Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1146/2015. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1146/2015 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 1146/2015
Dosar nr._ Plângere împotriva încheierii de CF.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1146
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.09.2015
PREȘEDINTE I. G.
JUDECĂTOR I. M.
GREFIER S. A.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamanții N. L. D., domiciliat în mun. Suceava, .,nr.66, ., T. V., domiciliat în mun. Suceava, Al.Jupiter, nr.11, .,județul Suceava și B. S., domiciliat în mun. Bacău, ..11, ., împotriva sentinței civile nr.6156 pronunțată la data de 23.12.2014 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. P., domiciliată în Slatina, ..10,județul O., C. M. I., domiciliat în Satu M., .,județul Satu M., M. C. G., domiciliată în Slatina, ..10,județul O. și Otobicu A. Dani9ela, domiciliată în București, ..21, ., sector 2..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul apelant T. V. și intimații C. P. și M. C. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare cu părțile, este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei, după care:
Instanța verificând actele și lucrările dosarului constată că s-a achitat de către apelanți taxa judiciară de timbru în sumă de 25 lei, pe care o anulează, calea de atac promovată în cauză fiind legal timbrată.
Reclamantul apelant T. V. învederează instanței faptul că are apărător pe av. Ostaficiuc A., motiv pentru care solciită lăsarea cauzei la a doua strigare .
Instanța, aduce la cunoștință reclamantului apelant faptul că av. Ostaficiuc A. nu are împuternicire avocațială la dosar, și acordă cuvântul părților prezente pe probe..
Pârâta intimată C. P. depune la dosar în copie un set de înscrisuri respectiv decizia nr.1746/2006 a Curții de Apel Suceava și încheierea de carte funciară nr.4387/2009 solicitând instanței încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar și cu cele depuse astăzi.
Reclamantul apelant T. V. solciită de asemenea încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar.
În temeiul art.479 al.2 Cod procedură civilă instanța, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosar și cu cele depuse la acest termen.
În timpul dezbaterilor se prezintă av. Ostaficiuc A. care substituie pe av. U. I. pentru apelanți.
Întrebate fiind părțile prezente astăzi în instanță arată că nu mai au de formulat alte cereri și solciită acordarea cuvântului la dezbateri.
Instanța, apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept în baza art.244 al.1 Cod procedură civilă, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul apelului.
Av. Ostaficiuc A. pentru apelanți solciită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru motivele expuse în cererea de apel, desființarea hotărârii primei instanțe, admiterea acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtele intimate C. P. și M. C. G., având pe rând cuvântul solciită respingerea apelului ca nefondat pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub nr._ la data de 08.04.2014, reclamanții N. L., T. V., B. S., proprietari 1/3 a imobilului cadastral_ înscris în CF_ UAT Suceava, au înțeles să aducă completări și observații cu privire la respingerea cererii de reexaminare nr.5554/12.02.2014, cu mențiunea că menținerea în continuare a înscrierii în CF 43319UAT Suceava a suprafeței de 250 mp teren arabil o consideră ilegală.
În acest sens, au arătat că în aprobarea acestei intabulări s-au strecurat confuzii legate de interpretarea corectă a prevederilor Legii 112/1995 și a Legii nr.18/1991. În același timp au constatat că planul de situație a fost admis cu toate că nu identifică zona, .>
Cu privire la documentele justificative atașate la încheierea nr._ au arătat:
Hotărârea nr.293/1996 considerată ca act principal în vigoare, este efectul Legii nr.112/1995 – « Legea caselor naționalizate » și care nu retrocedează terenuri sau « terenuri arabile » ci în mod obligatoriu « terenurile aferente » conform art.21 inserat în Hotărârea nr.293, chiar dacă au fost retrocedate, aleatoriu, fără expertiză, pe un nume ce nu îl identifică pe posesor (C. Gh.Gh și nu C. Gh.) confuzie creată de coincidența de nume tată-fiu, și substituită de C. Gh.GH. dar nesesizată la intabulare.
Au arătat că acești 1242 mp sunt fără echivoc « teren aferent » și trebuie obligatoriu pe ei să existe o construcție.
Au arătat că prin cea mai simplă deducție logică, citind art.21 și 26 din Legea nr.112/1995 se înțelege că teren aferent este suportul fizic al clădirii, confirmat definitiv și prin Decizia nr.1/1997 a Î.C.C.J.
Au arătat că nu poți să extragi din totalul de 1242 mp teren aferent 242 mp să-i transformi în teren arabil, să-i consideri un drept de proprietate și să-i intabulezi fiincă este un fals.
Contradicția totală este motivată legal și astfel: art.26 alin.(3) din legea nr.115/1995 și art.36 alin.(2) și (3) din Legea nr.18/1991: aceste suprafețe de teren care depășesc suprafața aferentă construcțiilor ce sunt dobândite în baza Legii9 nr.112/95, rămân în proprietatea statului și nu pot fi atribuite cumpărătorilor locuinței.
Au arătat că este fără dubiu faptul că cei 242 mp nu numai că nu sunt teren arabil dar nu sunt în proprietatea lui C. P. ș.a. fiindcă exced construcțiilor, ei fiind proprietatea statului.
Au invocat Decizia nr.362/2008 a C.A. Suceava: radierea celor 1242 mp teren intabulați ilegal și deci și a celor 242 mp teren aferent.
Au arătat că sentința civilă nr.1260/2008 a Judecătoriei Suceava identifică modul eronat de emitere a Hotărârii nr.293/96, iar la alin.17: situația juridică a suprafeței de 242 mp teren nu a fost soluționată în favoarea nimănui. Această sentință a hotărât definitiv și irevocabil « radierea celor 1242 mp teren și deci și a celor 242 mp teren aferent, aspect de care OCPI nu a ținut cont, sentința civilă nr.1260/2008 fiind definitivă, cu autoritate de lucru judecat.
De asemenea, au arătat că certificatul de moștenitor nr.32/2001 nu le dă niciun drept legal să se intabuleze cu cei 242 mp ca teren arabil fiindcă în proprietate se specifică « 1242 mp teren loc de casă împreună cu construcția de pe ea » și care este clar « teren aferent construcțiilor » sub incidența art.21 din Legea nr.112/1995 și din care fac parte și cei 242 mp, aspect de care ar fi trebuit să țină cont și OCPI.
Au arătat că cei 242 mp teren nu numai că sunt intabulați ilegal ca « teren arabil », dar nu sunt proprietatea lui C. P. și moștenitori, fiindcă sunt proprietatea statului.
Reclamanții au arătat că încheierea nr.4387/2009 a radiat definitiv cei 1242 mp teren aferent, deci și cei 242 mp teren aferent, iar extragerea celor 242 mp teren din total, transformarea lor în teren arabil, este o încălcare clară a autorității de lucru judecat, aspect de care OCPI nu a ținut cont.
Au arătat că toate încercările de anulare a titlului de proprietate nr.1525/1996 de ambele părți au fost respinse de toate instanțele care au hotărât definitiv și irevocabil că singura suprafață partajabilă pe ..5 este cea înscrisă în T.P. 1525 de 1000 mp teren curți-construcții. În același timp, aceleași hotărâri definitive și irevocabile au hotărât că suprafața de 242 mp teren este proprietatea statului, aspect recunoscut în fața instanțelor de C. Gh.Gh. și apoi de C. P., făcând referire la Decizia 1176/2002 a Tribunalului Suceava, dosar nr.2675/2002 (f.25-27) ; sentința civilă nr.5943/2001 a Judecătoriei Suceava 8alin.11), sentința civilă 1317/2010 a Judecătoriei Suceava (alin.16), sentința civilă nr.1176/28.05.2002 a Judecătoriei Suceava-rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr.3636/2000 a Tribunalului Suceava, respectiv decizia civilă nr.2252 din 18.09.2001 a C.A.Suceava irevocabile, Decizia civilă nr.3292/2002 alin.21.
Au arătat că deși nu a fost anulată, fiind în vigoare, Hotărârea nr.293/1996 este eronată, a restituit nejustificat întreaga suprafață de teren numai pe numele C. Gh. Cu greșita interpretare a art.21 din legea nr.112/95 fără să existe dovada modului de dobândire a dreptului de proprietate a întregii suprafețe – decizia nr.3636/2000 alin.13 (irevocabilă) a Tribunalului Suceava.
Reclamanții au arătat că Hotărârea nr.293/9.12.1996 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr.112/1995 a fost emisă în baza unui al act normativ ce nu are nici o legătură cu aplicarea Legii 18/1991, sentința civilă nr.5943/2001 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă, iar suprafața de 1242 mp fiind radiată prin încheierea nr.4387/2009-H.293/96 devine nulă. Cei 242 mp nu aparțin lui C. P. și moștenitori și chiar dacă ar fi aparținut ei trebuiau să fie intabulați ca teren aferent și în niciun caz ca teren arabil.
Au precizat că suprafața de 242 mp teren nu a fost predată în Patrimoniul fostului CAP Burdujeni, nefiind formulată vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit art.3 al.2 din Legea nr.169/96 DE MODIFICARE A Legii 18/1991 și deci nu a fost retrocedată, sentința civilă nnr.5943/2000 a Judecătoriei Suceava.
În concluzie, au arătat că intabularea celor 250 mp ca teren arabil este falsă. În cazul în care, chiar și cu aceste probe juridice, indubitabile, nu se vor radia cei 250 mp teren arabil din CF_ UAT, încheierea nr._/2013, înseamnă că se oficializează o încercare a numiților C. P. ș.a. de a intra ilegal prin fals în posesia unui teren ce aparține statului.
Deoarece nu există nici un act care să identifice că cei 250 mp sunt în proprietatea lui C. P. ș.a. « teren arabil », reclamanții au arătat că solicită radierea acestei suprafețe din CF_ UAT Suceava.
În dovedire, reclamanții au depus înscrisuri (f.7-103).
La data de 13.05.2014, reclamanții au depus precizări prin care au arătat că pârâți în cauză sunt: C. P., C. M. I., M. C. G. și Otobicu A. G..
