Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1171/2012. Tribunalul SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1171/2012 pronunțată de Tribunalul SUCEAVA la data de 31-05-2012 în dosarul nr. 1171/2012
DOSAR_ - revendicare imobiliară -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1171
Ședința publică din 31 mai 2012
Președinte: C. N. M.
Judecător: G. F. F.
Judecător: F. L.
Grefier: G. F.
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta S. A. – prin procurator S. T. împotriva sentinței civile nr. 1416 din 21 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dosarul nr._, pârâți-intimați fiind I. E., P. C., H. C., H. M., L. D., H. E. și ..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au raspuns mandatar S. T. pentru recurenta-reclamantă, asistată de avocat G. M. și avocat C. G. și intimatul-pârât H. M., asistat de avocat B. S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că la dosar s-a depus de către recurenta-reclamantă, dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 87 lei și procedează la anularea acesteia.
Întrebate fiind, apărătorii părților arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Instanța, constatând că în cauză nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat G. E., pentru recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea corectă a cadrului procesual și a situație de fapt, întrucât hotărârea atacată este nelegală și netemeinică. Susține că în cauză sunt date disp. art. 304 pct. 2,4,6,8 și 9 Cod procedură civilă. Hotărârea atacată a fost pronunțată de către un alt magistrat decât cel care a participat la dezbaterile în fond asupra cauzei, prima instanță nu a cercetat fondul cauzei și nu s-a pronunțat cu privire la expertiză. În mod greșit a fost respinsă acțiunea, în motivare prima instanță nu s-a pronunțat asupra actelor de proprietate, a titlurilor de proprietate, a extraselor de CF. Există o hotărârea irevocabilă din care rezultă că S. A. este moștenitoare după V. C. și S. M.. P. sentința civilă nr. 1244/2006 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a stabilit calitatea lui S. A. de moștenitor. Pârâții sunt terți față de certificatul de moștenitor. Mai arată că a invocat prescripția întrucât un certificat a fost emis în 2005, cererea reconvențională formulată este peste termenul de 3 ani, prevăzut de art. 67/1958. Instanța în mod greșit a stabilit cadrul procesual. În rejudecare, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și obligarea pârâților să lase lui S. A. suprafața de teren, respingerea cererii reconvenționale întrucât este introdusă peste termenul de 3 ani, cu plata cheltuielilor de judecată.
Avocat C. G. pentru recurenta-reclamantă arată că susține motivele invocate de către avocat G. E. în totalitate și depune concluzii scrise.
Apărătorul intimaților-pârâți H. E., H. C., Iacobeciuc E., L. D., H. M. și P. C. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu plata cheltuielilor de judecată. Susține că criticile invocate sunt nefondate, din probatoriul administrat rezultă că pârâții aveau interes în răsturnarea prezumției relative create de sentința din 2006. Arată că este vorba despre o prezumție relativă, s-a dovedit interesul legitim, termenul invocat de 3 ani curge de la data la care pârâții au luat la cunoștință de acest act. Data la care a fost înscris în CF actul se poate avea în vedere. Cererile reconvenționale sunt introduse în termen. Mai arată că nu se poate stabili care membrii ai familiei au făcut acte de acceptare a succesiunii.
Avocat C. A. arată că S. A. nu a fost parte din nici unul din acele dosare.
Avocat G. E. arată că calitatea de moștenitor nu se compară cu certificatul de moștenitor.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
TRIBUNALUL:
Asupra cauzei de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 15 iunie 2009 și înregistrată sub nr._, reclamanta S. A. prin procurator S. T. a chemat în judecată pe pârâții I. E., P. C., H. C., H. M., Luceascu D., H. E., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să-i oblige pe pârâți să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul pe care aceștia îl ocupă pe nedrept, identic cu următoarele parcele din CF 1026 a .: 859, 4807, 4808/7, 4808/14, 4808/23, 4808/24, 4809, 4808/32 și 4808/34.
