.12.2015, reclamanta a înștiințat autoritatea publică despre plângerea adresată Postului de Poliție al comunei Drăgușeni și a solicitat internarea în centru, motivând că se teme să mai locuiască cu soțul ei.
Prin dispoziția nr. 2001 din 07.12.2015 a reprezentantului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, s-a admis accesul la serviciile Centrului Multifuncțional Destinat Victimelor Violenței în Familie Gura Humorului, pentru reclamantă și cei 4 copii minori (filele 34, 37).
Potrivit procesului-verbal de audiere a minorelor M.-G. și L.-L., fiicele părților, tatăl lor a fost de mai multe ori violent cu mama lor și cu ei copii, pe fondul consumului de alcool.
De ei, de gospodărie, s-a ocupat doar mama lor căreia pârâtul i-a rupt și mâna; își doresc să locuiască în casa lor dar în lipsa tatălui (fila 38).
Rapoartele privind evaluarea psihologică a celor patru copii născuți din căsătoria părților, întocmite de către psihologul G. A. - Centrul Multifuncțional Destinat Victimelor Violenței în Familie Gura Humorului, concluzionează că minorii manifestă un grad crescut de anxietate căruia cu greu îi fac față, o pierdere a încrederii în sine, a valorii de sine o stimă de sine redusă.
Toate acestea se datorează actelor de violență fizică, psihologică și economică ale tatălui lor față de mamă, acte la care minorii au fost martori (filele 50-53, 56-59).
Recomandarea specialistului, a vizat asigurarea pentru copii, a unui mediu cu elemente protective, care să-i asigure o stare bună de sănătate, reziliență, o dezvoltare armonioasă a personalității.
Reclamanta pe fondul actelor repetate de violență fizică, psihologică și economică, la care a fost supusă de către soț, manifestă un grad crescut de anxietate căruia cu greu îi face față, lipsă de concentrare, pierdere a încrederii de sine a valorii de sine și a controlului, stimă de sine redusă (filele 54-55).
Arată psihologul că stresul ridicat la care a fost supusă permanent, sentimentul de frică cauzat de actele de violență repetate, a loviturilor fizice primite de a lungul timpului pot conduce la declanșarea unor boli de către reclamantă.
În această situație, nu ar mai putea să se ocupe de creșterea și educarea minorilor, o mamă bolnavă este mai puțin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copiilor: hrană, casă, igienă, sănătate sau să-i protejeze pe aceștia de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale.
Chiar bunica maternă a pârâtului a recunoscut că a primit noaptea în casa ei, pe copiii și soția pârâtului bătuți și alungați din casă și adeseori și-a sfătuit nepotul să renunțe la băutură să se bucure de familie, de sărbători (fila 78).
Minorul Silver-V., potrivit declarației consemnată în procesul –verbal de la fila 75 dosar, nu își dorește să meargă acasă, nu are încredere că acolo ar fi în siguranță, nu crede că tatăl lui îi iubește, iar minorul D.-C. vrea la „casa mare”, care potrivit fraților mai mare, înseamnă centrul de la Gura-Humorului.
Reclamanta pe fondul actelor repetate de violență fizică, psihologică și economică, la care a fost supusă de către soț, a recunoscut în răspunsurile la interogatoriu, că manifestă un grad crescut de pierdere a încrederii de sine și a controlului, circumstanțe în care a ripostat violent la atacurile pârâtului (filele 76-77).
Prin urmare, în speță s-a confirmat relația tensionată dintre părți și comportamentul violent al pârâtului cu reclamanta și cu minorii.
Conform art. 2 din Legea nr. 217/2003 aceasta protectie victimelor violențelor în familie se realizeaza în conformitate cu principiul respectarii demnitatii umane si principiul prevenirii savârsirii actelor de violenta în familie.
Aceasta pentru ca „ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si întrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national” (art. 1 din Legea nr. 217/2003).
Probatoriul administrat în cauză, a stabilit faptul că pârâtul are un comportament violent față de reclamantă și copii, creându-le un mediu vătămător pentru dezvoltarea psihică a acestora, prin actele repetate de violență fizică, psihologică și economică.