Au arătat că solicită radierea din CF_ UAT Suceava a suprafeței de 250 mp, imobil amplasat în municipiul Suceava, ..5, intabulată ilegal pe numele pârâților ca teren arabil.
Au arătat că suprafața de 242 mp (în fizic măsurat 250 mp) reprezintă o suprafață de teren ce a depășit suprafața de 1000 mp înscrisă în TP nr.1525/1996, doar această din urmă suprafață a constituit obiectul partajului între părți, prin sentința civilă nr.5943/2001, pronunțată în dosar nr.3059/2001 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă și irevocabilă s-a stabilit « nici uneia dintre părți nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 242 mp conform dispozițiilor Legii nr.18/1991 ».
De asemenea, au arătat că pârâții nu se pot prevala de un act administrativ, respectiv Hotărârea nr.293/1996 emisă în baza Legii 112/1995.
Au menționat că în nenumăratele procese (multe inițiate de C. P.) nicio instanță nu a recunoscut această hotărâre, pentru această suprafață de teren nu s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, terenul nu este proprietatea pârâților și nu a fost proprietatea autorului lor comun.
Au mai arătat că prin intabularea acestei suprafețe de teren se îngrădește accesul la proprietățile lor ce au fost atribuite prin partaj.
Au indicat temeiul de drept, respectiv art.907,909 Cod civil, art.451 Cod procedură civilă.
În dovedire au depus la dosar înscrisuri, respectiv: T.P. nr.1525/1996, încheierea nr.4387/2009 a OCPI Suceava, sentința civilă nr.5943/2001 a Judecătoriei Suceava, certificat de moștenitor nr.32/2001, decizia nr.1176/2002 a Tribunalului Suceava, decizia nr.3636/2000 a Tribunalului Suceava, sentința civilă nr.1317/2000 a Judecătoriei Suceava, încheierea nr._/2013 emisă de OCPI Suceava, încheierea nr._ emisă de OCPI Suceava, certificat de moștenitor nr.11/2012, certificat de moștenitor nr.4/2014.
La data de 18.06.2014, pârâta Otobicu A. D. în nume personal, și în calitate de reprezentant judiciar, conform art.202 C. al celorlalți pârâți: C. P., M. C. G. și C. M. I., a formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă și prematur introdusă.
În fapt, au arătat că prin cererea de chemare în judecata reclamații au solicitat instanței radierea din CF_ UAT Suceava a suprafeței de 250 mp teren arabil, situat in Municipiul Suceava, .. 5, Județul Suceava. Terenul este proprietatea noastră, fiind moștenit de la autorul nostru C. G., conform Certificatului de Moștenitor nr. 32/02.04.2001 emis de BNP R. B.. La masa succesorala a intrat si imobilul format din construcție si teren, in suprafața de 1.242 mp, situat in Municipiul Suceava, .. 5, Județul Suceava. Imobilul menționat a fost restituit in natura Iui CURELAPJU G. prin Hotărârea nr. 293/9.12.1996, emisa de Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 112/1995. Concomitent, aceeași Comisie a emis Hotărârea nr. 294/9.12.1996 prin care s-a restituit în natura autorului reclamanților, C. C., apartamentul situat in Municipiul Suceava, .. 5A. fara teren aferent. Hotărârea nr. 294/9.12.1996 a rămas definitiva prin respingerea de către instanța a contestației formulate de C. C. (sentința civila nr. 4786/11.06.1997 - Judecătoria Suceava).
După moartea soțului său, autoarea reclamanților, C. M., a contestat Hotărârea noastră nr. 293/9.12.1996 (dosar nr. 7114/1998 aflat pe rolul Judecătoriei Suceava), solicitând instanței constatarea nulității absolute a acesteia, dar ulterior a renunțat la judecata (Încheierea din 31.03.1999. dosar nr. 7114/1998, Jud. Suceava).
Astfel, Hotărârea nr. 293/9.12.1996 nu a fost desființată de instanța si a reprezentat titlul de proprietate pentru suprafața de 1.242 mp teren menționat, ce a intrat la masa succesorala rămasa de pe urma autorului nostru C. G., iar ei pârâții sunt moștenitori legali, de buna credința, conform CM 32/02.04.2001.
Au arătat că reclamanții nu au contestat certificatul lor de moștenitor, ce reprezintă titlul lor de proprietate in baza căruia au solicitat deschiderea CF_ UAT Suceava.
Au arătat că motivele invocate de reclamanți pentru radierea din Cartea lor funciară a suprafeței de 250 mp teren menționat, au în vedere partajul succesoral încheiat pe marginea Titlului de proprietate nr. 1525/12.02.1996 emis lui C. P. G. în baza Legii 18/1991 (anterior obținerii Hotărârilor nr. 293 si 294/9.12.1996 emise de Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii 112/1995), prin care s-a reconstituit autorilor lor G., respectiv C. dreptul de proprietate asupra 1.000 mp teren, curți construcții situate în . teren a fost partajat parțial (800 mp) prin sentința civila nr. 4332/07.11.1988 pronunțata de Judecătoria Suceava (cate 399,5 mp fiecare) si diferența de 200 mp prin sentința civila nr. 1746/06.10.2006 pronunțata de Curtea de Apel Suceava (cate 100,5 mp fiecare).
Au menționat că întâi a fost emis Titlul de proprietate nr. 1525/12.11.1996 cu 1.000 mp reconstituiți ambilor autori moștenitori, peste care s-a suprapus Hotărârea nr. 293/9.12.1996 de restituire a 1.242 mp autorului nostru C. G., ca urmare a înscrierii acestuia in Anexa la Decretul de expropriere nr. 215/1989, în timp ce autorul reclamanților, C. C., nu a fost înscris în Anexa cu nicio suprafața de teren, ci numai cu construcție. Diferența de 242 mp a rămas în proprietatea autorului lor, întrucât, C. M. a renunțat la judecarea cererii de constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 293/9.12.1996. Apoi, C. M. a dorit sa completeze titlul emis în baza Legii 18/1991, adică la suprafața de 1.000 mp sa adauge diferența de 242 mp aflata în proprietatea autorului nostru C. G. (în baza Legii 112), a solicitat instanței anularea Titlului de proprietate nr. 1525/1996 in sensul celor menționate, dar cererea a fost respinsa ca nefondată (sentința civila 5943/30.10.2001 - Judecătoria Suceava si decizia nr. 1176/28.05.2002 - Tribunalul Suceava). Astfel, diferența de 242 mp a rămas numai în proprietatea autorului lor C. G., conform Hotărârii nr. 293/9.12.1996.
Motivarea cererii de radiere din Cartea lor funciara a suprafeței de 250 mp teren, ca urmare a faptului ca "nici uneia dintre părți nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 242 mp conform dispozițiilor L.18/1991" este nefondată, întrucât ei sunt proprietari în baza CM 32/2001, ca urmare a Hotărârii nr. 293/2006 (Lg.112/1995), după ce autorii reclamanților au renunțat să o conteste, iar completarea Titlului nr. 1525/1996 (Lg. 18/1991) cu aceasta suprafața a fost respinsa ca nefondată.
În drept, au arătat că reclamanții si-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 907 si 909 Cod civil.
Au arătat că reclamanții nu au prezentat o hotărâre judecătorească de anulare a Certificatului de moștenitor nr. 32/2001 (după defunctul C. G.), prin care au devenit proprietari de bună credința ( Hotărârea nr. 293/1996 nefiind desființată, a produs efecte juridice) a diferenței de 242 mp ce a excedat cei 1.000 mp supuși partajului judiciar de pe urma lui C. P. G.. Mai mult decât atât, reclamanții au încuviințat tacit acest act, prin necontestare.
Pârâții au arătat că se prevalează de dispozițiile art. 901 cod civil și susțin că au dobândit cu buna credința dreptul tabular de pe urma autorului lor C. G.. Ei au avut credința ca autorul lor avea toate însușirile cerute de lege pentru a transmite acest drept. Aceasta convingere se întemeiază pe prezumția exactității înscrierii drepturilor reale, CM 32/2001 si Hotărârea 293/1996 nefiind contestate de reclamanți. Buna credință este creatoare de drept chiar dacă s-ar dispune ulterior radierea dreptului autorului lor.
Față de toate aceste motive, susține excepția inadmisibilității și prematurității cererii formulate de reclamanți, ca urmare a neîndeplinirii dispozițiilor art. 908 Cod civil: (1) Orice persoana poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, daca: 1. înscrierea sau încheierea nu este-valabila ori actul in temeiul căruia a fost efectuata înscrierea a fost desființat, in condițiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii lor ori, după caz, emiterii lui; 2. dreptul a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea în cartea funciara nu mai este, din orice alte motive, în concordanta cu situația juridica reala a imobilului.... (4) Acțiunea în rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, după ce a fost admisa acțiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulata atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât si împotriva terților dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condițiile prevăzute la art. 909, cu excepția acțiunii întemeiate pe dispozițiile alin. (1) pct3 si 4, care nu poate fi pornita împotriva terților care si-au inscris vreun drept real, dobândit cu buna credința...."
Astfel, reclamanții nu au prezentat hotărâre judecătorească de anulare a.CM. 32/2001 pentru motive anterioare emiterii lui, respectiv hotărâre judecătoreasca de anulare a Hotărârii 293/1996 si astfel considera ca acțiunea in rectificare formulata este inadmisibila. De asemenea, reclamanții au introdus acțiune în rectificare înainte să fie admisă acțiunea de fond și astfel considera ca acțiunea în rectificare formulata este inadmisibila si prematur introdusa.
În plus, au susținut că acțiunea în rectificare formulata este inadmisibila, si prin raportarea calității lor de dobânditori de buna credința la dispozițiile art. 908, alin.(4) Cod civil.