În motivare, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare după bunica sa Waller C., născută Alexander, decedată la 28.09.1929, acceptând succesiunea după mama Koneczny M., decedată la 12.02.1976. Conform acestora din urmă și înscrierile din CF nr. 1026 a ., autoarea sa a avut în proprietate terenurile identice cu parcelele arătate mai sus. P. sentința civilă nr. 1059/05.10.2004 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosar 1435/2004 s-a admis acțiunea în rectificare tabulară dispunându-se înscrierea în CF nr. 1026 în sensul că a fost înscrisă ca proprietar anterior Caroline Waller. Ulterior, prin sentința civilă nr. 1244 din 11.10.2006, Judecătoria C-lung Moldovenesc a dispus înscrierea dreptului său de proprietate în CF nr. 1026 a . calitate de unică moștenitoare – nepoată de fiică a defunctei Waller Caroline.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
P. încheierea din 18 decembrie 2009, la cererea reclamantei, a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă ..
Pârâții Hîrceag E., Hîrceag C. și Iacobeiciuc E., legal citați, au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția uzucapiunii prev. de 1841, 1842 Cod civ. din 1864 iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare pârâții au arătat că terenurile care fac obiectul litigiului și pe care aceștia le stăpânesc de mai multe zeci de ani au fost dobândite prin împroprietărire la reforma agrară din 1945 fie prin acte de vânzare cumpărare. Aceștia au arătat că posesia lor asupra terenului a fost una utilă, pașnică, sub nume de proprietar, întrunind condițiile cerute de lege pentru a putea uzucapa.
Pârâții Hîrceag E., Hîrceag C. și Iacobeiciuc E. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat constatarea nulității absolute a Certificatului de moștenitor de calitate nr. 106/02.11.2005 și a Certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006 și radierea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei din CF nr. 1026 a . cu privire la parcelele nr. 4806/1, 4808/14, 4808/23, 4808/32, 4808/34, 4808/141 și 4808/143.
În motivarea cererii, pârâții au arătat că în legătură cu Certificatului de moștenitor de calitate nr. 106/02.11.2005 că este inadmisibil ca printr-un certificat de moștenitor din 2005 să se constate că o persoană decedată în 1929 a fost moștenită de către o altă persoană decedată în 1976, fără să se respecte termenul legal de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, pentru a se putea stabili cu certitudine că succesiunea a fost acceptată tacit sau expres. În legătură cu Certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006, pârâții au arătat nu există nici o dovadă că S. A. a acceptat tacit sau expres moștenirea lăsată de bunica sa Koneczny Waller.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu 30 lei taxă judiciară de timbru și 0,9 taxă judiciară de timbru.
Cererea reconvențională a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 115, 119 Cod proc. civ., Legea nr. 7/1996, art. 689 și urm din Cod civ. din 1864.
Pârâții Hîrceag M., P. C. și L. D., legal citați, au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția prescripției achizitive.
În motivare, pârâții au arătat că reclamanta nu justifică un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra CF nr. 1026 a . întrucât nu există nici un act sau dovadă din care să rezulte că după Karoline Waller ar fi acceptat cineva tacit sau expres moștenirea. Mai arată pârâții că persoanele care folosesc terenul ce face obiectul CF nr. 1206 justifică cu acte posesia lor utilă din generație în generație.
Pârâții Hîrceag M., P. C. și L. D. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat constatarea nulității absolute a Certificatului de moștenitor de calitate nr. 106/02.11.2005 și a Certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006 și radierea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei din CF nr. 1026 a ..
În motivarea cererii reconvenționale, pârâții au invocat aceleași motive ca și pârâții Hîrceag E., Hîrceag C. și Iacobeiciuc E.
Cererea reconvențională a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 115, 119, 274 Cod proc. civ., art. 34 din Decretul lege nr. 115/1938 rap. la art. 36 din Legea nr. 7/1996, art. 24, 28 din Decretul Lege nr. 115/1938 rap. la art. 1840 – 1842, 689, 700, 724 Cod civ. din 1864.
Pârâta ., a formulat întâmpinare prin care a arătat că numai instanța de judecată poate să stabilească adevărul. Mai arată pârâta că Waller Karoline – autoare, Waller M., fiică, B. A., fiica lui M. și S. A., fiica lui Buzek A., deci al III lea grad de rudenie, atestat cu acte de stare civilă ca moștenitoare legală, căreia i s-a atribuit conform legilor fondului funciar 10 ha pădure conform Legii nr. 1/2000 din . de 24, 5961 ha, o altă suprafață de 11,13 ha a fost stabilit dreptul de proprietate prin sentința civilă nr. 478/19.03.2008 a Judecătoriei Vatra Dornei, din care 3,3 ha pe vechiul amplasament.
În temeiul art. 167 Cod proc. civ. instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu doi martori, cu expertiza topo și cu înscrisuri, pentru pârâții H. E., Iacobeiciuc E., H. C. proba cu înscrisuri, cu expertiza topo și doi martori pentru fiecare pârât iar pentru pârâții P. C., H. M. și L. D. proba cu înscrisuri și doi martori.