Acest climat nu poate sub nici o formă să fie asimilat unui mediu cu elemente protective, care să-i asigure o stare bună de sănătate, reziliență, o dezvoltare armonioasă a personalității, așa cum recomandă specialistul.
Date fiind toate cele de mai sus reținute, în temeiul art. 23 din Legea nr. 217/2003 a admis acțiunea în ce privește emiterea unui ordin de protecție, acțiune astfel cum a fost precizată, cu luarea, pentru o durată de 6 luni a următoarelor masuri:
- evacuarea temporara a paratului din locuința proprietate comună, locuință situată în .; - reintegrarea reclamantei si a minorilor: M.-G. născută la 29.04.2000, L.-L. născută 18.05.1998, Silver-V. născut la 10.02.2002 și D.-C. născut la 25.11.2011, în locuința familiei; - obligarea pârâtului la păstrarea unei distante minime determinate-50 metri, fată de reclamantă si copii precum și față de unitățile de învățământ frecventate de cei 4 copiii, respectiv: Liceul „ V. L.”, Liceul „ N. B.”, Școala Generală Drăgușeni și Grădinița Comunei Drăgușeni; - interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamanta si minorii; - obligarea pârâtului la plata sumei de 500 lei lunar, sumă reprezentând contravaloarea cheltuielilor necesare copiilor pentru frecventarea instituțiilor de învățământ.
În temeiul art. 27 ind. 7 al.1 din Legea nr. 217/2003 prezentul ordin s-a comunicat de îndată structurilor Politiei Romane de la locuința victimei si a agresorului.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Onorariul avocat oficiu în sumă de 260 lei, pentru avocat M. A. a rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul aducându-i critici pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, a arătat că în mod greșit i s-a pus interdicție să nu se apropie 50 m de casă întrucât casa este bun comun de 18 ani și el nu are unde locui în altă parte; din ancheta socială efectuată în cauză rezultă că și reclamanta cu minorii au unde locui în acest imobil, dispun de tot confortul, însă el nu lucrează nicăieri și nu are de unde plăti cei 500 lei pe lună pentru copiii săi minori.
Legal citată, reclamanta intimată nu a formulat întâmpinare.
Apelul este nefondat.
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de apel invocate și dispozițiile legale incidente în materie, precum și probele din dosar, tribunalul constată următoarele:
Referitor la critica care vizează că imobilul casă este bun comun și că nu are unde locui, este de reținut faptul că în primul rând instanța nu a fost investită cu o acțiune de fond pentru luarea unor măsuri definitive în privința minorilor pentru a efectua o analiză comparativă a situației locative a părților în litigiu și că în cauză se impune a se analiza doar condițiile disp. art. 23 din Legea nr. 217/2003 privind starea de pericol invocată de reclamantă în care se află cei patru copii minori, dacă ar continua să locuiască cu pârâtul.
Obligația pârâtului la plata sumei de 500 lei lunar reprezintă cheltuielile necesare celor patru copii minori pentru frecventarea programului școlar, fiind stabilită în raport cu faptul că apelantul este o persoană aptă de muncă și poate realiza venituri în vederea întreținerii copiilor săi.
Pârâtul apelant mai susține că este bolnav cronic însă nu a depus nici un act medical în dovedirea acestei afirmații.
Cum nici unul din motivele invocate de pârât nu sunt susținute de probele din dosar și având în vedere că instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.
Potrivit art. 18 din OUG nr. 51/2008, „cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume”.
În speță, pârâtul ca parte căzută în pretenții și față de dispozițiile legale sus menționate, acesta va fi obligat să plătească Statului suma de 260 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat T. M., conform delegației nr. 3596/29.12.2015, care urmează a se avansa de Baroul de Avocați Suceava din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâtul L. I. L. declarat împotriva sentinței civile nr. 2687/21.12.2015 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, reclamantă intimată fiind L. C., ambii domiciliați în ., jud. Suceava
Obligă apelantul să plătească Statului suma de 260 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat T. M., conform delegației nr. 3596/29.12.2015, care urmează a se avansa de Baroul de Avocați Suceava din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Ianuarie 2016.
Președinte, A. S. | Judecător, L. C. | |
Grefier, L. S. Ș. |
Red. S.A
Jud. fond G. S.
Tehnored. S.L./4 ex./27.01.2016
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 17/2016.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