Au menționat că susținerea reclamanților ca intabularea suprafeței de 250 mp le îngrădește accesul la proprietatea lor este neîntemeiata, întrucât ei le recunosc dreptul de servitute atât prin dezmembrarea terenului in doua loturi, respectiv lotul în suprafața de 727 mp cu nr. cadastral_ si lotul în suprafața de 15 mp cu nr. cadastral_, înscrise în CF_, cât și prin Declarația autentificata sub nr. 1035/06.06.2014 de Societatea Profesionala Notariala "N. SI ASOCIAȚII". Aceasta declarație de recunoaștere a dreptului de servitute al reclamanților urmează să fie înscrisă la OCPI Suceava, conform art. 908 alin. (2).
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibila si prematur introdusa, cu cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat pentru redactarea actelor procedurale necesare pe parcursul judecații, si daca este cazul, pentru reprezentarea lor în fata instanței.
În drept: art. 901. 907 alin. (3), 908 alin. (1), (2) si (4) Cc, precum si art. 207, 451 C..
Conform art. 223, 583 C. a solicitat instanței si judecarea în lipsa.
La întâmpinare au fost anexate înscrisuri, respectiv: Decretul de expropriere nr. 215/11.09.1989 cu Anexa; Hotărârea nr. 293/09.12.1996 emisa de Comisia Județeana pentru Aplicarea Legii 112/1995; încheierea din 31.03.1999 pronunțata de Judecătoria Suceava în dosarul nr. 7114/1998; Hotărârea nr. 294/09.12.1996 emisa de Comisia Jedeteana pentru Aplicarea Legii 112/1995; Sentința civilă 4786/11.06.1997 pronunțată de Judecătoria Suceava; Titlul de proprietate nr. 1525/12.11.1996 emis în baza Legii 18/1991; Sentința civilă nr. 5943/30.10.2001 pronunțata de Judecătoria Suceava; Decizia civila nr. 1176/28.05.2002 pronunțata de Tribunalul Suceava; Sentința civila nr. 4332/07.08.1988 pronunțata de Judecătoria Suceava; Sentința civila nr. 1746/06.10.2006 pronunțata de Curtea de Apel Suceava; Certificatul de Moștenitor nr. 32/2001 emis de BNP R. B.; încheierea nr._/29.01.2014 a OCPI Suceava; Referat de admitere dezmembrare imobil nr._/19.03.2014 - OCPI Suceava; decizia Curții de Apel Suceava nr.3202/12.11.2002.
La data de 10.07.2014, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare.
În primul rând, au arătat că pârâta Otobicu A. D. formulează întâmpinare în nume personal dar și în calitate de reprezentant judiciar al celorlalți pârâți, fiind invocate disp.art.202 din Codul de procedură civilă, însă în actele comunicate împreună cu întâmpinarea nu se regăsește dovada privind acest mandat așa cum se prevede în dispozițiile art.202 al.3 din Codul de procedură civilă. De asemenea, nu au cunoștință dacă judecătorul a stabilit prin încheiere o astfel de reprezentare, în consecință se impune îndeplinirea formalităților legale pentru a se conforma procedurii în această materie.
Au arătat că pârâții invocă valabilitatea unor acte care ar fi justificat înscrierea în cartea funciară așa cum au și făcut-o de altfel – Certificatul de moștenitor nr.32/02.04.2001 emis de BNP R. B., Hotărârea nr.293/09.12.1996 emisă de Comisia județeană pentru aplicarea Legii 112/1995 însă omit esențialul, hotărârile judecătorești de partaj judiciar, mai exact sentința civilă nr.5943/2001 a Judecătoriei Suceava, definitivă și irevocabilă prin care s-a stabilit că suprafața de 242 mp nu a fost reconstituită nimănui, ci doar suprafața de 1000 mp.
Au precizat că certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate, ei neavând niciun interes în a cere anularea acestuia, în plus nici nu ar justifica vocație succesorală după defunctul în cauză.
În ce privește hotărârile emise în baza Legii 112/1995 au arătat că acestea nu pot fi invocate ca temei al dreptului de proprietate pentru teren deoarece în temeiul Legii 18/1991 această suprafață de teren nu a fost reconstituită și nu a fost obiectul acțiunii de partaj.
Referitor la cele două excepții invocate, a inadmisibilității și prematurității cererii, reclamanții au solicitat a fi respinse motivat de faptul că promovarea unei atare cereri nu este condiționată de existența unei hotărâri de anulare a certificatului de moștenitor (de altfel acesta nici nu face dovada dreptului de proprietate), iar referitor la prematuritate (nu este motivată această excepție), având în vedere faptul că au formulat cerere pe cale administrativă la OCPI Suceava și că au acționat în instanță cu plângere împotriva respingerii cererii.
Au arătat că își mențin în totalitate cele menționate în acțiune și în precizările depuse la data de 13.05.2014.
La data de 02.10.2014, pârâta C. P., a depus în completarea întâmpinării depuse de pârâți în data de 18.06.2014, noi precizări referitoare la actele administrative și juridice emise ce au stat la baza proprietății din ..5 reclamată de N. L. în prezentul dosar.
A arătat că suprafața reclamata de 242 m.p. (măsurata de ei fizic la 250 mp) ce excede suprafeței de teren de l000 mp curți și construcții din titlul 1525/12.02.1996 drept de proprietate al lui C. P. G., nu face obiectul legii 18/1991. Motiv pentru care nu s-a emis nici un act de proprietate in temeiul legii 18/1991.
Suprafața de 242 mp măsurata la 250 mp ca drept al lui C. P. G. a fost judecat, deci exista AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT, sent.civ.5943/2001, decizia Tribunalului 1176/2002, decizia Curții de Apel 3292/2002 toate din Suceava, care resping cererea de majorare de la l000 mp la 1242 mp făcuta de reclamanta C. M. autoarea lui N. L, acte explicate și depuse la întâmpinarea din 18.06.2014. În decizia tribunalului 1176/2002 pagina 1 ultimul aliniat, consilierul Primăriei pentru legea 18/1991 precizează „C. M. nu este moștenitoare a lui C. P. Gh.” Deci nu este îndreptățită la moștenire, cu atât mai mult nepotul de soră N. L..
Reclamanții solicită anularea C.F._/12.12.2013 cu suprafața de 742 mp din . întocmita incorect. Precizează ca Hot.293/09.12.1996 emisa de Consiliul Județean Suceava-Comisia de aplicare a legii 112/1995, emisa după ce s-a emis titlul 1525/12.02.1996 (care era greșit), hotărârea este emisa ca temei al art.2 alin 1 si alin 2,si art.21 din legea 112/1995 care se referă la teren.
Hotărârea 293/1996 a autorului lor este definitiva prin prescripție - termenul de prescripție este prevăzut de art.18 din legea 112/1995 prin expirarea termenului de 30 zile de la comunicare în care se puteau depune contestații de Primărie și persoane îndreptățite, motiv pentru care nici o instanță nu a anulat-o. Dovada fiind autoritatea de lucru judecat-încheierea judecătoriei din 31.03.1999, depusă la dosar ca anexă la întâmpinarea din 18.06.2014.
Hotărârea 293/9.12.1996 nu este desființata și ca dovada, au anexat decizia Curții de apel -362/15.12.2008 de anulare a C.F. 19.486/1.08.2007 motivată de instanța, ca la întocmirea c.f. nu s-a ținut seama de cei 500 mp ai lui C. M. autoarea lui N. L, deci s-a anulat CF si nicidecum hotărârea 293/1996.
A citat din decizia 362/2008 pagina 4 alin 5 rândul 5..."Pârâții se pot prevala de hot.293/1996( care nu este desființata) pentru suprafața de 242 mp TEREN ce exced suprafeței de 1000 mp înscrisă în titlul 1525/96
Suprafața de 250 mp reclamata, intabulata 242mp ce face obiectul legii 112/1995, inclusa în cei 742 mp sunt parte din hot.293/1996 neanulata, nedesființata, formata dupa calculele UAT Suceava din: 399,5 mp din sent.civ.4332/1988+100,5 mp atribuiți prin decizia de partaj suplimentar 1746/2006 din dosar + 242 mp atribuiți prin legea 112/1995 temei al art. 21 din lege menționat în Hot.293/96.
Menționează din art.21 legea 112/995: "odată cu restituirea în natura si dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândește si dreptul de proprietate asupra terenurilor-aferente așa cum au fost determinate la trecerea în proprietatea statului, adică suprafața construita expropriată si despăgubită ( 112mp+131mp= 242 mp) inclusa in terenul de 1242 mp achitat de autorul lor C. Gh.G. conform adresei 2286/12.06.1996 menționata și în hot.293/96 pe care a anexat-o.
Au arătat că odată cu emiterea Hot.293/1996 s-a emis de Comisia de aplicare a legii 112/1995 și fratelui său, respectiv lui C. Gh.C. Hotărârea 294/12.12.1996 anexată la întâmpinarea din 18.06.2014 în temeiul art.2 aliniat l fără alin 2 și fără art.21 din legea 112/1995, deci nu avea dreptul de proprietar pe casa si teren ci doar dreptul de chiriaș. Nerestituirea terenului de comisie a fost determinat de faptul ca nu s-a restituit despăgubirile plătite de stat în Septembrie 1989 neridicate din culpa sa timp de 3 ani prevăzuți de legea prescripției, care s-au prescris înainte de apariția legii 112/1995 respectiv la 1.01.1993. nejudecata pentru ridicarea prescripției. C. Gh. C. solicita în instanță terenul atribuit prin sent.civ.4332/1988 însă instanța respinge acțiunea invocând art.18 din legea 112/1995 adică expirarea termenului de prescripție până când putea depune despăgubirea. Dovada autoritatea de lucru judecat sentinței civile a Judecătoriei 4786/1997 anexată la întâmpinarea din l8.06.2014, acte pe care reclamanții le-au eludat și s-au folosit de un act anulat de decretul de expropriere 215/1989 si legea 112/995.