Instanța, din oficiu, a solicitat dosarele succesorale nr. 115/2005, în care s-a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 106/02.11.2005 și 2/2006, în care s-a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 2/10.01.2006.
P. sentința civilă nr. 1416 din data de 21.11.2011, prima instanță a respins acțiunea formulată de către reclamanta - pârâtă, S. A. prin procurator S. T., în contradictoriu cu pârâții I. E., H. C., H. E., P. C., H. M., L. D. și ., ca nefondată, a respins excepția prescripției achizitive invocată de către pârâții - reclamanți, ca neîntemeiată, a admis cererile reconvenționale formulate de către pârâții - reclamanți și în consecință a constatat nulitatea absolută a Certificatului de moștenitor de calitate nr. 106 din 02.11.2005 eliberat de BNP N. V. din Vatra Dornei în dosarul nr. 115/02.11.2005, a constatat nulitatea absolută a Certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006 eliberat de BNP T. S. din R. în dosarul nr. 2/2006, a dispus radierea înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei reclamante, dispusă prin Încheierea nr. 3433 din 15.12.2006 a OCPI Suceava, cu privire la CF nr. 1026 a ., compusă din parcelele nr. 4806/1, 4808/14, 4808/23, 4808/32, 4808/34, 4808/141 și 4808/143 și a obligat reclamanta pârâtă la plata sumei de 3.900 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În fapt, în baza actul din 23 august 1900, defuncta Karoline Waller, născută Alexander, a fost înscrisă ca proprietar tabular în CF 1026 a ., asupra parcelelor nr. 858, 859 – curte, 860, 4589/2 fânaț, 4593 fânaț, 4594 fânaț, 4595 fânaț, 4596 fânaț, 4597 fânaț, 4598 fânaț, 4599 fânaț, 4615/5 fânaț, 4616 fânaț, 4619 fânaț, 4620/1 fânaț, 4806 – pădure, 4807 pășune, 4808/1, 4808/2, 4808/3, 4808/7 grădină, 4808/9, 4808/14 pășune, 4808/15 – fânaț, 4808/18, 4808/19, 4808/23 fânaț, 4808/24 fânaț, 4809 fânaț, 4808/6, 4808/16 fânaț, 4808/4 fânaț, 4808/32 fânaț, 4808/34 arabil.
În perioada anilor 1907 – 1921 proprietar tabular al CF nr. 1206 a . a fost M. Riedl – mama defunctei Karoline Waller.
La data de 22 noiembrie 1921, în baza actului din 18 noiembrie 1921, defuncta Karoline Waller a fost înscrisă din nou ca proprietar tabular în CF nr. 1026 a ., asupra parcelelor arătate mai sus.
La data de 28 septembrie 1929 proprietara tabulară Karoline Waller a decedat. Aceasta a avut o fiică, pe Koneczny M..
La data de 12 februarie 1976 Koneczny M. a decedat. Aceasta are ca fiică pe Buzek A. E., care în prezent locuiește în Germania și ca nepoată de fiică pe reclamantă.
La data de 16 noiembrie 1998, Primăria F. Moldovei a emis adresa nr. 2619 prin care a solicitat Judecătoriei C-lung Moldovenesc – Cartea Funciară intabularea dreptului de proprietate pentru statul român asupra imobilelor înscrise în CF nr. 1026 a . întrucât acestea au aparținut cetățenilor de origine germană Karoline Walter, născută Alexander, care în anul 1940 a emigrat în Germania și le-a predat statului român, în cadrul convenției româno – germane.
În perioada 1998 – 2004 proprietarul tabular al imobilelor înscrise în CF nr. 1026 a . este Statul român.
La data de 11 iulie 2001, în baza sentinței nr. 242/1999 a Judecătoriei Vatra Dornei, în CF nr. 1026 a . s-au format prin dezmembrare parcelele 4806/2 pășune, 4808/141 fânaț, 4808/142 fânaț, 4808/143 fânaț, 4808/144 fânaț, 4808/145 fânaț, s-a deschis cartea funciară nr. 4973 în care au fost transcrise parcelele nr. 4808/145, 4808/144, 4808/142, 4806/2, având ca proprietar tabular pe pârâtul H. M..
La data de 05 octombrie 2004 a fost pronunțată sentința civilă nr. 1059/05.10.2004 a Judecătoriei Vatra Dornei, dată în dosarul nr. 1435/2004, s-a dispus rectificarea înscrierii în CF nr. 1026 a . în sensul că va fi înscris proprietarul anterior, respectiv Karoline Waller.
