Rectificare carte funciară. Sentința nr. 274/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 274/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 1187/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1187/A
Ședința publică din 24 noiembrie 2015
PREȘEDINTE: C. P.
JUDECĂTOR: L. Ș.
GREFIER: A. D.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelantul P. I., împotriva sentinței civile nr. 274/03.02.2015 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații M. N., M. G., M. A. și M. P., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal, facut în ședință publică se prezintă pentru apelant, avocat O. C., lipsa fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constata ca prin Serviciul registratura s-a depus la dosar dovada citarii intimatei Manzat M. prin publicitate.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelantului solicita admiterea apelului, casarea sentinței pronunțata de prima instanța cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform motivelor dezvoltate în scris prin cererea de apel.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra prezentului apel, constată următoarele :
Prin sentința civilă nr. 274/3.02.2015 pronunțata în dosarul nr._, Judecătoria Lugoj a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâților M. L. și B. (fostă M.) M.. A admis excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâții M. L., M. N., M. G., M. A. și M. P..
Pentru a pronunța aceasta sentință, prima instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a sesizat instanța cu o cerere prin care a solicitat să se constate deschisă succesiunea după defunctul M. N., decedat pe data de 31.12.2007, să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul M. N. se compune din 2 ha teren extravilan conform Titlului de proprietate nr._/45 Cod_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T. la data de 15.03.1995, să se dezbată succesiunea după defunctul M. N., să se constate că la succesiune vin în calitate de moștenitori soția acestuia M. L. care moștenește o cotă de ¼ % din masa succesorală venind în concurs cu ceilalți fii și fiice ale defunctului, respectiv cu M. M. născută 1949, în calitate de fiică, cu M. L. născută 1951, în calitate de fiică, cu M. N. născut 1953, în calitate de fiu, cu M. G. născut 1954, în calitate de fiu, cu M. A. născută 1956, în calitate de fiică și cu M. P. născut 1958 în calitate de fiu, fiecare dintre copii defunctului moștenind o cotă de 1/8 fiecare.
Reclamantul a mai solicitat să se constate că pârâții în calitate de moștenitori ai defunctului M. N. s-au obligat alături de reclamant, în baza înscrisului sub semnătură privată încheiat pe data de 21.12.2001 cu defunctul lor soț și tată, care constituie o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare, să îi vândă terenul agricol în suprafață totală de 2 ha de pe extravilanul localității G., asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Titlului de Proprietate_/45 cod_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T., cu prețul de 4.000.000 lei ROL și să se dispună validarea promisiunii de vânzare cumpărare cu privire la terenul agricol evidențiate în Titlul de Proprietate_/45 cod_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T. pe numele vânzătorului M. N., iar instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare cu privire la dobândirea în proprietate de către reclamant a terenului agricol în suprafață de 2 ha conform titlului de proprietate și să dispună intabularea reclamantului în cartea funciară cu titlu de cumpărare în cotă de 1/1 asupra terenului agricol în suprafață de 2 ha.
În acest context faptic și juridic instanța a pus în discuția părților excepția lipsei capacității de folosință a pârâților M. L. și B. (fostă M.) M., excepția ce urmează a fi admisă având în vedere următoarele considerente:
Potrivit titlului de proprietate nr._/45 cod_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T., defunctul M. N. a primit în proprietate suprafața totală de 2 ha teren extravilan situată pe teritoriul comunei G., județ T..
Potrivit încheierii nr. 21 din 10.06.2014 emisă de Societatea Profesională Notarială Sighartău și G., județul Cluj rezultă că nu a fost înregistrată succesiunea după defunctul M. N., decedat la data de 31.12.2007.
Astfel, cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în urma demersurilor efectuate respectiv: adresa nr._/12.05.2015 eliberată de Consiliul Local al Municipiului Lugoj - Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor Municipiului Lugoj - C. Evidența Persoanelor (f.117), rezultă că pârâta M. L., născută la data de 11.02.1927 este decedată, deces înscris nr. 9/2000 la Primăria Comunei Câtcău, județul Cluj și pârâta B. M. (fostă M.), fiica lui N. și L., născută la data de 11.08.1949 este decedată, deces înscris la nr.28/2003 la Primăria comunei Căseiu, județul Cluj.