Decizia Curții de Apel Suceava 1746/2006 de partaj succesoral suplimentar sent.civ.4332/1988 prin care se atribuie diferența de 201 mp teren curți construcții socotiți de instanțe ca nepartajați în anul 1988 ce mențineau indiviziunea, îi atribuie în cote de 100,5 mp moștenitorilor autorilor lor G. si C.. Întrucât expertul Nicutari P. nu a găsit la dosarul privind reconstituirea dreptului de proprietate a lui C. P. G. prin titlul 1525/1996 a celor 1000 mp, procesul verbal cu măsurătorile parcelei ce trebuia să indice suprafața construită și separate a curților, temei al art.23 si 27 din legea 18/1991, Tribunalul a dispus măsurarea de expert a suprafeței de 1000 mp TEREN (fără să specifice teren agricol, curți sau construcții) la cererea lui C. M. care a solicitat măsurarea celor 1000 mp din spate către . componenta lui, din care sa se deducă suprafața partajata in 1988 de 799 mp care includea si construcțiile expropriate de 242mp din anexa la decret, formate din 112mp + 130mp = 242mp, parte din 1000 mp. Diferența de teren rămasa 1000 mp - 799mp = 201mp teren curții construcții nominalizați in titlu a fost atribuit în cota 1/2, respectiv de 100,5mp.
A arătat că N. L. solicita anularea C.F._ cu suprafața de 250 mp intabulata 242mp teren agricol încadrat de UAT Suceava ca agricol deoarece nu se afla pe ea nici-o construcție si este situata în fața construcției către . exproprierea în interes național, terenul a făcut obiectul legii 112/1995. Ea a rezultat ca diferența între 1242mp teren expropriat ce au făcut obiectul Hot.293/1996 si 1000 mp curți construcții din titlul 1525/1996. De asemeni reclamantul N. precizează ca i-a îngrădit accesul la locuința, or ei deși plătesc taxe si impozite pe 742 mp au acceptat servitute prin dezmembrarea C.F. conform planului, prin C.F._ si_ de 15 mp. Reclamanții au dus în eroare pe inginerul care le-a întocmit schița cadastrală fără să respecte nici-o schița de partaj indicate de instanțe, si din dorința lor au mărit tendențios lățimea la 7.52 prin micșorarea lungimii a suprafeței de 500 mp măsurata la 510 mp. si fără să aibă acces la . înscrisului de pe schița cadastrală că suprafața de teren din fata parcelei de 500mp către . lor.
A solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și abuzivă, cu cheltuieli de judecată.
Instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din 14.11.2014, instanța a calificat excepția inadmisibilității și prematurității, ca apărări de fond.
Prin sentința civilă nr.6156 din data de 23.12.2015, Judecătoria Suceava a respins acțiunea formulată de reclamanții N. L. D., T. V., B. S., în contradictoriu cu pârâții C. P., C. M. I., M. C. G. și Otobicu A.-D., ca neîntemeiată.
A respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
A obligat reclamanții la plata sumei de 1000 lei către pârâta Otobicu A. D. cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat radierea din CF_ UAT Suceava a suprafeței de 250 mp, imobil amplasat în municipiul Suceava, ..5, intabulată ilegal pe numele pârâților ca teren arabil.
Instanța a reținut că prin încheierea nr._ din 29.01.2014, a O.C.P.I. Suceava, s-a admis cererea numitei C. P., prin care s-a solicitat înscrierea în cartea funciară a suprafeței de 742 m.p., situată în mun. Suceava, .. 5, identică cu imobilul_ și s-a intabulat dreptul de proprietate, asupra acestui imobil, în favoarea pârâților, în cotă de 1/4 pentru fiecare, în temeiul T.P. 1525 din 12.02.1996, a hotărârii nr. 293 din 09.12.1996 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, a sentinței civilă nr. 4332 din 07.11.1988 a Judecătoriei Suceava, a sentinței civilă nr. 453 din 18.02.2004 a Judecătoriei Suceava și deciziei nr. 1746 din 06.10.2006 a Curții de Apel Suceava.(f.32-34, 64-74)
În susținerea cererii formulate, reclamanții au arătat că suprafața de 242 mp (fizic măsurat 250 mp) reprezintă o suprafață de teren ce a depășit suprafața de 1000 mp înscrisă în TP nr.1525/1996, doar această din urmă suprafață a constituit obiectul partajului între părți, prin sentința civilă nr.5943/2001, pronunțată în dosar nr.3059/2001 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă și irevocabilă. De asemenea, au arătat că pârâții nu se pot prevala de un act administrativ, respectiv Hotărârea nr.293/1996 emisă în baza Legii 112/1995, hotărâre care nu a fost recunoscută de nicio instanță și în consecință terenul nu este proprietatea pârâților. (f.108)
Având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
După decesul părinților, în baza certificatelor de moștenitor C. G. (autorul pârâților) a solicitat în contradictoriu cu fratele său C. C.(autorul reclamanților), partajarea averii compusă din suprafața de 799 m.p. teren cu casă și anexe gospodărești, iar prin sentința civilă nr. 4332 din 07.11.1988, Judecătoria Suceava a luat act de tranzacția dintre părți, fiecare primind un corp de clădire și o suprafață de 399,5 m.p. teren aferent situat în mun. Suceava, ..64)
După apariția Legii nr.18/1991, moștenitorilor defunctului C. P. G. (C. C. și C. G.), li s-a emis T.P. nr.1525/1996, pentru suprafața totală de 7000 m.p. teren intravilan, situat în Burdujeni, mun. Suceava, formată din două trupuri de teren arabil și respectiv suprafața de 1000 m.p. teren curți construcții situată în ..111)
Prin decizia nr. 1746/06.10.2006, Curtea de Apel Suceava a procedat la partajarea diferenței de 201 m.p. teren intravilan, care reprezintă diferența dintre suprafața de 799 m.p. teren ce a făcut obiectul partajului dintre părți în dosarul nr. 5504/1988 al Judecătoriei Suceava, soluționat prin sentința civilă nr. 4332 din 07.11.1988 și suprafața de 1000 m.p. teren curți construcții situată în . în titlul comun al părților, fiecăreia dintre părți, fiindu-i atribuit în natură, câte o suprafață de teren de 100,5 m.p.
De asemenea, instanța reține că s-au emis două hotărâri ale Comisiei Județene, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, prin care s-au restituit bunuri expropriate prin Decretul 215/1989, respectiv hotărârea nr. 293 din 09.12.1996, prin care s-a restituit autorului pârâților C. G., apartamentul situat în mun. Suceava, .. 5 și suprafața de teren aferentă de 1242 m.p. și hotărârea nr. 294 din 09.12.1996, prin care s-a restituit autorului reclamanților C. C., apartamentul situat în mun. Suceava, ..5.(f.153,155)
Împotriva hotărârii nr. 294 din 09.12.1996, a formulat contestație C. C., fiind nemulțumit de faptul că nu i-a fost restituită suprafața de teren aferentă apartamentului, însă prin sentința civilă nr. 4786 din 11.06.1997 pronunțată de Judecătoria Suceava, a fost respinsă contestația ca nefondată. (f.156)
Împotriva hotărârii nr. 293 din 09.12.1996, a formulat contestație C. M., autoarea reclamanților, solicitând constatarea nulității absolute, dar ulterior a renunțat la judecată, așa cum rezultă din încheierea din 31.03.1991, pronunțată în dosarul nr. 7114/1998.(f.154)
Față de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 71/2011 conform cărora înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil, instanța a avut în vedere în prezenta cauză dispozițiile Legii nr. 7/1996 în forma în vigoare la data emiterii hotărârii Comisiei Județene nr. 293 din 09.12.1996 și nu dispozițiile Noului Cod Civil, chiar dacă înscrierea dreptului pârâților în Cartea Funciară nr._ UAT Suceava, s-a făcut la data de 29 ianuarie 2014, ulterior intrării în vigoare a Codului civil.
Potrivit disp. art. 35 din Legea nr. 7/1996, în forma aflată în vigoare la data de 09.12.1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității și prematurității formulării cererii, excepții invocate prin întâmpinare și calificate de instanța ca apărări de fond, instanța a reținut că pârâții, arată că reclamanții nu au prezentat hotărâre judecătorească de anulare a certificatului de moștenitor 32/2001 și nici de anulare a hotărârii nr. 293/1996, considerând astfel, că acțiunea în rectificare formulată de reclamanți este inadmisibilă.
Instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 7/1996, orice persoană poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost greșit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Având în vedere situația de fapt astfel cum a fost reținută mai sus, deși reclamanții contestă existența vreunui titlu de proprietate în favoarea pârâților cu privire la suprafața de 242 m.p., aceștia nu au depus la dosar, înscrisuri din care să rezulte că pârâților li s-a invalidat titlul în baza căruia s-au intabulat cu această suprafață de teren și nici vreo hotărâre judecătorească de anulare a certificatului de moștenitor nr. 32/2001, după defunctul C. G., prin care pârâții au devenit proprietari pe suprafața de 242 m.p, ca urmare a deschiderii succesiunii după autorul lor.(f.171)
Astfel, în ceea ce privește diferența de 242 m.p., teren ce excede suprafeței de 1000 m.p. înscrisă în T.P. 1525/1996, instanța reține că reclamanții nu au făcut dovada desființării hotărârii nr.293/1996, emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, fapt pentru care aceasta se bucură de putere deplină, stând la baza intabulării dreptului de proprietate a pârâților, contrar celor susținute de reclamanți. Prin urmare, atâta timp, cât potrivit mențiunilor din cuprinsul Hotărârii nr. 293/1996 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii 112/1995, aceasta putea fi atacată cu drept de contestație în termen de 30 zile, drept de care autorii reclamanților au și uzat, ulterior înțelegând însă să renunțe la judecată, instanța respinge ca neîntemeiată apărarea reclamanților cu privire la faptul că pârâții nu se pot prevala de acest act administrativ.
În continuare, instanța a reținut că reclamanții, arată în apărare, că cei 242 m.p., nu aparțin autorului comun al părților, defunctului C. P. G., aspect care este confirmat și de sentința civilă nr.5943 din 31.10.2001, pronunțată în dosarul 3059/2001, prin care s-a respins solicitarea de includere în T.P. 1525/1996 și a suprafeței de 242 m.p, reținându-se că acest teren nu a fost predat în patrimoniul CAP, nefiind de altfel, formulată cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991. (f.8-14).
