Anulare act. Decizia nr. 31/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 31/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 1025/740/2014
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 31
-RECURS-
Ședința publică din data de 13 februarie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – V. M.
Judecător – R. G.
Judecător – E. E. E.
Grefier – Bînciu E.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul G. M., cu domiciliul în comuna Orbeasca, ., împotriva deciziei civile nr. 814 din data de 15 noiembrie 2013 a Tribunalului Teleorman, în contradictoriu cu intimata G. F. M. cu domiciliul în localitatea Tăuții Magheras, ., județ Maramureș, având ca obiect – anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns revizuientul G. M. asistat de avocat N. C. M. cf. împuternicirii avocațiale nr._/13.02.2015 și intimata G. F. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este legal timbrată cu 100 lei taxa judiciară de timbru conform chitanței nr._/14.01.2015 aflată la fila 8.
Tribunalul pune în discuție competența tribunalului în soluționarea prezentei cauze.
Părțile, având pe rând cuvântul, învederează că tribunalul este competent să soluționeze cauza de față.
În conformitate cu dispozițiile art. 1591 alin. 4, rap. la art. 323 alin. 1 Cod Procedură Civilă, instanța verificând competența materială, generală și teritorială, stabilește că este competentă să soluționeze cauza de față.
Avocat N. C. M. solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv sentința pronunțată de Judecătoria A. la data de 12.02.2015 care încă nu este redactată .
Tribunalul, constată că prin grija instanței hotărârea a fost depusă la dosar și din oficiu, invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire față de dispozițiile art. 322 alin. 1 din codul de procedură civilă și acordă cuvântul părților pe excepție.
Avocat N. C. M. solicită respingerea excepției întrucât cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și apreciază că cererea este admisibilă, este făcută în termenul procedural.
La interpelarea instanței, arată că față de dispozițiile art. 322 alin 1 Cod procedură civilă cererea este de asemenea admisibilă, pentru motivele invocate în cerere.
Solicită cheltuieli de judecată cf. chitanței pe care o depune la dosar.
Intimata G. F. M., având cuvântul pe excepție, arată că solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de transport cf. bonurilor fiscale pe care le depune la dosar.
Tribunalul, având în vedere actele și lucrările dosarului și față de susținerile părților, reține cauza spre soluționare asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire invocată, din oficiu.
TRIBUNALUL:
Deliberând, constată și reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2204 din 24.04.2013 a Judecătoriei A. s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B.N.P. I. M., și în consecință, s-a respins ca greșit îndreptată cererea reclamantei G. F.-M., în contradictoriu cu pârâtul B.N.P. I. M., s-a admis în parte cererea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul G. M. domiciliat în comuna Orbeasca, ., în sensul că s-a dispus anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 36/20.09.2012 eliberat de B.N.P. I. M. în sensul eliminării din conținutul acestuia, de la capitolul „masa succesorală” rămasă de pe urma defunctului G. L. a suprafeței de 36 804 mp teren agricol extravilan situat pe raza comunei Orbeasca, județul Teleorman, rectificarea certificatului de moștenitor nr. 36/20.09.2012 eliberat de B.N.P. I. M. în sensul celor expuse mai sus, respingerea restul capetelor de cerere.
De asemenea, s-a dispus obligarea pârâtului G. M. la plata către reclamanta G. F.-M. a sumei de 1 857,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin certificatul de moștenitor nr. 36/20.09. 2012 emis de pârâtul Biroul Notarului Public „ I. M.”, s-au stabilit masa succesorală, cotele și moștenitorii rămași de pe urma defunctului G. L..
Din cauza depunerii unei copii cu mențiunea „definitivă” de pe Sentința civilă 2648/2000 a Judecătoriei A. de către pârâtul G. M. la dosarul notarial privind dezbaterea succesiunii, notarul public a inclus în masa succesorală și suprafața de 36.804 m.p. teren agricol extravilan.
A mai reținut că pârâtul a ascuns notarului împrejurarea că această hotărâre fusese desființată în căile de atac, iar respectiva copie purta mențiunea „definitivă” și era investită cu formulă executorie. De reținut că suprafața de teren susmenționată a fost donată de defunctul G. L. către reclamantă și sora sa, N. A. V. prin contractul de donație autentificat sub nr. 887/1996 de B.N.P. C. R..
Pârâtul G. M. a solicitat revocarea donației. Acestuia i s-a admis inițial cererea prin Sentința civilă nr. 2648/2000 a Judecătoriei A., însă, în căile de atac i s-a respins acțiunea. Practic bunul a rămas în patrimoniul persoanelor gratificate, nerevenind în patrimoniul donatorului.
În raport de situația de fapt expusă, instanța de fond a apreciat că acțiunea este întemeiată în parte.
Potrivit art. 85, alin. 1, teza I din Legea 36/1995 „Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.”
În cauza de față,s-a considerat că reclamanta G. F. M. este vătămată prin includerea în masa succesorală reținută în Certificatul de moștenitor nr. 887/1996 și a suprafeței de 36.804 m.p., teren care îi aparține.
A mai motivat că fiind în prezența protejării unor drepturi private, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă a actului. Pe cale de consecință, remedierea actului juridic respectiv nu poate fi făcută prin constatarea nulității absolute, ci prin anularea acestuia.
