Pensie întreţinere. Decizia nr. 1315/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1315/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 1315/2015
Cod ECLI
ROMANIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1315
A P E L
Ședința publică de la 10 decembrie 2015
Tribunalul compus din:
Președinte – E. E. E.
Judecător - V. M.
Grefier - Ț. N.
Pe rol, judecarea apelului declarat de apelanta-reclamantă S. M., domiciliată în comuna Blejești, ., împotriva sentinței civile nr. 61 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimatul-pârât C. D. R., domiciliat în V., ., județul Teleorman și A. T. din cadrul Primăriei V., cu sediul în V., județ Teleorman și A. T. din cadrul Primăriei Blejești, cu sediul în ., având ca obiect - pensie întreținere-repunere pe rol.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă S. M. personal și asistată de avocat B. C. și intimatul-pârât C. D. R., au lipsit A. T. din cadrul Primăriei V. și A. T. din cadrul Primăriei Blejești.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cerere de repunere pe rol timbrată cu 10 lei taxa judiciară de timbru, achitată potrivit chitanței . nr._/19.10.2015.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că . nu a comunicat relațiile solicitate, iar intimatul-pârât C. D. R. a depus note de ședință și un set de înscrisuri: certificat de divorț nr. 4199/22 aprilie 2013 emis de Biroul Notarului Public M. E., convenția încheiată în procedura divorțului cu minori autentificată sub nr. 519/ 22aprilie 2013, declarație (duplicat) G. M. L. autentificată sub nr. 1168/07 septembrie 2015, decizia asociatului unic al Max Geam SRL nr. 1 din data de 13.05.2013, fișa societății Max Geam SRL, balanța de verificare privind perioada 01.01.2014 – 13.11.2014, act constitutiv actualizat al Max Geam SRL, adeverința nr. 555/11.11.2015 emisă de Universitatea din București –Facultatea de Administrație și Afaceri.
Tribunalul, față de înscrisurile de la dosar constată că nu s-au comunicat relațiile solicitate de la Administrația Finanțelor Publice Teleorman.
Avocat B. C. pentru apelanta-reclamantă S. M. arată că nu mai insistă în emiterea adresei către Administrația Finanțelor Publice Teleorman.
Intimatul-pârât C. D. R. precizează că s-a retras din societate și nu mai are calitatea de administrator.
Avocat B. C. pentru apelanta-reclamantă menționează că
într-adevăr intimatul-pârât nu mai are calitatea de administrator, însă acesta nu-și respectă obligațiile față de apelantă, precizând că intimatul semnează în continuare ca administrator al ..
Avocat B. C. pentru apelanta-reclamantă S. M. și intimatul-pârât C. D. R. declară că nu mai au cereri noi de formulat și nici probe de administrat.
Tribunalul, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, conform art. 392 Cod de procedură civilă, constată terminată cercetarea procesului și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Având cuvântul, avocat B. C. pentru apelanta-reclamantă S. M. solicită admiterea apelului formulat și obligarea intimatului pârât la plata pensiei de întreținere pentru cei doi minori la nivelul minim garantat; cu cheltuieli de judecată.
Având cuvântul, intimatul-pârât C. D. R. precizează că este de acord cu plata pensiei de întreținere pentru cei doi minori .
Tribunalul, în temeiul art. 394 alin.1 Cod de procedură civilă, închide dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL:
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.61/22.01.2015 Judecătoria V. a respins cererea formulată de reclamanta S. M., CNP_, domiciliată în localitatea Blejești, județul Teleorman, în contradictoriu cu pârâtul C. D.-R., domiciliat în orașul V., ., județul Teleorman și în contradictoriu cu A. T. din cadrul Primăriei Blejești, cu sediul în . și A. T. din cadrul Primăriei V., cu sediul în orașul V., județul Teleorman, ca neîntemeiată.
A obligat reclamanta la plata către pârât a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.09.2014 sub nr._ reclamanta S. M., în contradictoriu cu pârâtul C. D.-R., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul prin Sentința civilă nr.1830/14.11.2013, pronunțată de Judecătoria V. în Dosar nr._ .
În motivare, în fapt, a arătat că prin sentința arătată mai sus, pârâtul a fost obligat să plătească lunar suma de 133 lei pensie de întreținere pentru fiecare minor rezultat din căsătoria acestora și anume C. D. I., născut la data de 28.02.2011 și C. A. L., născută la data de 28.02.2011.
Reclamanta a arătat că, la stabilirea pensiei, s-a avut în vedere faptul că pârâtul mai are un copil rezultat dintr-o altă căsătorie, precum și faptul că nu realizează venituri, arătând că, această situație nu corespunde realității, învederând instanței faptul că pârâtul este asociat și administrator la ..
Totodată, a învederat că pensia de întreținere în cuantum de 133 lei/copil este insuficientă în raport cu nevoile copiilor și că pârâtul de la data pronunțării Sentinței civile nr._, nu a plătit nicio sumă minorilor rezultați din căsătoria acestora.