Instanța a reținut că s-a stabilit cu putere de lucru judecat, potrivit considerentelor sentinței indicate mai sus, rămasă definitivă și irevocabilă, că niciuneia dintre părți nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 242 m.p, însă acest aspect se raportează la dispozițiile legii nr. 18/1991, care are o procedură specifică și pentru care instanța nu a putut să se substituie organelor abilitate legal și într-un alt cadru decât cel prevăzut de lege pentru recunoașterea dreptului de proprietate în favoarea părților. S-a concluzionat, că Hotărârea nr. 293/1996 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii 112/1995 a fost emisă în baza unui alt act normativ, dispozițiile acestuia neputând substitui actele Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, abilitată să pună în aplicare Legea 18/1991. În consecință, instanța reține că deși nu s-a reconstituit dreptul de proprietate conform dispozițiilor Legii nr. 18/1991, acest aspect nu aduce atingere valabilității hotărârii nr. 293/1996 emisă în baza unui alt act normativ, distinct de procedura reconstituirii dreptului de proprietate.
Mai mult, reclamanții arată că intabularea acestei suprafețe de teren în favoarea pârâților, îngrădește accesul la proprietatea lor, ce le-a fost atribuită prin partaj, însă instanța reține că aceste apărări nu au relevanță în cauza de față, problema accesului la proprietate și a servituților de trecere, nefăcând obiectul prezentei cauze. În schimb, aceste apărări au importanță doar în ceea ce privește justificarea interesului reclamanților în formularea prezentei acțiuni. În plus, pârâta O. A.-D. a recunoscut dreptul de servitute al reclamanților, așa cum rezultă din declarația autentificată sub nr. 1035/06.06.2014, de Societatea Profesională Notarială N. și Asociații și a procedat la dezmembrarea, în acest scop a întregului terenul, în două loturi (f.175-182)
În consecință, raportat la dispozițiile legale menționate mai sus, instanța a apreciat că nu este dat niciunul dintre motivele de rectificare a înscrierii din cartea funciară, în favoarea pârâților cu privire la suprafața de 242 m.p., actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nefiind invalidat printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În plus, reținând situația juridică astfel cum a fost identificată anterior, instanța constată că nu ne aflăm în prezența unei inscrieri care nu corespunde situației juridice reale, nejustificându-se astfel, radierea înscrierii dreptului de proprietate în favoarea pârâților, în cartea funciară_ UAT Suceava privind suprafața de 242 m.p., situată în mun. Suceava, .. 5, identică cu imobilul_.
În plus, deși reclamanții se prevalează în sprijinul acțiunii formulate de sentința civilă nr. 1260 din 05.03.2008, pronunțată de Judecătoria Suceava având ca obiect plângere carte funciară și menținută prin decizia nr. 362 din 15.12.2008 a Curții de Apel Suceava, prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în favoarea pârâților în C.F. nr._ a UAT Suceava, cu nr. cadastral 7034, în suprafață de 1242 m.p., situată în mun. Suceava, .. 5, instanța a reținut că această hotărâre a avut în vedere întreaga suprafață de 1242 m.p., litigiul de față având ca obiect doar parte din această suprafață, respectiv 242 m.p.(f.80-86). Astfel, instanța a constatat că nu se poate reține incidența autorității de lucru judecat raportat la sentința indicată anterior, neavând același obiect și cauză, reținându-se însă cu putere de lucru judecat că fiecare dintre părți poate solicita intabularea dreptului de proprietate, cu câte 500 m.p. teren intravilan, situat în Burdujeni, .. 5 iar pârâții se pot prevala de hotărârea nr.293/09.12.1996, întocmai cum au și procedat, intabulându-se cu suprafața de 399,5 m.p. +100,5 m.p.+ 242 m.p., în total 742 m.p.
Pentru motivele expuse mai sus, instanța a respins cererea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.
În baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă și având în vedere soluția expusă mai sus, instanța a obligat reclamanții la plata către pârâta Otobicu A. D. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial conform chitanței nr. 48 din 03.06.2014 depuse la dosar, f.226. Instanța a reținut că deși pârâta C. P. a solicitat obligarea reclamanților și la plata sumei de 1800 lei cheltuieli cu transportul pe ruta Slatina O.-București-Suceava, nu a făcut dovada acestor cheltuieli, motiv pentru care respinge ca neîntemeiată solicitarea acesteia.
De asemenea, având în vedere că reclamanții au picat în pretenții, instanța a respins cererea acestora de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței au formulat apel reclamanții N. L. D., T. V., B. S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a acțiunii, în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata si cu înlăturarea obligației reclamanților de a plăti paraților cheltuieli de judecata.
În motivarea apelului au arătat faptul că, inițial a fost înregistrata o cerere de chemare in judecata din partea lor în care au arătat ca sunt proprietarii imobilului identificat cadastral cu parcela_ înscrisa in CF_ UAT Suceava in cote de 1/3 parți indivize. Cererea făcea referire la respingerea cererii de reexaminare nr.5554/12.02.2014 si menținerea in continuare in înscrierii in CF_ a suprafeței de 250 mp. teren arabil.
Au criticat faptul ca la admiterea cererii de intabulare au fost interpretate în mod incorect prevederile Legii 112/1995 si prevederile Legii 18/1991 în sensul ca prin Legea 112/1996 nu au fost retrocedate terenuri arabile ci doar terenuri aferente,ca prin Hotărârea nr.293/1996 ar fi fost retrocedat un teren fără un plan de situație, în favoarea unei persoane ce nu îl identifica pe posesor, că pe întreaga suprafața de 1242 mp ar fi trebuit sa existe o construcție, că suprafața de teren pentru care s-a făcut intabularea fiind un teren ce excede suprafața aferenta construcțiilor el devine proprietate de stat.
Au mai precizat ca prin sentința civila nr. 1260/2008 a Judecătoriei Suceava s-a menționat ca suprafața de 242 mp nu a fost restituita cuiva anume si ca Hotărârea nr.293/1996 a fost emisa în mod eronat.
In fine în urma derulării mai multor litigii, inclusiv de partaj succesoral (soluționat definitiv si irevocabil) s-a stabilit ca suprafața de teren ce se cuvine a fi partajata este cea de 1000 mp înscrisa in TP nr.1525/1996 si au enumerat hotărârile judecătorești ce au avut ca obiect si aceasta suprafața de teren. Suprafața de 242 mp teren nu a fost predata fostului CAP Burdujeni, nu a fost formulata o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate privata,ca intabularea s-a făcut in mod eronat.
La data de 13.05.2014 au făcut precizări in sensul ca au indicat ca pârâți in cauza pe: C. P., C. M. I., M. C. G., OTOBICU A. G., că suprafața de 242mp (măsurata în fizic 250 mp) reprezintă o suprafața ce excede celei de 1000 mp înscrisa in TP nr.l 525/1996, suprafata ce a fost partajata conform sentinței civile nr.5943/2001 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă si irevocabilă si în care s-a stabilit „nici uneia dintre părți nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 242 mp conform dispozițiilor Legii 18/1991”.
Mai mult, intabularea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafața de teren îngrădește accesul la proprietățile reclamanților, proprietăți ce au fost atribuite ca urmare a partajului succesoral in contradictoriu si cu parații din aceasta cauza.
Pârâții au formulat întimpinări prin care au cerut a fi respinsă acțiunea invocând apărări pe cale de excepții - a inadmisibilității si prematuritații actiunii precum si pe fond. S-a susținut ca autorului lor-C. C. i-a fost restituit in natura apartamentul situat in municipiul Suceava, ..5A fără teren aferent ,ca prin Hotărârea nr.293/09.12.1996 emisa de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii 112/1995 a fost atribuit doar autorului lor suprafața de 242 mp,ca suprafața a fost trecuta in Certificatul de Moștenitor nr.32/2001 si ca aceste acte nu au fost anulate.
In urma analizei materialului probator administrat în cauza instanța a calificat excepțiile invocate drept apărări de fond,a considerat ca reclamanții nu au depus nici un act din care sa rezulte ca diferența de 242 mp teren ce excede suprafeței de 1000 mp înscrisa in CF nr.l 525/1996 ar fi fost anulata prin anularea Hotărârii nr.293/1996 si ca deși s-a stabilit ca pentru suprafața de 242 mp nu s-a reconstituit dreptul de proprietate nici unei persoane, împrejurarea trebuie raportata la dispozițiile Legii 18/1991,in consecința a respins acțiunea si a obligat reclamanții la plata cheltuielilor de judecata.
Sentința este nelegala si netemeinica deoarece:
Instanța a omis a avea in vedere încheierea OCPI 4387/2009 prin care a fost radiata suprafața de 242 mp având în vedere sentința civila nr.l260/2008 a Judecătoriei Suceava si decizia nr.362/2008 a Curții de Apel Suceava.
Instanța a dat o interpretare eronata noțiunii de teren aferent construcției cu trimitere la suprafața de 242 mp întrucât dispozițiile art.21 din Legea 112.1995 prevăd Odată cu restituirea in natura si dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândește si dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, ori pe acei 242 mp teren ar trebui sa fie o constructie, Hotărârea nr.1/1997 a ICCJ a stabilit ca prin teren aferent in condițiile art.21 din Legea 112/1995 se înțelege suportul fizic al clădirii retrocedate. Suprafața de 242 mp are destinația arabil si nu poate instanța sa transforme aceasta suprafața in teren aferent construcției. In cursul cercetării recursului privind partajul judiciar chiar parata C. M. a solicitat partajarea suprafeței de 1.000 mp rămasa nepartajata prin sentința civila nr.4332/1998 prin care s-a partaja casa si terenul aferent. Este până la evidenta ca locuința era si este amplasata pe suprafața de 1000 mp si nu pe suprafața de 242 mp. Dreptul comun in materia proprietății asupra terenurilor îl constituie Legea 18/1991 cu modificările ulterioare, în temeiul acestei legi suprafața de teren reconstituita si partajata a fost de 1000 mp teren.