La data de 02 noiembrie 2005 s-a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 106 de către BNP N. V. prin care s-a constatat că după defuncta Waller C., decedată la data de 28.09.1929, a rămas ca moștenitoare Koneczny M., decedată la data de 12.02.1976.
La data de 25 noiembrie 2005, Buzek A. E. a declarat în fața autorităților germane că nu a făcut nici un act de acceptare expresă, forțată sau tacită a succesiunii după mama sa Koneczny M., născută Waller.
La data de 10 ianuarie 2006 s-a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 2/2006 prin care s-a constatat că după defuncta Koneczny M. a rămas ca moștenitoare reclamanta S. A..
La data de 11 octombrie 2006, prin sentința civilă nr. 1244 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc s-a constatat că reclamanta S. A. este unica moștenitoare a defunctei Walter Karoline și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al acesteia în CF nr. 1026 a ..
La data de 15 decembrie 2006 s-a dispus înscrierea reclamantei în CF nr. 1026 a ..
În prezent, parte din parcelele nr. 4806, 4808/32, toate din CF nr. 1026, respectiv suprafața de 11.415 mp este ocupată de pârâtul I. E..
Parte din parcelele nr. 4806, 4807, 4808/34 și 4808/15, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv o suprafață de 21.219 mp este ocupată de pârâtul H. C..
Parte din parcelele nr. 4808/34, 4808/15, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv o suprafață de 662 mp. este ocupată de pârâtul P. C-tin.
Parte din parcelele nr. 860, 859, 4808/7, 4808/18, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv o suprafață de 2.391 mp este ocupată de pârâtul H. M..
Parte din parcelele nr. 4808/17, 4808/24, 4808/7, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv suprafața de 2.826 mp este ocupată de pârâtul L. D..
Parte din parcele nr. 4808/24, 4808/17, 4808/7, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv suprafața de 3.881 mp este ocupată de pârâtul H. M..
Parte din parcelele nr. 4808/17, 4808/24, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv a suprafeței de 4.070 mp este ocupată de pârâtul H. E..
Parte din parcelele nr. 4806, 4807 și 4809, toate din CF nr. 1026 a ., respectiv suprafața de 26.021 mp este ocupată de pârâtul H. M..
Toate parcelele arătate mai sus sunt situate din punct de vedere administrativ pe raza ..
În drept, art. 3, 56 și 91 din Legea nr. 71/2011, art. 480 Cod civ. din 1864, art. 689 și urm. Cod civ. din 1864, art. 84 – 88 din Legea nr. 36/1995, art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011, faptele juridice săvârșite sau produse înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data săvârșirii ori producerii lor.
În cauza de față, instanța a constatat că acțiunea reclamantei a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 15.06.2009 iar dreptul de proprietate al acesteia a fost tulburat de către pârâți anterior datei de 01.10.2011. P. urmare, instanța la soluționarea cererii a avut în vedere dispozițiile art. 480 Cod civ. din 1864.
Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept.
În speță, reclamanta afirmă că este proprietara tabulară a parcelelor nr. 859, 4807, 4808/7, 4808/14, 4808/23, 4808/24, 4809, 4808/32 și 4808/34, înscrise în CF nr. 1026 a ..
Potrivit art. 56 alin. 1 și 2 din Legea nr. 71/2011 până la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ – teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
Astfel, înscrierea reclamantei ca proprietar tabular a imobilelor din CF 1026 a . din data de 15 decembrie 2006 s-a făcut în scop de opozabilitate față de terți, printre care și pârâții din prezenta cauză.
Înscrierea reclamantei în CF 1026 a . s-a făcut în baza sentinței civile nr. 1244 din 11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc. P. această sentință s-a constatat că reclamanta este unica moștenitoare după Walter Karoline, decedată la 28.09.1929 și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în CF nr. 1026 a ..
Sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc a fost dată în dosarul nr._ în care reclamanta a chemat în judecată doar . primar. La pronunțarea acestei sentințe s-a avut în vedere printre altele certificatul de calitate de moștenitor nr. 106/2.11.2005 emis de BNP N. V. și certificatul de calitate de moștenitor nr. 2/10.01.2006 emis de BNP T. S..
Instanța a constatat că sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc este un act jurisdicțional care produce pe lângă efectele obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți, în speță pârâții. Aceasta nu poate fi ignorată de către pârâți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei, hotărârea opunându-se acestora cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, respectiv, de prezumție relativă.