Reclamanta a solicitat să se ia act că posibilitățile materiale ale pârâtului sunt mult mai mari decât cele declarate la data stabilirii sumei de 133 și să se stabilească o pensie de întreținere raportat la 1/3 din veniturile realizate de pârât.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 525 coroborat cu art. 531 din N.C.C.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Alăturat cererii, a depus următoarele: sentință civilă nr. 1830/14.11.2013 a judecătorie V., certificat eliberat de O.R.C Teleorman, decizia 1/13.05.2013 a pârâtului ca asociat al . .
La data de 20.10.2014 reclamanta a depus la dosar lista cu înscrisurile atașate și precizarea că după stabilirea pensiei de întreținere de 500 lei, astfel cum reiese din certificatul de desfacere a căsătoriei, la două săptămâni, pârâtul a depus cerere de diminuare a pensiei de întreținere. În urma verificării la Registrul Comerțului Teleorman, a constat că decizia nr.1/13.05.2013 nu a fost adusă la îndeplinire niciodată, ci a fost doar un înscris ”pro causa”, care să determine o soluție favorabilă pentru pârât. A depus în acest sens și o plângere penală.
Pârâtul, legal citat, a depus întâmpinare (f.17) în termenul legal, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, a arătat că suma stabilită de câte 133 lei pentru fiecare minor, a fost stabilită în raport cu venitul minim pe economie, luându-se în calcul că mai are un copil dintr-o căsătorie anterioară.
Totodată, pârâtul, a arătat cu nu realizează venituri, deoarece nu mai are calitatea de asociat la ., precum și faptul că, în prezent este student.
În final, pârâtul a arătat că, situația sa materială nu a suferit modificări față de momentul pronunțării Sentinței civile nr. 1830/2013, solicitând respingerea acțiunii.
În dovedirea susținerilor pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Au fost anexate următoarele: certificat de naștere, decizia asociatului unic nr.1/13.05.2013, adeverință de venit pe anul 2014 din 11.11.2014, extras M.Of. nr.2680/31.05.2013 (f.22-23), sentința civilă nr.1830/14.11.2013 a Judecătoriei V. (f.24-26), decizia civilă nr._14 a Tribunalului Teleorman (f.27-29), adeverință de student Universitatea din București, Facultatea de Administrație și Afaceri (f.33).
La termenul din data de 18.12.2014, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru ambele părți, în cadrul căreia s-au administrat înscrisurile depuse la dosar și s-a dispus completarea probatoriului cu hotărârea prin care pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere către cel de-al treilea copil.
La data de pârâtul a depus la dosar sentința civilă nr.275/06.06.2005 a Judecătoriei V. (f.46)
La data de 22.01.2015, pârâta a depus la dosarul cauzei prin serviciul arhivă-registratură, notă de informații de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Teleorman și a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar acte din care rezultă că pârâtul nu a achitat niciodată pensie de întreținere fiului său din altă căsătorie, precum și o hotărâre judecătorească pronunțată de instanțele din Spania din care rezultă că pârâtul a fost condamnat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin Sentința civilă nr.1830/14.11.2013 a Judecătoriei V. (f.24-26), definitivă prin decizia civilă nr._14 a Tribunalului Teleorman (f.27-29) s-a dispus reducerea pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorilor C. D. I. și C. A. L. născuți la data de 28.02.2011, prin convenția încheiată în procedura divorțului cu minori autentificată sub nr.519/22.04.2013 de BNP M. E. de la suma de 500 lei lunar la suma de 133 lei lunar pentru fiecare minor, cu începere de la data de 15.05.2013 și până la majoratul minorilor.
Prin cererea sa de chemare în judecată, reclamanta a solicitat majorarea acestei pensii de întreținere, întrucât nevoile minorilor au crescut.
Potrivit art.499 alin.1 din C.civ. tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Conform art. 527 alin.(1) C.civ. poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Potrivit art.528 C.civ. starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Cu privire la condițiile necesare pentru a se dispune majorarea pensiei de întreținere, instanța reține, referitor la veniturile pârâtului, din adeverința de venit pe anul 2014 eliberată de ANAF – SFO V. depusă de la dosar că acesta nu figurează în evidențele fiscale cu venituri impozabile. Totodată, acesta este student în anul II de studiu la Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București, învățământ la zi, astfel cum reiese din adeverința depusă la fila 33.
Din sentința civilă prin care pârâtul a fost obligat la plata pensiei de întreținere (f.24-26), instanța a reținut că s-a avut în vedere ca bază de calcul venitul minim pe economie, întrucât nici la acel moment pârâtul nu realiza venituri, era student și mai avea în întreținere un copil minor din altă căsătorie.