Certificatul de Moștenitor nr.32/2001 nu constituie titlu de proprietate, reclamanții nici nu îl puteau anula pentru ca nu aveau vocație după defunctul C. G..
Suprafața de 242 mp nu a fost predata in patrimoniul fostului CAP Burdujeni, nu a fost formulata vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si, logic, nu a fost inclusa in partajul succesoral.
Cei doi frați C., autorul reclamanților si al pârâților, au împărțit in anul 1988 conform sentinței civile nr.4332/1988 a Judecătoriei Suceava moștenirea părinților, respectiv casele si suprafața de 799 de teren aferent construcțiilor, adică suprafața de 799 mp, cate 399,5 mp pentru fiecare. Ulterior a fost partajata diferența până la 1000 mp. Alt teren nu au avut in proprietate.
Precizează ca suprafața acestui teren in anul 1966 avea 1242 mp,ca s-a procedat la o aliniere stradala, s-a intrat in curtea si s-a preluat de către stat fără nici un act si fără vreo despăgubire acest teren.
Nu există nici un act doveditor al proprietății pentru suprafața intabulata abuziv,este evident ca li se îngrădește proprietățile lor partajate anterior si ca nu doresc a beneficia de bunăvoința paraților prin crearea unor servituți.
Intimata OTOBICU A. - D., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii apelanților de rectificare in Cartea funciara ca inadmisibila, solicitând astfel instanței de apel sa se pronunțe asupra excepției de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata, excepție pe care am ridicat-o la instanța de fond, dar asupra căreia instanța nu s-a pronunțat, calificând-o drept apărare de fond.
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca prin acțiunea in rectificarea înscrierilor in Cartea Funciara se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzatoare făcute in cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulara cu situația juridică reala a imobilului, această acțiune având, de obicei, un caracter subsidiar, fiind grefata pe o altă acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia. In speța, înalta Curte a reținut ca este inadmisibila acțiunea in rectificarea mențiunilor din cartea funciara in sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular, in condițiile in care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabila, cu precizarea ca aspectele vizând valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua credința nu pot fi examinate in cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciara. (Decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013 pronunțata in recurs de Secția I civila a înaltei Curți de Casație si Justiție având ca obiect rectificare CF).
De fapt, instanța de fond urmează același raționament juridic ca cel indicat, intimații, in susținerea excepției de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata in lipsa prezentării de către apelanți a unei hotărâri judecătorești de anulare a Hot. 293/1996 (Lg. 112/1995) si a CM 32/2001, dar raportează acest raționament la dispozițiile art. 36 din Legea 7/1996 si nu la dispozițiile Codului Civil, susținere pe care și-o însușesc, dar se pronunța in sensul respingerii cererii de chemare in judecata ca neîntemeiata, când ar fi trebuit sa o respingă ca inadmisibila, in sensul Deciziei ICCJ nr. 3583/10.09.2013 a Secției I Civile.
Consideră ca instanța de fond, in mod corect, a reținut legalitatea înscrierii in Cartea funciara nr._ UAT Suceava a dreptului nostru de proprietate, dovedit prin CM 32/2001 ce a preluat efectele juridice ale Hot. 293/1996 (Lg. 112/1995) pentru suprafața de 242 mp si prin Sentința civila nr. 5943/2001 a Judecătoriei Suceava pentru suprafața de 500 mp, in total 742 mp.
Cât privește susținerea apelanților ca CM 32/2001 nu este act de proprietate, invocă dispozițiile Art. 1133 Cod Civil „Efecte: (1) Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor legal sau testamentar, precum si dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptând asupra bunurilor din masa succesorala, in cota care se cuvine fiecăruia.”
Față de natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de moștenitor, noi parații ca moștenitori ai lui C. G. nu mai sunt obligați sa facă dovada dreptului de proprietate al defunctului, ci opun reclamanților Certificatul de moștenitor nr. 32/2001 prin care au devenit proprietari de buna credința ( Hotărârea nr. 293/1996 nefiind desființată, a produs efecte juridice) a diferenței de 242 mp ce a excedat cei 1.000 mp supuși partajului judiciar de pe urma lui C. P. G.. Mai mult decât atât, apelanții au încuviințat tacit actele lor de proprietate, atât Certificatul de moștenitor 32/2001, cât si Hotărârea nr. 293/2006 a Comisiei de Aplicare a Legii 112/1995 prin necontestare. Or, din moment ce pentru defunct înscrisurile prin care a dobândit bunurile imobile sau mobile au făcut dovada dreptului de proprietate, aceeași dovada o face si actul subsecvent întocmit în baza acestora, respectiv certificatul de moștenitor care are aceeași natura juridica si putere doveditoare.
Astfel, sunt proprietarii suprafeței de 724 mp teren, înscriși legal in CF_ UAT Suceava, iar rectificarea înscrierii dreptului de proprietate in CF se poate face numai după prezentarea din partea apelanților a unei hotărâri judecătorești de desființare a CM 32/2001.
Art 36 din Legea nr. 7/1996:
„Orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotărâre judecătorească definitiva si irevocabila s-a constatat ca:
-înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
-dreptul înscris a fost greșit calificat;
-nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
-înscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situația reala si actuala a imobilului.”
In lipsa acestei contestări, așa cum prevede art. 36 din Legea 7/1996, raționament juridic preluat si de art. 907 alin. (3) Cod civil susținem ca acțiunea reclamanților este inadmisibila, fiind totodată si prematur introdusa.
Pentru toate aceste motive, solicită respingerea apelului ca inadmisibil si prematur introdus, cu cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat pentru redactarea actelor procedurale necesare pe parcursul judecații.
In drept au fost invocate disp. art. 205 C..
Intimatele C. P. si M. C. au formulat întîmpinare în care au arătat că susțin motivele in drept formulate în întâmpinarea lui Otobicu A. si răspund la toate pretențiile si motivele cererii reclamanților.
In primul rând arată că reclamanții: N. L. este moștenitorul mamei sale Scheleti L. prin CM. 11/2012, B. S. este moștenitorul mamei sale B. G. prin CM 4/2014 si împreuna cu T. V. sunt moștenitori pe cota 1/3 din 500 mp.teren situat in . din Suceava moștenit de la autoarea lor C. M. prin CM.100/2006,pentru care au întocmit prin OCPI Suceava CARTEA FUNCIARA NR_/2011 de 500 mp.
Reclamanții nu sunt moștenitorii autorului lor C. Gh.G. prin CM 32/2001 si nici ai lui C. P. G. prin titlul de proprietate 1525/1996, nu exista nici un act juridic sau administrativ care sa le confere un drept de proprietate mai mare de 500 mp primiți de la autoarea lor. Mai mult autoarea lor, C. M., a solicitat in mai multe procese majorarea titlului de proprietate 1525/1996 al socrului ei C. P. G. de la 1000mp. la 1242 mp. si conform sentințelor de la dosarul_, rezultă ca instanțele au respins majorarea ceruta.
Terenul de 242 mp nu este proprietatea lui C. P. ei fac parte din cei 1242 mp teren din HOTĂRÂREA 293/9.12.1996 emisa de Consiliul Județean Suceava autorului C. Gh.G., cu drept de proprietate temei al art.2 al.1,2 și art.21 din LEGEA 112/1995, hotărâre contestata de C. M. pentru nulitate, dar a renunțat la acțiunea de nulitate, conform ÎNCHEIERII JUDECĂTORIEI SUCEAVA 31.03.1999 existenta la dosar, astfel Hot.293/1996 rămâne definitiva prin prescripție temei al art.18 si art. 22 din legea 112/1995 prin care devine TITLUL DE PROPRIETATE si a stat la baza CM.32/2001 nefiind desființata de nici-o instanța. Fac precizarea ca prin Decizia Curții de Apel Suceava 362/2008 reclamanții au cerut anularea Cârtii noastre funciare_/2007 pentru suprafața de 1242 mp, instanța anulează cartea funciara dar nu dispune anularea Hot.293/1996 si face precizările in pag.4 alin.5 ca: „ De subliniat este faptul ca atât reclamanții cât si pârâții pot solicita intabularea dreptului lor de proprietate asupra terenurilor menționate atât în sentința civila 4332 din 7 noiembrie 1988 a Judecătoriei Suceava cât si a Deciziei civile 1746 din 6 octombrie 2006 a Curții de Apel Suceava, respectiv cate 500 mp. teren intravilan (nefiind teren agricol) situat in Burdujeni, . pârâții se pot prevala de Hotărârea 293 din 9 .12.1996 (care nu a fost desființată) pentru diferența de 242 mp teren ce excede suprafeței de 1000 mp înscrisa in titlul de proprietate 1525 / 1996 a lui C. P. G.. De acest text a ținut seama OCPI Suceava la întocmirea noii Cărti Funciare_ /2013 transmisa paraților C. P., Otobicu A., M. C., C. M. I. prin încheierea_/2013, si a stat in atenția Judecătoriei Suceava la emiterea sent.civ.6156/23.12.2014 care este legala si temeinica.
In apelul formulat de reclamanții N. L., T. V. si B. S., invocă cererea 5554/12.02.2014 întocmita în nume propriu de N. L., prin care primește si răspunsul OCPI de respingere in urma reexaminării intabulării in cartea funciara_/12.12.2013 a moștenitorilor C. P., Otobicu A., M. C., C. M. I., cu suprafața de 742 m.p. situata în . ce este corecta pentru suprafața care cuprinde si suprafața reclamata de 242 m.p..
Proprietatea din . a făcut obiectul redobândirii prin legea 112/29.11.1995,si nu a făcut obiectul legii 18/1991,deoarece la data de 22.12.1989 nu mai era deținuta de persoane fizice si era deținuta de stat si administrata de stat (prin Consiliul Județean Suceava) si nu de Primărie .