Așa cum s-a statuat în doctrină și jurisprudență, capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, iar în cazul persoanelor fizice, aceasta începe la nașterea lor și încetează la moartea lor.
Potrivit art. 56 alin 1 C. pr. civ, orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte la judecată.
per a contrario, nu poate nu poate fi parte într-un proces civil persoana care nu are capacitate personală de folosință, întrucât a decedat.
În funcție de momentul decesului uneia dintre părți raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată, dispozițiile procedurale aplicabile diferă, întrucât, în cazul în care decesul s-a produs anterior investirii instanței, cererea de chemare în judecată este nulă pentru lipsa capacității de folosință și acțiunea trebuie respinsă ca urmare a admiterii excepției lipsei capacității de folosință, în timp ce, dacă decesul se produce după înregistrarea cererii de chemare în judecată, devin aplicabile dispozițiile art. 412 Cod proc. civ., operând o transmisiune a calității procesuale, pasive în speța în cauză, și trebuind introduși în cauză moștenitorii.
În cazul în care partea a decedat anterior inițierii procesului, cum este cazul în speța de față în ceea ce îi privește pe pârâții M. L. și B. (fostă M.) M., nu sunt incidente dispozițiile art. 412 C pr. civ.
A mai fost invocată de către instanță din oficiu excepția coparticipării procesual pasive integrale, excepția care de asemenea urmează a fi admisă pentru următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 59 C.pr.civ., mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Deși, în principiu, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară.
Distincția dintre litisconsorțiul facultativ și cel necesar prezintă importanță pentru speța de față deoarece pentru a proceda le dezbaterea succesiunii, trebuie împrocesați toți moștenitorii, defunctului cărora le-ar fi afectate interesele de acțiunea formulată de reclamant.
Neregulata constituire a cadrului procesual în caz de coparticipare procesuală pasivă obligatorie este o excepție absolută, ce poate fi invocată de instanță în orice stadiu al procesului.
Este adevărat că, în caz de neregulată constituire a cadrului procesual, prima instanță are obligația de a invoca acest aspect și de a permite reclamantului să-și extindă acțiunea și față de cel pe care a omis să-l cheme în judecată prin cererea introductivă, doar în caz de neconformare a reclamantului la această dispoziție a instanței, acțiunea sa putând fi respinsă ca inadmisibilă.
În cauza de față, însă, reclamantul a chemat în judecată succesorii promitentului vânzător, fără a ține, însă, seama, de faptul că doi dintre aceștia au decedat, astfel că se poate invoca neregulata constituire a cadrului procesual.
Nu poate fi vorba despre acordarea a mai mult decât s-a cerut, pentru simplul fapt că acțiunea nu poate fi soluționată parțial doar în raport cu pârâții regulat chemați în judecată, datorită legăturii de coparticipare procesuală obligatorie dintre succesorii promitentului vânzător.
Așadar, reclamantul avea obligația de a chema în judecată, în calitate de pârâți, succesorii defunctului promitent M. N., sau, în caz de deces, pe moștenitorii acestuia, acțiunea sa impunând luarea unor dispoziții cu privire la succesiune.
Reclamantul nu s-a conformat acestor dispoziții și nu a chemat în judecată pe succesorii defunctului promitent M. N., sau în caz de deces pe moștenitorii acestora, situație în care și această din urmă excepție urmează a fi admisă.
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate anterior, instanța a admis excepțiile invocate din oficiu excepția lipsei capacității de folosință a pârâților M. L. și B. (fostă M.) M. și excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii și, în consecință, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel P. I., solicitând admiterea apelului, anularea sentinței apelate, având în vedere că prima instanța a judecat procesul fără a intra în cercetarea fondului, respingând acțiunea pe excepții de fond, respectiv pe excepția lipsei capacitații procesuale pasive a pârâtilor Borzasi M. și M. L. și pe excepția lipsei coparticipării pasive obligatorii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arata ca a formulat o acțiune pe rolul Judecătoriei Lugoj, pentru dezbatere succesorală după defunctul M. N. decedat la data de 31.12.2007 si
pentru pronunțarea unei hotărâri care să lină loc de act autentic de vânzare cumpărare. Motivele pentru care a formulat această acțiune au la bază o promisiune bilaterală de vânzare cumpărare încheiată cu defunctul Mînzai N. pentru o suprafață de teren agricol de 2 ha, deținută în proprietate de promitentul vânzător în baza titlului cu nr._/45 Cod_ eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar T. pe data de 15.03.1995, pe care acesta deși a primit prețul contractului a refuzai să o perfecteze prin prezentare la un notar public in vederea autentificării. Având în vedere si refuzul moștenitorilor defunctului de a dezbate succesiunea după antecesorul lor si implicit de a perfecta vânzarea promisă de acesta în temeiul prevederilor art. 974 C. civ. din 1864 . art. 1279 C. civ. din 1864 si art. 5 alin.2 din Legea 247/2005 a promovat această acțiune.