P. cererile reconvenționale formulate de către pârâți prin care au solicitat a se constata nulitatea absolută a certificatul de moștenitor nr. 106/2.11.2005 emis de BNP N. V. și a certificatul de calitate de moștenitor nr. 2/10.01.2006 emis de BNP T. S. se urmărește de către aceștia răsturnarea prezumției relative pe care o creează sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, respectiv că reclamanta este unica moștenitoare a proprietarei tabulare Walter Karoline, decedată la data de 28.09.1929.
Instanța a reținut că pârâții au calitatea de terți față de cele două certificate de calitate de moștenitor. Întrucât calitatea de unic moștenitor a reclamantei după defuncta Waller Caroline le este opusă pârâților în acest proces, aceștia justifică calitate procesuală activă și interes în a solicita constatarea nulității absolute a celor două certificate de calitate de moștenitor, respectiv prin contestarea calității de moștenitor a reclamantei. P. urmare apărarea reclamantei că pârâții nu ar justifica calitate și interes în a solicita constatarea nulității absolute a celor două certificate de calitate de moștenitor este nefondată.
În continuare instanța a analizat dacă emiterea certificatului de moștenitor de calitate nr. 106 din 02.11.2005 emis de BNP N. V. s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale.
Potrivit art. 91 din Legea nr. 71/2011, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Obiectul certificatului de calitate de moștenitor nr. 106 din 02.11.2005 îl reprezintă succesiunea după Waller C. ( Walter Karoline) decedată la data de 28 septembrie 1929. P. urmare dispozițiile legale aplicabile în speță sunt cele ale Codului civ. din 1864.
Din analiza documentelor ce au stat la baza emiterii certificatului de moștenitor în cauză, instanța a constatat că succesiunea după defuncta Waller C. s-a dezbătut după 76 de ani de la deschidere moștenirii.
La data de deschiderii succesiunii, respectiv 28.09.1929, potrivit art. 700 Cod civ. din 1864 dreptul de opțiune succesorală putea fi exercitat în termen de 30 de ani de la deschiderea succesiunii (Decretul nr. 73/1954 a modificat art. 700 Cod civ. din 1864 iar termenul de opțiune succesorală a devenit de 6 luni în loc de 30 de ani ).
P. urmare, instanța a constatat că la data la care a fost emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 106/02.11.2005 era împlinit termenul de opțiune succesorală, atât cel de 30 de ani cât și cel de 6 luni iar efectul stingerii prin prescripție a dreptului de opțiune atrage stingerea chiar a vocației succesorale.
Mai mult, potrivit art. 79 din Ordinul nr. 710/C din 05.07.1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a legii notarilor publici nr. 36/1995, în cadrul procedurii succesorale, notarul public va stabili, pe baza declarațiilor părților, a martorilor și a celorlalte documente prezentate, dacă succesorii au acceptat în termen, în mod expres sau tacit moștenirea.
Astfel, instanța a constatat că notarul public, la emiterea certificatului de calitate de moștenitor nr. 106/02.11.2005, nu a stabilit în nici un mod dacă Koneczny M. a acceptat sau nu moștenirea după Waller C.. Față de cele arătate mai sus, instanța a constatat că certificatul de calitate de moștenitor nr. 106/02.11.2005 este lovit de nulitate absolută și prin urmare a admis cererea reconvențională a pârâților privind constatarea nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor nr. 106/02.11.2005.
Cu privire la certificatul de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006, emis de BNP T. S., instanța a reținut următoarele:
Obiectul acestui certificat îl reprezintă succesiunea după defuncta Koneczny M., decedată la data de 12 februarie 1976.
Față de dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/2011, vor fi aplicabile dispozițiile Codului civ. din 1864.
Din analiza documentelor ce au stat la baza emiterii certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10.01.2006, instanța a constatat că dezbaterea succesiunii după defuncta Koneczny M. s-a realizat după 30 de ani de la deschiderea succesiunii. P. urmare la data dezbaterii succesiunii, dreptul de opțiune succesorală era prescris prin împlinirea termenului de 6 luni prev. de art. 700 Cod civ. din 1864 (modificat prin Decretul nr. 73/1954).
Cu atât mai mult, prin declarația numitei Buzek Alama E. ( fiica defunctei Koneczny M. ) din data de 25.11.2005 nu se face altceva decât să se confirme că succesiunea după defuncta Koneczny M. nu a fost acceptată expres, forțat sau tacit în termenul de 6 luni de la deschidere.