Decretul de expropriere 215/13.09.1989 a fost de interes N. si nu LOCAL si conform legii 18/1991 artic.4 aliniat 3: „ ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC DE INTERES N. SE FACE DE CĂTRE ORGANELE PREVĂZUTE DE LEGE (legea 112/1995)”. Prin decretul 215/1989 s-au expropriat proprietatea lui C. Gh. G. cu suprafața de 1242 m.p. teren pe care se situa casa de locuit de 112 m.p. si casa de locuit a fratelui sau, C. Gh.C. de 131 m.p, fără teren, drepturi de proprietate pe care le obținuseră prin partajul dreptului de proprietate al tatălui lor C. P. G. conform sent.civ.4332/1988 în care s-a menționat partajarea întregii proprietăți de 1242 m.p. si nu 799mp. cum s-a interpretat.
Legea 112/1995 articolul 2, aliniat 2, prevede: „ Dobândirea dreptului de proprietate este condiționat de restituirea sumei primita ca despăgubire actualizate in condițiile prevăzute de art. 13 din legea 112/1995 „ iar articolul 21 din legea 112/1995 prevede: „ ca odată cu restituirea in natura,si dobândirea dreptului de proprietate se dobândește si dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente (reclamanții in apel nu duc textul pana la capăt) asa cum au fost determinate la date trecerii in proprietatea statului” respectiv 1242 mp. dând o alta interpretare care sa îi avantajeze.
Ori C. Gh. C. conform legii nu a primit dreptul de proprietar ci doar dreptul la restituirea CONDIȚIONATA, emițându-se de Consiliul Județean Suceava - administratorul imobilelor-numit de legea 112/1995, HOTĂRÂREA 294/9.12.1995 lui C. Gh. C. doar in temeiul artic.2 alin.l numai cu dreptul de chiriași F. DREPTUL DE PROPRIETAR prevăzut de art.2 alin 2 si artic.21, întrucât nu a achitat despăgubirile plătite de stat,din culpa lui C., ne ridicând sumele plătite in 1989 prescrise după 3 ani, respectiv in 1993 cu mult înainte de apariția legi 112/29.11.1995. Hotărârea a fost atacată, dar instanța Judecătoriei Suceava respinge acțiunea de cerere teren prin sent. Civ. 4786/11.06.1997 invocând prescripția prevăzuta de art.18 din legea 112/1995, acte de care reclamanții nu au făcut niciodată uz, ducând in eroare instanțele si OCPI Suceava.
Reclamanți sunt specializați in substituirea si înlocuirea autorului lor, pe care o fac si in acest apel, așa cum au procedat si in decizia tribunalului de partaj 498/2006 .
Răspund celor 6 puncte din cerere:
1-Instanța nu a omis încheierea OCPI Suceava nr.43 87/2009, a înțeles ca este o comunicare făcuta de aceasta unitate lui N. L. la data de 24.02.2009 când mama lui Scheleti L. era parte in procesul de anulare carte funciara 18B£3 /2007 pentru suprafața de 1242 m.p. care cuprindea si cei 242 m.p. pentru care s-a emis sent.civ. 1260/2008 a Judecătoriei Suceava si Decizia 362/2008 a Curții de Apel Suceava. Insa instanțele au radiat cartea funciara de 1242 mp., dar nu au anulat Hotărârea 293/1996 a autorului lor care a stat la baza cerif. de moștenitor 32/2001.
2.Instanta nu a interpretat eronat noțiunea de TEREN AFERENT CONSTRUCȚIEI cu trimitere la 242 m.p. prevăzuta de art.21 din legea 112/1995, ci reclamanții nu au dus textul pana la capăt, așa cum au arătat mai sus, adică 1242 m.p. teren includea si terenul caselor de locuit; 112mp locuința lui G. si 130 mp locuința lui C., insa terenul total de 1242 mp a fost achitat statului de C. Gh.G., autorul lor conform adresei 2286/1996 a RAUGCL Suceava ,C. ne achitând nici un metru de teren.
3.-Certificatul de moștenitor 32/2001 constituie actul lor de moștenire prevăzut prin noua reglementare art. 1133 alin 1 din noul Cod Civil si da eficienta Artic.46 din Constituția României care prevede ca DREPTUL DE MOȘTENIRE ESTE GARANTAT ,au devenit proprietari prin buna credința, hotărârea 293/1996 nu este DESFINTATA cum afirma reclamanții.
4.-Suprafața de 242 m.p., parte din 1242m.p. situații in . hot. 293/1996 nu au fost înregistrați în CAP, iar moștenitorii C. Gh.G. si C. Gh.C. nu au făcut cerere la Primărie pentru reconstituirea suprafeței de 1000 m.p in temeiul legii 18/1991, ca drept al lui C. P. G.. Primăria s-a folosit de o cerere falsa prin semnături făcuta de C. M., autoarea lor ,constatata prin expertiza grafologica făcuta de Politia Suceava.
5.- Reclamanții acum recunosc ca prin sent. Civ.4332/1988 s-au partajat casele, curțile-de 443m.p. si 799 m.p., care nu erau așa cum precizează reclamanții, TEREN AFERENT CONSTRUCȚIILOR, ci conform mențiunii făcuta de Judecătoria Suceava in sent.4332/1988 cei 399,5m.p atribuiți fiecărui moștenitor G. si C. reprezentau terenul agricol care in temeiul Decretului 93/1973 era atribuit ca lot ajutător fiecărui moștenitor pana la 1500 m.p. Declarația reclamanților ca s-a intrat in curte si s-a preluat de stat terenul fără nici un act si fără despăgubiri de teren este ne adevărată ,Consiliul Județean a achitat despăgubiri lui G. in valoare de 31 mii lei si lui C. in valoare de 39 mii lei, menționați in cuprinsul hot. 293 si 294/1996.
6.- Au arătat actul doveditor al moștenirii si depun copie după toate actele indicate in prezenta,au fost de buna credința si pe lângă suprafața luata abuziv, le-au asigurat trecerea la proprietatea lor . La intabularea lor reclamanții nu au respectat schițele cu lățimea de 6,30 m. pe care au mărit-o la 7,52 m. micșorând lungimea de la 80 m. la 65 m. pentru a obține o suprafața mai mare de 500 m.p. Le-au acordat servitute prin dezmembrarea Cărții Funciare_/2013 astfel:
Cartea funciara_ cu suprafața de 727 m.p. care aparține lui C. P., Otobicu A., M. C., C. M. I. in cota ¼ care include si cei 242 mp.teren si doar in anexa descrierea terenului OCPI Suceava clasifica cei 250mp din 727mp ca teren agricol, anexata la Dosar 4002/2014.
Cartea funciara_ cu suprafața de 15 m.p. ce reprezintă servitute folosita de reclamanții N. L.,T. V., B. S., anexata la Dosar_ .
Solicită cheltuieli de judecata privind transportul de la Slatina la Suceava, dus-întors, și lasă la aprecierea instanțelor valoarea transportului.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea nr._/29.01.2014 a OCPI Suceava s-a admis cererea pârâtei C. P., prin care s-a solicitat înscrierea în cartea funciară a suprafeței de 742 m.p., situată în mun. Suceava, .. 5, identică cu imobilul_ și s-a intabulat dreptul de proprietate, asupra acestui imobil, în favoarea pârâților, în cotă de 1/4 pentru fiecare, în temeiul T.P. 1525 din 12.02.1996, a hotărârii nr. 293 din 09.12.1996 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, a sentinței civilă nr. 4332 din 07.11.1988 a Judecătoriei Suceava, a sentinței civilă nr. 453 din 18.02.2004 a Judecătoriei Suceava și deciziei nr. 1746 din 06.10.2006 a Curții de Apel Suceava.(f.32-34, 64-74) .
Prin cererea formulată la data de 08.04.2014 reclamanții N. L. D., T. V. și B. S., au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. P., C. M. I., M. C. G. și Otobicu A. D., radierea din CF:_ UAT Suceava a suprafeței de 250 mp teren situat pe raza municipiului Suceava, ..5 intabulată integral pe numele pârâților.
În acest sens, au arătat că suprafața de 242 mp( fizic măsurat 250 mp) reprezintă o suprafață de teren ce a depășit suprafața de 1000 mp înscrisă în TP nr.1525/1996, doar această din urmă suprafață a constituit obiectul partajului între părți, prin sentința civilă nr.5943/2001, pronunțată în dosar nr.3059/2001 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă și irevocabilă. De asemenea, au arătat că pârâții nu se pot prevala de un act administrativ, respectiv Hotărârea nr.293/1996 emisă în baza Legii 112/1995, hotărâre care nu a fost recunoscută de nicio instanță și în consecință terenul nu este proprietatea pârâților. (f.108 ds. fond).
Din actele dosarului rezultă că în baza certificatului de moștenitor, C. G. ( autorul pârâților) a solicitat în contradictoriu cu fratele său C. C.(autorul reclamanților), partajarea averii compusă din suprafața de 799 m.p. teren cu casă și anexe gospodărești, iar prin sentința civilă nr. 4332 din 07.11.1988, Judecătoria Suceava a luat act de tranzacția dintre părți, fiecare primind un corp de clădire și o suprafață de 399,5 m.p. teren aferent situat în mun. Suceava, ..64 ds. fond)
În temeiul Legii nr.18/1991, moștenitorilor defunctului C. P. G. (C. C. și C. G.), li s-a emis T.P. nr.1525/1996, pentru suprafața totală de 7000 m.p. teren intravilan, situat în Burdujeni, mun. Suceava, formată din două trupuri de teren arabil și respectiv suprafața de 1000 m.p. teren curți construcții situată în ..111 ds.fond)
Prin decizia nr. 1746/06.10.2006, Curtea de Apel Suceava a procedat la partajarea diferenței de 201 m.p. teren intravilan, care reprezintă diferența dintre suprafața de 799 m.p. teren ce a făcut obiectul partajului dintre părți în dosarul nr. 5504/1988 al Judecătoriei Suceava, soluționat prin sentința civilă nr. 4332 din 07.11.1988 și suprafața de 1000 m.p. teren curți construcții situată în . în titlul comun al părților, fiecăreia dintre părți, fiindu-i atribuit în natură, câte o suprafață de teren de 100,5 m.p.