Asa cum rezultă si din înscrisurile depuse la dosar înainte de a promova acțiunea a solicitat Primăriei Comunei Câtcău din Județul Cluj date despre urmașii defunctului M. N. (promitent vânzător) si despre urmașii acestuia si a demarat si procedura de interogare INFONOT București după defunct.
Urmare a răspunsului comunicat de către primărie am promovat prezenta acțiune, insa în procedura prealabilă fixării termenului de judecată, instanța le-a pus în vedere sub sancțiunea anulării să facă dovada domiciliilor pârâților, astfel că s-a conformat si a demarat procedura de interogare a evidentelor S.P.CL.E.P. D..
Conform documentelor depuse la dosar. După procedura de interogare. S.P.G.L.E.P Lugoj in colaborare cu S.P.CL.E.P. D. a comunicat instanței de judecată si a apelantului avocatului ales că Borzasi M. (fostă M.) si M. L. sunt decedate, fapt care l-a aflat din studierea dosarului de fond la intervale regulate după cum se poate observa si din cererile depuse pentru studiu dosar.
Urmare a acestei adrese a S.P.CL.E.P. Lugoj pentru precizarea cadrului procesual a demarat procedura de verificare a evidentelor succesorale INFONOT București (pe care le depunem în copii certificate pentru conformitate cu originalul ) după cele două defuncte, prin intermediul SP Notariale Sighartău din D., jud. Cluj, fapt pe care apelantul a afirmat că l-a adus la cunoștința instanței de judecată printr-o cerere înregistrată prin serviciul Registratură al Judecătoriei Lugoj pe data de 30.01.20)5, la care a anexat si documente doveditoare inclusiv plata serviciilor notarialei.
Cu toate acestea, instanța stabilind termen de judecată înainte de a primi răspunsul de la INFONOT București, a invocat la primul termen excepția lipsei capacității procesuale de folosință a celor doua pârâte decedate si excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii. Având în vedere că nu a avut cunostință de decesul celor două pârâte neavând posibilitatea de a efectua verificări la S.P.CL.E.P. D. sau Lugoj, decât după promovarea unei acțiuni în instanță nu poate fi reținută în sarcina sa culpa procesuală a promovării unei acțiuni
împotriva unor persoane lipsite de capacitate de exercițiu, sau neregulata constituire a cadrului procesual.
A precizat apelantul că cele două excepții de fond, instanța - potrivit prevederilor art. 248 alin.3 C.p.c. nou - putea să le unească cu fondul sau să acorde în termen de judecată pentru complinirea lipsurilor (având în vedere că introducerea în cauză a moștenitorilor celor două pârâte decedate presupune tocmai acea interogare INFONOT pe care nu o deținea la primul termen de judecată, fără a fi culpabil de acest aspect, procedura făcându-se exclusiv prin notar public, cu atât mai mult cu cât avocatul ales a solicitat verbal în ședință extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză a Statului Român, prin Comună, prin primar, ca reprezentant legal si prin Ministerul Finanțelor, pentru succesiune vacantă. A menționat apelantul că aceste aspecte nu au fost luate în considerare de către instanța de fond, care a reținut în mod eronat culpa sa procesuală si a respins acțiunea.
În drept, s-au invocat prevederilor art. 248, art. 466-470 si art. 477-482 NCPC.
Analizând apelul declarat în cauză, prin prisma motivelor căii de atac prin raportare la probele administrate in fata judecătoriei, tribunalul constată următoarele :
În ceea ce privește susținerea apelantului - că instanța de fond în mod greșit nu a soluționat acțiunea pe fondul ei, ci prin admiterea excepției lipsei capacității de folosință a pârâților și a calității procesual pasive integrale - tribunalul apreciază că această critică este neîntemeiată.