Cu privire la constatarea calității de moștenitor a reclamantei S. A. după bunica sa Koneczny M., instanța a arătat că termenul de opțiune curge indiferent dacă succesibilii sunt de rang preferat ( Buzek A. E.) sau de rang subsecvent ( reclamanta), prescripția fiind unică pentru toți. Astfel moștenitorii de rang subsecvent nu vor fi obligați să aștepte să se pronunțe succesibilii care îi preced în rang, ei putându-și manifesta opțiunea anticipat. Opțiunea lor va depinde de opțiunea ulterioară a succesibililor de rang privilegiat: dacă aceștia vor accepta moștenirea, actul de opțiune al moștenitorilor subsecvenți este considerat ca inexistent iar dacă nu acceptă, actul de opțiune al moștenitorilor subsecvenți va produce efecte juridice.
Față de cele arătate, instanța a admis cererea reconvențională a pârâților și a constatat că certificatul de calitate de moștenitor nr. 2/10.01.2006 emis de BNP N. V. este lovit de nulitate absolută.
P. admiterea cererilor reconvenționale, pârâții au reușit să răstoarne prezumția relativă a calității de unică moștenitoare a reclamantei după defuncta Waller Caroline, prezumție relativă creată de sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc.
Întrucât înscrierea dreptului de proprietate a reclamantei în CF 1026 a . s-a efectuat în considerarea calității sale de unică moștenitoare după defuncta Waller Caroline, instanța a constatat că sunt întrunite cerințele prev. de art. 34 din Legea nr. 7/1996 iar solicitarea pârâților privind radierea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei din CF nr. 1026 a . este fondată. P. urmare instanța a admis cererile reconvenționale și cu privire la acest ultim aspect și a dispus radierea reclamantei din CF nr. 1026 a ..
P. admiterea cererilor reconvenționale ale pârâților, reclamanta nu poate face dovada că este proprietara imobilelor a căror revendicare o cere, înscrierea din CF nr. 1026 a . urmând a fi radiată.
Întrucât nu mai face dovada calității de proprietar a imobilelor înscrise în CF nr. 1026 a ., reclamanta nu mai poate solicita revendicarea acestora de la posesori, în speță pârâții.
Față de acestea, instanța a respins cererea reclamantei ca nefondată.
Cu privire la excepția prescripției achizitive, invocată de pârâți, instanța a constatat următoarele:
Imobilele aflate în litigiu sunt situate într-o zonă în care este deschisă carte funciară, acestea fiind înscrise în CF 1026 a ..
P. decizia nr. LXXXVI din 10.12.2007 a ICCJ, recurs în interesul legii, s-a stabilit că acțiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispozițiile legii vechi, respectiv ale Decretului lege nr. 115/1938.
Cum excepția prescripției achizitive este întemeiată pe dispozițiile Codului civ. din 1864, instanța a respins excepția prescripției achizitive invocată de pârâți ca neîntemeiată.
Față de dispozițiile art. 274 Cod proc. civ. instanța a obligat reclamanta să achite pârâților suma de 3.900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta arătând că consideră hotărârea atacată ca fiind nelegală și netemeinică, în parte, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii principale și respingerii cererii reconvenționale iar distinct, menținerea soluției de respingere a excepției prescripției achizitive invocate de pârâții –reclamanți, ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că greșit prima instanță a aplicat art. 56 alin. 1 și 2 din Legea nr. 71/2011, deoarece parcelele arătate în petitul acțiunii sunt situate din punct de vedere administrativ pe raza comunei Cârlibaba, jud. Suceava, ., zonă care are regim de carte funciară veche și evidență strictă de peste 100 de ani.
Hotărârea judecătorească nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc are autoritate de lucru judecat și a vizat în principal, înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, stabilindu-se și calitatea de moștenitor a reclamantei.
Excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală nu a fost invocată nici de pârâți și nici de instanță din oficiu și nici nu fost pusă în discuție. Instanța de fond nu a comparat titlurile părților privind acțiunea principală, a motivat doar admiterea cererii reconvenționale fără să facă nici o referire la motivele pentru care a respins acțiunea în revendicare. Fundamentarea excepției prescripției achizitive, invocate ca apărare nu s-a făcut pe disp. art. 28 din Decretul lege nr. 115/1938, ci pe disp. Codului civil. Cu privire la cererea reconvențională solicită respingerea acesteia . Mai arată că radierea dreptului de proprietate se poate solicita doar în condiția în care desființezi titlul în baza căruia s-a făcut înscrierea în cazul lor o hotărâre judecătorească.
