Pretentii. Decizia nr. 1122/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1122/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 1122/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1122
A P E L
Ședința publică din data de 15 octombrie 2015
Tribunalul constituit din:
Președinte – D. M. Nuți
Judecător – C. Doinița
Grefier – O. S.
Pe rol, judecarea apelului civil declarat de apelantul reclamant C. R., cu domiciliul în Roșiorii de Vede, .. L8, ., împotriva sentinței civile nr. 105 din data de 23.01.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. C. L., cu domiciliul în Roșiorii de Vede, str. ., județul Teleorman, având ca obiect – pretenții.
Despre mersul dezbaterilor, s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 23 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei, succesiv, la data de 07 octombrie 2015, respectiv, 15 octombrie 2015, când a pronunțat prezenta decizie.
TRIBUNALUL:
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Roșiori de Vede sub nr._ din 04.11.2014, reclamantul C. R. a chemat în judecată pe pârâta C. C. L., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâta să fie obligată la plata sumei de_ lei reprezentând pensie de întreținere/studii încasată în mod necuvenit de către pârâtă, în perioada noiembrie 2011-februarie 2014 precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că este tatăl pârâtei și prin sentința Civilă nr. 1884 din 14.12.2007 a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 495 de lei către pârâtă iar prin Sentința civilă nr. 974 din data de 09.05.2014 s-a dispus sistarea plății pensiei de întreținere.
Întrucât din adresa . reiese că pârâta figurează ca angajată a acestei firme din data de 12.04.2011, reclamantul a susținut că nu mai erau îndeplinite condițiile pentru a mai încasa pensie de studii, fiind astfel încasată necuvenit suma de_ lei.
În drept, reclamantul a invocat art.194 Cod procedură civilă și art. 499 alin. 2 Cod civil.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și orice alte probe ce vor fi necesare.
La dosar reclamanta a depus în copie un set de înscrisuri (f.7-18).
La data de 08.12.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția inadmisibilității cereri de chemare în judecată pentru lipsa procedurii privind medierea.
Pe fond pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.105 pronunțată la data de 23.01.2015 Judecătoria Roșiori de Vede a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții civile formulată de reclamantul C. R. în contradictoriu cu pârâta C. C. L., a respins ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut din susținerile părților și înscrisurile depuse la dosar că reclamantul este tatăl pârâtei.
Prin Sentința Civilă nr. 1884 din 14.12.2007 a Judecătoriei Roșiori de vede a fost stabilită în sarcina reclamantului și in favoarea pârâtei suma de 364 lei cu titlu de pensie de întreținere iar prin Sentința Civilă nr. 1889 din 26.11.2008 a Judecătoriei Roșiori de Vede pronunțată în dosarul nr._ s-a dispus majorarea pensiei la suma de 495 lei de la 21.10.2008 până la terminarea studiilor pârâtei dar nu mai târziu de împlinirea de către reclamantă a vârstei de 25 de ani, respectiv 26.11.2014.
Prin Sentința Civilă definitivă nr. 974 din 09.05.2014 pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede în dosarul nr._ s-a dispus sistarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina reclamantului cu începere din data de 06.02.2014.
Din adeverința nr. 1684HR/23.04.2014 eliberată de ., (f.16) instanța reține că pârâta este angajată a aceste societăți din data de 12.04.2011 iar din adresa nr. 3788 din 23.04.2014 eliberată de Universitatea din Pitești (f.14) reiese că pârâta este licențiată a Facultății de Științe Economice, promoția 2011.
În drept, la termenul din data de 23.01.2015 reclamantul a precizat că temeiul de drept al cererii de chemare în judecată îl reprezintă art. 1341 și art. 1345 Cod civil.
Potrivit art. 1341 Cod civil, cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.
Conform art. 1345 Cod civil, cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
Instanța de fond a considerat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză și nici ale plății nedatorate, întrucât plățile efectuate de reclamant pe perioada pentru care solicită restituirea s-au făcut în temeiul Sentinței Civile nr. 1884 din 14.12.2007 a Judecătoriei Roșiori de Vede și a Sentinței Civile nr. 1889 din 26.11.2008 a Judecătoriei Roșiori de Vede pronunțată în dosarul nr._, care îl obligau pe reclamant la plata pensiei până cel târziu 26.11.2014, în lisa unei cereri de sistare a pensiei.