Conform dispozițiilor art. 248 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin Decizia nr. 64/1999 a CC, publicată în M.O. nr. 249 din 2 iunie 1999 s-a stabilit că art. 137 C.pr.civ. - al cărui conținut se regăsește în disp. art. 248 NCPC - este constituțional în raport cu dispozițiile art. 21 alin.1 din Constituție; accesul liber la justiție nu trebuie confundat cu procedurile judecătorești stabilite de lege în temeiul art. 125 alin. 3 ( art. 126 alin.2 C.p.civ.) din Constituția României. In cadrul „procedurii de judecată” sunt incluse și rezolvările excepțiilor invocate în cursul procesului, excepții care pot fi de procedură sau de fond. Prevederile art. 137 C.p.civ. reglementează doar ordinea în cadrul judecății, iar nu întreaga problematică a excepțiilor, în scopul de a evita o judecată inutilă sau efectuarea unor acte de procedură care apoi ar trebui refăcute de altă instanță. Prevederile art. 137 C. pr. civ. asigură o legală administrare a justiției și se înscriu în spiritul principiilor constituționale de dreptate și justiție.
Se constată că prima instanță s-a pronunțat cu precădere și motivat asupra excepției lipsei capacității de folosință a pârâților și a calității procesual pasive integrale, dând eficiență dispozițiilor legale enunțate.
Acțiunea civilă reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prin care, în cadrul procesului civil, se asigură protecția dreptului subiectiv civil – prin recunoașterea sau realizarea lui, în cazul în care este încălcat sau contestat – ori a unei situații juridice ocrotite de lege. Pentru exercițiul acțiunii civile trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: drept, interes, capacitate procesuală și calitate procesuală.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titularul al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitatea procesuală activă – și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic – calitate procesual pasivă.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și calitatea procesual pasivă a pârâtului. Sancțiunea privind lipsa calității procesuale este respingerea acțiunii.
Or, în speța dedusă judecății, se constată că pârâtele M. L. și B. (fostă M.) M. erau decedate anterior înregistrării prezentei cereri de chemare în judecată, conform înscrisurilor oficiale depuse la dosarul cauzei.
În mod legal a constat judecătoria că aceste persoane nu pot fi parte într-un proces civil, deoarece nu au capacitate personală de folosință, întrucât sunt decedate și a respins acțiunea prin admiterea lipsei capacității lor de folosință (capacitatea procesuală de folosință fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații în plan procesual, care începe la nașterea persoanelor fizice și încetează la moartea lor).
Tribunalul reține că, tot în mod legal, a apreciat instanța de fond că se poate invoca neregulata constituire a cadrului procesual, în contextul în care, în speță, reclamantul a chemat în judecată succesorii promitentului vânzător, fără a ține, însă, seama, de faptul că doi dintre aceștia au decedat, iar acțiunea nu poate fi soluționată parțial doar în raport cu pârâții regulat chemați în judecată, datorită legăturii de coparticipare procesuală obligatorie dintre succesorii promitentului vânzător.
Invocarea de către apelant a necunoașterii împrejurării că o parte dintre pârâți sunt decedați nu reprezintă un argument care să înlăture neregularitățile expuse mai sus, în condițiile în care culpa îi aparține, întrucât reclamantul este cel care fixează cadrul procesual, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil.
Întrucât prima instanță a admis legal excepțiile invocate, tribunalul va respinge ca fiind neîntemeiat apelul formulat în cauză.
Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de P. I., împotriva sentinței civile nr. 274/3.2.2015 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații M. M., cu ultimul domiciliu în Sălișca nr. 78, jud. T., in prezent cu domiciliu necunoscut, M. N. domiciliat în comuna Cătcău, ., jud. T. M. G., în comuna Cătcău, ., jud. T., M. A. în comuna Cătcău, ., jud. T. și M. P., în comuna Cătcău, ., jud. T..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECATOR,
C. P. L. Ș.
GREFIER,
A. D.
Red.C.P./tehnored. A.D.
8 ex./6 .
Prima instanța: judecător E. C. P.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