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 4,6,7,8 și 9 C..
Intimații-pârâți H. E., H. C., Iacobeciuc E., L. D., H. M. și P. C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca nefondat, a recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au invocat disp. art. 115, 308 Cod procedură civilă.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și prin raportare la prevederile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește criticile aduse prin raportare la sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, despre care reclamanta recurentă arată că ar avea autoritate de lucru judecat și că a vizat în principal, înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, stabilindu-se și calitatea de moștenitor a reclamantei, tribunalul le va înlătura ca neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Este de observat că prin această sentință a fost pronunțată în contradictoriu cu . P.; că prin această sentință se confirmă doar, vocația succesorală a reclamantei recurente S. A. după autoarea defunctă Walter Karoline (fostă A.), decedată la 28 septembrie 1929, și s-a dispus înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate pentru un imobil aflat pe raza administrativ teritorială a .>
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, această hotărâre produce două categorii de efecte: efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți, în speță pârâții, astfel încât, față de pârâții intimați din prezenta cauză, sentința se opune acestora cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, având caracterul unei prezumții relative.
P. urmare, nu se poate reține autoritatea de lucru judecat, în sensul invocat de recurentă, căci pentru a fi dată o asemenea împrejurare, ar fi trebuit ca părțile din dosarul 40 să fie aceleași, ca și obiectul și cauza. Nefiind vorba despre o triplă identitate, așa cum am menționat, nu se poate reține autoritatea de lucru judecat a acestei sentințe, prin raportare la părțile din prezenta cauză.
Cât privește criticile referitoare la faptul că excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală nu a fost invocată nici de pârâți și nici de instanță din oficiu și nici nu fost pusă în discuție:
La fila 97 dosar fond se regăsește întâmpinarea și cererea reconvențională formulată de către pârâții Hîrceag E., Hîrceag C. și Iacobeiciuc E., prin care aceștia solicitau instanței să se constate nulitatea absolută a certificatului de moștenitor de calitate nr. 106 din 2 noiembrie 2005; a nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10 ianuarie 2006, precum și radierea înscrierii dreptului de proprietate al numitei S. A..
În argumentarea cererii reconvenționale, pârâții reclamanți intimați au arătat că nu s-a respectat termenul legal de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, pentru a se putea stabili cu certitudine că succesiunea a fost acceptată, tacit sau expres, în termenul legal prevăzut de art. 700 alin. 1 Cod civil.
P. urmare, rezultă fără echivoc, că excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală a fost ridicată de către pârâții intimați față de ambele certificate de calitate, și a fost pusă în discuția părților, așa cum rezultă din consemnările formulate în practicaua cuprinsă în încheierea de ședință din 7 noiembrie 2011.
De altfel, că este așa, rezultă și din faptul că recurenta reclamantă, prin notele de concluzii depuse la dosar, a solicitat, la fila 338 verso dosar fond, respingerea excepției dreptului de opțiune succesorală.
Față de cele ce preced, tribunalul va înlătura ca neîntemeiate aceste critici.
În ceea ce privește criticile privind faptul că prima instanță nu a comparat titlurile părților privind acțiunea principală; că a motivat doar admiterea cererii reconvenționale fără să facă nici o referire la motivele pentru care a respins acțiunea în revendicare, tribunalul reține următoarele:
La dosarul de fond s-a atașat dosarul notarial format cu prilejul emiterii certificatului de calitate de moștenitor.
Din analiza acestor documente, tribunalul reține că succesiunea după Waller C. a fost dezbătută după mai bine de jumătate de secol (aceasta decedând la data de 28 septembrie 1929), iar notarul, eliberând certificatul de calitate de moștenitor, nu a stabilit dacă Koneczny M. (decedată la rândul său la data de 12 februarie 1976), a acceptat sau nu succesiunea.
Din această perspectivă, este de observat că, succesoarea defunctei Koneczny M., respectiv B. A. E. a declarat în fața autorităților germane, că nu a făcut nici un act de acceptare expresă, forțată sau tacită a succesiunii rămasă după mama sa Koneczny M., născută Waller.
P. urmare, reclamanta recurentă nu avea cum să beneficieze de efectele reprezentării juridice prevăzută în vechiul Cod civil, care în art. 698 Cod civil, arăta că eredele renunțător nu poate fi reprezentat niciodată, iar prin art. 696 cod civil prevedea că eredele ce renunță este considerat că n-a fost niciodată erede.