Așadar, în acord cu dispozițiile art. 1346 alin. 1 lit. a Cod civil, plățile efectuate de reclamant pe perioada pentru care solicită restituirea nu au fost făcute în lipsa unei juste cauze și fără să fie datorate, astfel încât să fie supuse restituiri în condițiile art. 1341 și art. 1345 Cod civil.
În temeiul art. 516 alin. 1 Cod civil, instanța de fond a reținut că există obligația de întreținere între rudele în linie dreaptă. De asemenea, potrivit art. 499 alin. 1 Cod civil, părinții sunt obligați în solidar să îl întrețină pe copilul minor, până la vârsta majoratului, iar după această dată dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Potrivit dispozițiilor art.531 Cod civil, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Din interpretarea dispozițiilor legale expuse instanța de fond a apreciat că sistarea pensiei de întreținere în cazul unui copil major poate fi solicitată dacă aceasta își termină studiile sau renunță la ele sau dacă intervine o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, desființarea obligației.
În cauză, deși pârâta și-a finalizat studiile în anul 2011 (f.14) reclamantul nu a solicitat sistarea pensiei de întreținere imediat, în acel an, ci a formulat cererea la data de 06.02.2014.
De asemenea, cu toate că pârâta s-a angajat și a început să realizeze venituri proprii din data de 12.04.2011 așa cum rezultă din adeverința de la fila 16, reclamantul nu a solicitat la acel moment sistarea pensiei de întreținere ci abia la data de 06.02.2014.
Chiar dacă în perioada invocată de reclamant ar fi intervenit anumite cauze care ar fi dus la sistarea pensiei de întreținere, aceste aspecte nu pot determina în prezent restituirea sumelor achitate în acea perioadă, întrucât s-ar încălca efectul obligatoriu al Sentințelor nr. 1884 din 14.12.2007 și nr. 1889 din 26.11.2008 ale Judecătoriei Roșiori de Vede, iar pe de altă parte sigurul mijloc prin care ar fi încetat obligația de plată ar fi fost obținerea unei hotărâri de sistare a pensiei la momentul incidenței cauzelor de sistare. 3
Întrucât nu a solicitat sistarea pensiei, în perioada pretinsă de reclamant, acesta nu a făcut altceva decât să respecte Sentințele nr. 1884 din 14.12.2007 și nr. 1889 din 26.11.2008 ale Judecătoriei Roșiori de Vede, care au reprezentat cauza efectuării plăților și astfel aceste plăți nu sunt supuse restituirii în condițiile art. 1341 și art. 1345 Cod civil.
O eventuală apărare a reclamantului potrivit căreia nu ar fi avut cunoștință de finalizarea studiilor de către pârâtă sau de angajarea acesteia, nu ar putea fi întemeiată.
Dincolo de îndatorirea morală a reclamantului de a se interesa de parcursul urmat de copilul său, instanța de fond a reținut că, având în vedere obligația de întreținere stabilită în sarcina sa, era interesul reclamantului de a verifica periodic dacă nu cumva a intervenit vreo cauză care ar putea atrage sistarea pensiei de întreținere, pentru a acționa în consecință.
Având în vedere că a respinge ca neîntemeiată cererea principală formulată de reclamant, instanța de fond a respins ca neîntemeiată și cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel în termen, reclamantul, care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat schimbarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
A motivat că instanța de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză și nici ale plății nedatorate deoarece acesta trebuia să plătească pensie de întreținere până cel târziu la 26.11.2014 numai dacă pârâta era în continuarea studiilor, pârâta a absolvit Facultatea de Științe Economice în anul 2011 și s-a angajat la data de 12.04.2011 la . .
A mai menționat că a aflat despre aceste aspecte în anul 2014, moment în care a demarat acțiunea de sistare pensie de întreținere la data de 06.02.2014 și de încasare a sumelor încasate necuvenit de către fiica sa .
Întrucât plățile efectuate după momentul absolvirii facultății de către pârâtă, trebuie restituite, având în vedere faptul că nu au nicio justificare legală pentru a rămâne la pârâtă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 466 și urm. Cod procedură civilă.
În susținere, apelantul a depus înscrisuri în copii xerox (f.5-10).
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.03.2015, intimata a solicitat respingerea apelului declarat, susținând în esență că apelantul nu a fost interesat nici măcar să afle dacă mai există condițiile de nevoie care-l obligau la plata pensiei de întreținere lunare conform sentinței nr.1889/2008 și nu a făcut cerere de sistare a plății decât la data de 06.02.2014 obținând sentința nr.974/2014.