De asemenea, s-au emis două hotărâri ale Comisiei Județene, pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, prin care s-au restituit bunuri expropriate prin Decretul 215/1989, respectiv hotărârea nr. 293 din 09.12.1996, prin care s-a restituit autorului pârâților C. G., apartamentul situat în mun. Suceava, .. 5 și suprafața de teren aferentă de 1242 m.p. și hotărârea nr. 294 din 09.12.1996, prin care s-a restituit autorului reclamanților C. C., apartamentul situat în mun. Suceava, ..5.(f.153,155 ds. fond).
Împotriva hotărârii nr. 294 din 09.12.1996, a formulat contestație C. C., fiind nemulțumit de faptul că nu i-a fost restituită suprafața de teren aferentă apartamentului, însă prin sentința civilă nr. 4786 din 11.06.1997 pronunțată de Judecătoria Suceava, a fost respinsă contestația ca nefondată. (f.156 ds . fond)
Împotriva hotărârii nr. 293 din 09.12.1996, a formulat contestație C. M., autoarea reclamanților, solicitând constatarea nulității absolute, dar ulterior a renunțat la judecată, așa cum rezultă din încheierea din 31.03.1991, pronunțată în dosarul nr. 7114/1998.(f.154 ds. fond).
În ceea ce privește dispozițiile legale incidente în cauză, asemenea primei instanțe, tribunalul reține că, față de dispozițiile art.74 din Legea nr.71/2011 conform cărora înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil, vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârșirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil, astfel că, în mod corect prima instanță a avut în vedere în prezenta cauză dispozițiile Legii nr. 7/1996 în forma în vigoare la data emiterii hotărârii Comisiei Județene nr. 293 din 09.12.1996 și nu dispozițiile Noului Cod Civil, chiar dacă înscrierea dreptului pârâților în Cartea Funciară nr._ UAT Suceava, s-a făcut la data de 29 ianuarie 2014, ulterior intrării în vigoare a Codului civil.
Primul motiv de apel vizând nelegalitatea înscrierii pârâților în cartea funciară pentru motive privind condițiile de validitate ale Hotărârii nr.293/09.12.1996 emise în baza Legii nr.112/1995, în sensul că la admiterea cererii de intabulare au fost interpretate în mod incorect prevederile acestei legi, se constată nefondat deoarece:
Potrivit art.22 din Legea nr.7/1996 – Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative, vor înlocui acordul de voință cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.
În speță, Hotărârea nr.293/09.12.1996 emisă de Comisia Județeană de aplicare a legii nr.112/1996- organ administrativ jurisdicțional, este un act jurisdicțional care dispune asupra constituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.112/1996 și îndeplinește cerințele prevăzute de art.22 din Legea nr.7/1996 pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară a beneficiarului /beneficiarilor constituirii dreptului de proprietate.
De asemenea, potrivit art.29 al.1 din Legea nr.7/1996, registratorul de carte funciară admite cererea de intabulare dacă înscrisul este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege, indică numele părților, individualizează imobilul printr-un identificator unic, este însoțit de o copie extrasului de CF pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
Din economia textelor de lege sus citate, rezultă că registratorul de carte funciară are obligația de a verifica aspectele formale ale cererii de intabulare și nu aspectele care țin de fondul dreptului.
Prin urmare, în ceea ce privește diferența de 242 mp teren ce excede suprafeței de 1000 mp teren înscrisă în TP nr.1525/1996 se reține că, Hotărârea nr.293/1996 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.112/1995 nefiind desființată ori anulată, produce efectele depline ale unui act administrativ jurisdicțional care dispune asupra constituirii dreptului de proprietate în favoarea pârâților și poate sta în mod legal la baza intabulării dreptului de proprietate al pârâților în cartea funciară.
Susținerea reclamanților apelanți în sensul că nici uneia dintre părți nu i s-a reconstituit în baza Legii nr.18/1991 dreptul de proprietate asupra suprafeței de 242 mp teren ( aspect reținut cu autoritate de lucru judecat în considerentele sentinței civile nr.5943/31.10.2001 a Judecătoriei Suceava pronunțată în dosar nr.3059/2001) nu aduce nici o atingere valabilității Hotărârii nr.293/1996 emisă în baza legii nr.112/1995, act normativ distinct de legea nr.18/1991 care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate la care reclamanții apelanți fac referire.
De asemenea, fără temei susțin apelanții că prima instanță nu a avut în vedere încheierea OCPI 4387/2009 prin care a fost radiată suprafața de 242 mp având în vedere sentința civilă nr.1260/2008 a Judecătoriei Suceava și decizia civilă nr.362/2008 a Curții de Apel Suceava.
Referitor la acest aspect în mod corect prima instanță a reținut că, deși reclamanții se prevalează în sprijinul admiterii acțiunii de sentința civilă nr.1260/05.03.2008 a Judecătoriei Suceava, menținută prin decizia nr.362/15.12.2008 a Curții de Apel Suceava, prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în favoarea pârâților în CF: nr._ a UAT Suceava cu nr. cadastral 7034, în suprafață de1242 mp, situată în mun. Suceava, ..5, se constată că această hotărârea avut în vedere întreaga suprafață de 1242 mp, iar litigiul de față are ca obiect doar parte din această suprafață, respectiv suprafața de 242 mp și că nu se poate reține incidența autorității de lucru judecat raportat la sentința civilă indicată anterior, neavând același obiect și cauză, reținându-se însă cu putere de lucru judecat că fiecare din părți poate solicita intabularea dreptului de proprietate cu câte 500 mp teren intravilan situat în Burdujeni, ..5, după cum pârâții se pot prevala de Hotărârea nr.293/09.12.1996, întocmai cum au și procedat, intabulându-se cu suprafața de 399,5 mp+100,56mp+242mp, în total 742 mp.
În speță, reclamanții neagă dreptul de proprietate al pârâților asupra suprafeței de 250 mp teren, solicitând radierea dreptului cu privire la imobilul înscris în cartea funciară în favoarea acestora.
Conform art.33 al.(1) și (2) din legea nr.7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
De asemenea, conform art.36 din același act normativ „ Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.”
În raport de prevederile legale sus menționate, acțiunea în rectificare este, în principiu, o acțiune accesorie, grefată pe acțiunea principală care constituie suportul său juridic, respectiv pe acțiunea care însoțește dreptul subiectiv lezat sau vătămat de înscrierea nevalabilă, inexactă, precum și acțiunea în anulare, în rezoluțiune, în reziliere, etc. a actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în cartea funciară.
O astfel de acțiune poate avea și caracter principal, când este formulată separat de acțiunea de fond sau este fondată pe alte temeiuri juridice decât nevalabilitatea sau ineficacitatea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea însă, în ambele situații, dreptul de a cere rectificarea înscrierilor de carte funciară este un drept subiectiv accesoriu, derivând din dreptul real sau de creanță vătămat prin înscrierea existentă în cartea funciară.
Cum reclamanții apelanți nu au făcut dovada că Hotărârea nr.293/09.12.1996 emisă de Comisia Județeană Suceava de aplicare a legii nr.112/1995 prin care autorului pârâților C. G. i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, act care împreună cu certificatul de moștenitor a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară în favoarea pârâților, nu a fost invalidat, desființat ori anulat, în mod corect prima instanță a respins acțiunea, deoarece art.36 din legea nr.7/1996 ( art.34 forma anterioară a legii), condiționează dreptul la acțiune în rectificarea cărții funciare de existența în prealabil a unei hotărâri judecătorești care să constate că a intervenit una din situațiile prevăzute de acest text de lege, în speță că nu sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Invocând considerentele deciziei civile nr.3583/10.09.2013a ÎCCJ având ca obiect „ Rectificare carte funciară” prin care s-a reținut că este inadmisibilă acțiunea în rectificarea mențiunilor în cartea funciară în sensul radierii dreptului de proprietate tabular, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, intimații au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, lucru ce nu este posibil în contextul în care prima instanță a respins acțiunea ca nefondată iar intimații nu au înțeles să formuleze apel în cauză prin care să conteste această modalitate de soluționare a litigiului.
De fapt, prima instanță și-a fundamentat soluția pronunțată în cauză pe același raționament juridic cu cel indicat de intimați, respectiv lipsa prezentării de către reclamanți a unei hotărâri judecătorești de anulare a Hotărârii nr.293/1996 emisă în baza legii nr.112/1995, raționament pe care, date fiind circumstanțele speței, l-a raportat în mod corect la dispozițiile art.33 și 36 din legea nr.7/1996.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.480 al.1 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat și va menține hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Având în vedere că pârâții intimați nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată avansate în apel, în baza art.453 al.1 Cod procedură civilă, cererea acestora privind obligarea reclamanților apelanți la plata cheltuielilor de judecată din apel va fi respinsă ca nefondată.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE :
Respinge apelul formulat de reclamanții N. L. D., domiciliat în mun. Suceava, .,nr.66, ., T. V., domiciliat în mun. Suceava, Al.Jupiter, nr.11, .,județul Suceava și B. S., domiciliat în mun. Bacău, ..11, ., împotriva sentinței civile nr.6156 pronunțată la data de 23.12.2014 de Judecătoria Suceava în dosar nr._, intimați fiind pârâții C. P., domiciliată în Slatina, ..10,județul O., C. M. I., domiciliat în Satu M., .,județul Satu M., M. C. G., domiciliată în Slatina, ..10,județul O. și Otobicu A. D., domiciliată în București, ..21, ., sector 2, ca nefondat.
Respinge cererea intimaților C. P. și M. C. G. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.09.2015.
Președinte Judecător Grefier
I. G. I. M. S. A.
Red. IG/Tehnored.SA/9 ex/Judecător fond M. C.
| ← Ordin de protecţie. Hotărâre din 19-01-2016, Tribunalul SUCEAVA | Fond funciar. Decizia nr. 530/2015. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|