Mai mult, aprecierile instanței de fond referitoare la faptul că la data la care a fost emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 106 din 2 noiembrie 2005, era împlinit termenul de opțiune succesorală, ceea ce a determinat și stingerea vocației succesorale sunt temeinice și legale, căci la acea dată era împlinit atât termenul de prescripție de 30 de ani, de la data deschiderii succesiunii, cât și dreptul de opțiune succesorală de 6 luni, prevăzut prin Decret 73/1954, care a modificat art. 700 din codul civil vechi.
Aceleași considerente au fost valorificate de către judecătorul fondului și în ceea ce privește analizarea excepției privind nulitatea absolută a certificatului de calitate de moștenitor nr. 2 din 10 ianuarie 2006, emis de BNP T. S., determinând astfel, soluția constatării nulității absolute a celor două certificate.
În asemenea context, instanța a reținut corect că înscrierea dreptului de proprietate a reclamantei în cartea funciară Fd. Moldovei s-a efectuat pentru asigurarea opozabilității față de terți, printre care și pârâții din prezenta cauză, și că, așa cum arătam anterior, sentința civilă nr. 1244/11.10.2006 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc se opune intimaților cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, având caracterul unei prezumții relative.
Apoi, pârâții intimați au dovedit, în conformitate cu expertiza topometrică administrată în cauză, că și-au edificat gospodării pe terenul revendicat de reclamanta recurentă, reușind ca, pe baza probelor administrate, să opună cu succes recurentei reclamante, excepția prescripției achizitive în condițiile Decretului lege 115/1938.
Din această perspectivă, sunt neîntemeiate criticile aduse de recurentă, referitoare la faptul că fundamentarea excepției prescripției achizitive, invocate ca apărare nu s-a făcut pe disp. art. 28 din Decretul lege nr. 115/1938, ci pe disp. Codului civil, deoarece instanța este cea care stabilește temeiul juridic al unei cereri, neavând relevanță indicarea eronată a unui text de lege.
Referitor la criticile aduse în legătură cu modul de soluționare a cererii reconvenționale, tribunalul le va înlătura, pentru următoarele aspecte:
Soluționarea cererilor reconvenționale a fost motivată prin raportare la raportul de expertiză și la suplimentul la raportul de expertiză efectuat în cauză; la faptul că, pârâții, reușind să răstoarne prezumția relativă de unic moștenitor al recurentei după Waller Karoline, au demonstrat că recurenta nu este proprietara imobilelor pe care le revendică, în pofida mențiunilor existente în cartea funciară.
De altfel, instanța de fond a arătat că, întrucât înscrierea dreptului de proprietate a reclamantei în CF 1026 a . s-a efectuat în considerarea calității sale de unică moștenitoare după defuncta Waller Caroline, prin raportare la art. 34 din Legea 7/1996 se impune radierea înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei din CF nr. 1026 a ., în condițiile în care este de notorietate că certificatele de moștenitor, prin urmare, cu atât mai mult cele de calitate de moștenitor, nu fac dovada dreptului de proprietate, ci doar a compunerii masei succesorale.
În contextul arătat anterior, sentința pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei este temeinică și legală, motivele de recurs invocate necircumscriindu-se cazurilor de casare/modificare ale unei hotărâri judecătorești, așa cum au fost ele prevăzute în art. 304 Cod procedură civilă.
Având în vedere aceste aspecte, prin raportare la art. 304ind. 1 coroborat cu art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamanta S. A., iar în considerarea art. 316 rap. la art. 298 și 274 Cod procedură civilă, va obliga recurenta- reclamantă S. A. să plătească intimaților-pârâți H. E., H. C., H. M., I. E., L. D., P. C., suma de 1950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul formulat de reclamanta S. A. – prin procurator S. T., domiciliat în R., .. 30, apt. 17, jud.N., împotriva sentinței civile nr. 1416 din 21 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în dosarul nr._, pârâți-intimați fiind I. E., P. C., H. C., H. M., L. D., H. E., toți domiciliați în Cârlibaba, .. Suceava, și .>prin primar, cu sediul în Cârlibaba, jud. Suceava.
Obligă recurenta- reclamantă S. A. să plătească intimaților-pârâți H. E., H. C., H. M., I. E., L. D., P. C., suma de 1950 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2012.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
C. N. G. F. F. L. G. F.
Red. G.F.F.
Jud. fond C. U.
Tehnored. G.F.
2 ex./ 06.07.2012
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 59/2014. Tribunalul SUCEAVA | Expropriere. Sentința nr. 473/2013. Tribunalul SUCEAVA → |
|---|