A mai precizat că i se pare sadică și sfidătoare acuzația că s-ar fi îmbogățit atât timp cât aceasta are un salariu de 900lei pentru care lucrează în Pitești și nu poate face naveta, plătește utilități, trebuie să mănânce, să se îmbrace și plătește rată lunară la un credit de nevoi personale pe care l-a făcut, constrânsă de lipsuri la momentul sistării pensiei.
În dovedire, intimata a depus Sentința civilă nr.1889/2008(f.20).
Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul solicită să se aibă în vedere că hotărârea apelată este superficială și că a plătit pensie alimentară în perioada noiembrie 2011 până în februarie 2014 nejustificat pentru susținerea studiilor fiicei sale în perioada când aceasta nu mai era studentă și mai mult decât atât era angajată realizând venituri și avea posibilitatea de a se întreține.
Verificând în limitele cererii de apel și a apărărilor formulate, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul, va admite apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.
În art.534 din Codul Civil este stipulat că:” Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză”.
În cauză, prin sentința civilă În art.534 din Codul Civil este stipulat că:” Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză”.
În cauză, prin sentința civilă nr.1889 din 26.11.2008, pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede în dosarul nr._, apelantul-reclamant a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în favoarea intimatei - pârâte în cuantum de suma de 495 lei lunar cu începere de la 21.10.2008 până la terminarea studiilor pârâtei dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani, respectiv 26.11.2014.
Această pensie de întreținere a fost sistată începând cu 06.02.2014, prin sentința nr. 974 din 09.05.2014, pronunțată de Judecătoria Roșiori de Vede în dosarul nr._ .
Din adeverința nr. 1684HR/23.04.2014 eliberată de ., rezultă că pârâta este angajată a aceste societăți din data de 12.04.2011 iar din adresa nr. 3788 din 23.04.2014 eliberată de Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe Economice, specializarea Administrarea Afacerilor, reiese că intimata-pârâtă este licențiată a acestei facultăți din 2011.
Așadar, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2014, intimata-pârâtă a beneficiat de pensie de întreținere în cuantum de 495 lei lunar, ce nu era datorată, în temeiul unei hotărâri judecătorești, iar conform art.534 din Codul Civil, cel care a prestat întreținere, apelantul - reclamant, are dreptul de a cere restituirea de la cel care a primit-o, intimata - pârâtă.
În speța dedusă judecății nu prezintă relevanță juridică dificultățile financiare ale intimatei-pârâte, având în vedere că aceasta putea fi beneficiar al pensiei de întreținere din partea apelantului-pârât până la data de 26.11.2014 conform sentinței menționate, doar dacă nu-și termina studiile și nu realiza venituri
În ceea ce privește suma de 88lei aferentă celor 5 zile din luna februarie 2014 și solicitată de apelantul-reclamant instanța nu o va acorda având în vedere atât faptul că pensia de întreținere se acordă lunar dar și lipsa unei dovezi din care să rezulte reținerea acestei sume din venitul lunar al apelantului-reclamant anterior promovării acțiunii prin care acesta solicita sistarea pensiei de întreținere( 06.02.2014).
Față de considerentele expuse, Tribunalul va admite în temeiul art.480 alin.2 Cod procedură civilă, apelul formulat, va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 13.581 lei reprezentând pensie de întreținere încasată necuvenit.
În temeiul prevederilor art. 453 coroborat cu art. 482 Cod procedură civilă va obliga intimata, care se află în culpă procesuală, la plata către apelant a sumei de 885 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru și onorariu avocat conform chitanțelor de la filele 17 și 33.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul reclamant C. R., cu domiciliul în Roșiorii de Vede, .. L8, ., împotriva sentinței civile nr. 105 din data de 23.01.2015, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. C. L., cu domiciliul în Roșiorii de Vede, str. ., județul Teleorman, având ca obiect – pretenții.
Schimbă sentința apelată, în sensul că, admite în parte acțiunea.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 13.581 lei reprezentând pensie de întreținere încasată necuvenit.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 885 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 15 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. M. Nuți C. Doinița O. S.
Red.-Th.red. DMN 23.11.2015/4 ex.
D.f._
Jud. Roșiorii de Vede
J.f. M. C. R.
Comunicat 2 ex. .2015
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 1228/2015.... | Pensie întreţinere. Decizia nr. 1183/2015. Tribunalul TELEORMAN → |
|---|