Situația de fapt reținută anterior nu s-a schimbat, întrucât și în prezent pârâtul are în întreținere un al copil minor dintr-o altă căsătorie astfel cum reiese din certificatul de naștere și sentința civilă nr.275/06.06.2005 a Judecătoriei V.
Totodată, instanța a reținut că pârâtul nu mai deține calitatea de asociat unic al ., dovadă pe care a făcut-o prin decizia asociatului unic nr.1/13.05.2013.
Având în vedere că acesta nu realizează în prezent venituri impozabile și că situația de fapt reținută anterior prin sentința prin care s-a dispus micșorarea pensiei de întreținere nu s-a modificat, și totodată dispozițiile art.531 din C.civ. alin.(1) potrivit cărora dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei, instanța a apreciat că nu se poate dispune în prezent majorarea pensiei de întreținere întrucât nu s-au modificat mijloacele pârâtului. De asemenea, reclamanta nu a arătat în ce mod s-au schimbat nevoile minorilor, schimbare care să justifice majorarea pensiei de întreținere.
Față de considerentele învederate mai sus, instanța a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea reclamantei de majorare a pensiei de întreținere în favoarea minorilor rezultați în urma căsătoriei cu pârâtul și a respins-o ca atare.
Cu privire la cheltuielile de judecată, potrivit art. 453 din C.pr.civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuielile de judecată. Pârâtul a depus la dosarul cauzei chitanțele nr.451/18.11.2014 și nr.425/2014 privind onorariul avocațial. Având în vedere că instanța a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată și că pârâtul a făcut dovada cheltuielilor judiciare, a obligat reclamanta la plata sumei de 800 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli judiciare. Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel,pentru apelanta-reclamantă S. M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie ,apreciind că se impune obligarea intimatului pârât la plata pensiei de întreținere pentru cei doi minori la nivelul minim garantat.
Analizând apelul din perspectiva dispozițiilor art.479 C.pr.civ. Tribunalul îl apreciază ca nefondat pentru considerentele ce se vor expune: Instanța de fond a făcut o justă apreciere a probatoriilor administrate în cauză și a reținut corect situația de fapt constând în aceea că, prin Sentința civilă nr.1830/14.11.2013 a Judecătoriei V. (f.24-26), definitivă prin decizia civilă nr._14 a Tribunalului Teleorman (f.27-29) s-a dispus reducerea pensiei de întreținere stabilită în favoarea minorilor C. D. I. și C. A. L. născuți la data de 28.02.2011, prin convenția încheiată în procedura divorțului cu minori autentificată sub nr.519/22.04.2013 de BNP M. E. de la suma de 500 lei lunar la suma de 133 lei lunar pentru fiecare minor, cu începere de la data de 15.05.2013 și până la majoratul minorilor. Totodată, instanța de fond a dat eficiența cuvenită textelor de lege incidente în cauză și a reținut în mod corect că situația de fapt nu s-a schimbat, întrucât și în prezent pârâtul are în întreținere un al copil minor dintr-o altă căsătorie astfel cum reiese din certificatul de naștere și sentința civilă nr.275/06.06.2005 a Judecătoriei V.
De asemenea, pârâtul nu mai deține calitatea de asociat unic al ., dovadă pe care a făcut-o prin decizia asociatului unic nr.1/13.05.2013. În acord cu instanța de fond,Tribunalul reține că, intimatul nu realizează în prezent venituri impozabile și că situația de fapt reținută anterior prin sentința prin care s-a dispus micșorarea pensiei de întreținere nu s-a modificat, iar potrivit dispozițiilor art.531 din C. civ. alin.(1) dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei, nu se poate dispune în prezent majorarea pensiei de întreținere întrucât nu s-au modificat mijloacele intimatului. De asemenea, apelanta nu a arătat în ce mod s-au schimbat nevoile minorilor, schimbare care să justifice majorarea pensiei de întreținere.
Constată Tribunalul că în raport de venitul minim garantat și dispozițiile art. 529 C.pr.civ. obligația de întreținere ar fi trebuit diminuată, însă având în vedere dispozițiile art. 481 C.pr.civ. potrivit cu care apelantului nu i se poate crea o situație mai grea în propria cale de atac, urmează ca apelul să fie respins ca nefondat în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge apelul declarat de apelanta-reclamantă S. M., domiciliată în ., împotriva sentinței civile nr. 61 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria V., în contradictoriu cu intimatul-pârât C. D. R., domiciliat în V., ., județul Teleorman și A. T. din cadrul Primăriei V., cu sediul în V., județ Teleorman și A. T. din cadrul Primăriei Blejești, cu sediul în ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10.12.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
E. E. E. V. M. Ț. N.
Red. thred EEE
07.01.2016/ 6 ex.
D.f._
J.f. D. A. M.
. 2016.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 375/2015. Tribunalul... | Decădere din drepturi părinteşti. Sentința nr. 516/2015.... → |
|---|