De asemenea, s-a considerat că trebuie stabilit în ce măsură se anulează actul juridic sus menționat.
Reclamanta a cerut anularea totală a certificatului de moștenitor și obligarea notarului public de a emite un alt certificat.
Instanța de fond, a apreciat că în cauză nu este necesară desființarea întregului act, ci doar anularea parțială. Aceasta întrucât certificatul de moștenitor cuprinde mai multe dispoziții decât cele contestate (exemplu: moștenitorii, cotele de succesiune, partea din masa succesorală necontestată etc). Ori nu există nici un motiv întemeiat pentru desființarea și a acestor mențiuni.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de B.N.P. „ I. M.”, s-a apreciat că este întemeiată, calea de atac împotriva unui act jurisdicțional se exercită împotriva actului notarial atacat, în contradictoriu cu părțile sale și nu împotriva celui care l-a emis.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâtul G. M., care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat modificarea hotărârii, în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
A motivat că instanța de fond a reținut în mod greșit, că s-a eliberat certificatul de moștenitor fără ca dosarul succesoral să conțină certificatul fiscal emis de administrația financiară pentru suprafața d 30.804 m.p. și că pârâtul a indus în eroare BNP neprecizând existența unei hotărâri de desființare a sentinței civile nr. 2648/2000.
Recurentul a mai susținut că instanța de fond a nesocotit actele și procedura succesorală, precum și susținerile sale, în sensul că reclamanta a promovat acțiunea atât în nume propriu, cât și în numele surorii sale, care nu a semnat acțiunea.
În drept, au fost invocate dispozițiiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 814/_ Tribunalul Teleorman a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul – pârât G. M., împotriva sentinței civile nr. 2204 din 24 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata- reclamantă G. F. - M., și intimatul – pârât Biroul Notarului Public I. M. ; a obligat recurentul la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către intimata G. F.-M..
Atât împotriva sentinței civile nr. 2204/_ a Judecătoriei A. cât și împotriva deciziei civile nr. 814/_ a Tribunalului Teleorman a formulat cerere de revizuire revizuientul G. M., pe care a adresat-o Judecătoriei A., invocând drept temei de drept dispozițiile art. 322 pct. 2 C..
Prin sentința civilă nr. 4080/_ Judecătoria A. a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei A. cu privire la revizuirea DC nr. 814/_ A Tribunalului Teleorman și a dispus declinarea cererii având ca obiect revizuirea deciziei civile menționate în favoarea Tribunalului Teleorman .
Prin cererea de revizuire, revizuientul a arătat că instanța de fon și de recurs au apreciat eronat că, certificatul de moștenitor eliberat pe numele său, a fost emis fără a conține un document impus obligatoriu, respeciv certificatul fiscal, înscriindu-se în actul otarial greșit și suprafața de 36.804 mp. Cea mai mare nedreptate o reprezintă faptul că, cele două instanțe nu au vrut să vadă că reclamanta G. F. a promovat o acțiune în nume propriu dar și pe numele surorii sale nicoară A. V. care nu a semnat personal acțiunea și nici nu a împuternicit-o pe reclamantă astfel încât pretențiile acordate prin cele două sentințe pentru suprafața de 36.804 mp nu se susțineau astfel că, în cauză cele două instanțe ar fi trebuit să invoce din oficiu ecepția lipsei de interes a titularului contractului de donație.
Tribunalul, la termenul de judecată din_ , a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art. 322 alin. 1 C.., pe care a admis-o în raport de considerentele ce succed:
Prin dispozițiile art. 322 alin. 1 din Codul de procedură civilă din vechiul cod de procedură civilă – 1865, aplicabil în cauză în raport de dispozițiile art. 3 din legea nr. 71/2012, legiuitorul a impus o condiție ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea extraordinară de atac a revizuirii.
Astfel, revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze, urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecații decât cea dată până la acel moment.
Hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins.
Reținând că, decizia civilă nr. 814/_ pronunțată de Tribunalul Teleorman nu evocă fondul, prin decizia dată instanța pronunțând o soluție de respingere a recursului declarat, și constatând totodată că, dispozițiile cuprinse în textul de lege menționat, nu aduc atingere accesului liber la justiție consacrat de prevederile constituționale ale art. 21, întrucât, așa cum a statuat în jurisprudența sa Curtea Constituțională, reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept nu constituie o restrângere a exercițiului acestora, Tribunalul va admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată din oficiu și va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 814/_ a Tribunalului Teleorman.
În baza art. 274 C. fiind în culpă procesuală, va obliga revizuientul la plata către intimat a sumei de 330 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată din oficiu de instanță.
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 814 din 15 noiembrie 2013 a Tribunalului Teleorman formulată de revizuientul G. M., cu domiciliul în comuna Orbeasca, ., în contradictoriu cu intimata G. F. M. cu domiciliul în localitatea Tăuții Magheras, ., județ Maramureș.
Obligă revizuientul la plata către intimat a sumei de 330 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 13 februarie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
V. M. R. G. E. E. E. Bînciu E.
Red. th. red. V.M. 06.03.2015/2 ex.
| ← Anulare act. Decizia nr. 27/2015. Tribunalul TELEORMAN | Obligaţie de a face. Decizia nr. 23/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
