Stabilire program vizitare minor. Decizia nr. 11/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 11/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1209/179/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILĂ,
DE C. ADMINISTRATIV și FISCALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 11
Ședința publică de la 30 ianuarie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L.-D. P.
JUDECĂTOR: V. M.
GREFIER: D. B.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-pârâtă M. A., cu domiciliul în localitatea Babadag, .. 8, jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr.670 din data de 7 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect „legături personale cu minorul”, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. M. I., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat F. A., cu sediul în mun. Tulcea, ..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat apelanta-pârâtă, personal și asistată de av. Sfircea G., în calitate de reprezentant, în temeiul împuternicii avocațiale nr. 299/2012, depusă la dosarul cauzei și intimatul-reclamant, personal și asistată de av. F. A., în calitate de reprezentant, în temeiul împuternicii avocațiale nr. 4/2013, depusă la dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat și motivat în termen, timbrat, intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură, un exemplar întâmpinare s-a comunicat apelantei-pârâte, după care:
Instanța, pune în discuția părților prezente prin reprezentanți, natura juridică a căi de atac promovată împotriva hotărârii instanței de fond.
Reprezentanții părților prezente, având cuvântul, pe rând, arată că, în cauză, calea de atac împotriva hotărârii instanței de fond este apelul, așa cum s-a înregistrat.
Instanța, apreciază natura juridică a căi de atac ca fiind apelul.
Față de declarația părților prezente prin reprezentanți, că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra apelului civil.
Reprezentantul apelantei-pârâte, av. Sfircea Gh. având cuvântul în susținerea apelului, arată că instanța de fond a admis în parte acțiunea introductivă de instanță, stabilind un program de legături cu minora prin preluarea acesteia de la domiciliul mamei. Apelanta-pârâtă nu se opune la o legătură personală a minorei cu tatăl său, ci o nemulțumește modalitate de exercitare a acestei legături. Apelanta-pârâtă dorește ca legătura personală cu minora în forma inițială să se realizeze fără preluarea minorei de la domiciliul său, sau cu preluarea minorei în Or. Babadag, (s-a indicat în cererea de apel și un anumit program).
De asemenea, reprezentantul apelantei-pârâte, arată că, un alt motiv de critică în ceea ce privește hotărârea instanței de fond, se referă la aspectul că, la sărbătoarea de C., mama minorei dorește ca aceasta să fie prezentă la domiciliul său, cel puțin prima zi de C., având în vedere că la sărbătoarea de P., minora este prezentă la fiecare dintre părinți.
Totodată, reprezentantul apelantei-pârâte, arată cu privire la prima critică a hotărârii atacate, că mama are această poziție, având în vedere că relațiile dintre tată și fiică au suferit în urma divorțului dintre părinți o anumită deteriorare, intimatul-reclamant a manifestat la o anumită perioadă, o anumită răceală față de copil. Prezența mamei este absolut necesară, pentru refacerea legăturii dintre tată și fiică este bine ca legătura personală să se facă fără preluarea minorei.
În concluzie, reprezentantul apelantei-pârâte, av. Sfircea Gh. solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii instanței de fond, în sensul ca intimatul-reclamant să aibă legături cu minora la domiciliul apelantei-pârâte în prima și a treia săptămână din lună de la ora 10,00 până la ora 16.00, a doua zi de C..
Reprezentantul intimatului-reclamant, av. F. A., având cuvântul în combaterea apelului promovat, arată că între părți trenează o stare de conflict care afectează copilul. Un tată dorește să petreacă timp cu copilul său. În nenumărate rânduri a mers la Babadag și a fost împiedicat să vadă copilul, sau dacă i s-a permis să vadă copilul a fost în prezența mamei. Mama copilului a intervenit și a cenzurat relațiile dintre tată și fiică. Tatăl dorește să petreacă timp cu copilul său, respectiv copilul dorește să petreacă timp cu tată său, își dorește să îi viziteze pe bunicii paterni. F. este puternic atașată de tată, de câte ori îl vede aceasta manifestă bucurie și dorința de a petrece timp împreună, aceasta îi cere să se plimbe împreună, să o ducă în vizită la bunicii paterni. Tatăl o vizitează mai des la grădiniță, urmărește evoluția copilului și îi este greu să îi explice de ce nu o poate lua cu el, la Tulcea.
Programul stabilit de instanța de fond este optim dezvoltării copilului. Ce se întâmplă dacă fetița merge în programul stabilit cu tatăl său? Merg împreună să mănânce o prăjitură la cofetărie, să îi viziteze pe bunicii paterni.
Reprezentantul intimatului-reclamant, av. F. A., având în vedere probele administrate la fond, solicită respingerea apelului promovat, ca nefondat. De asemenea, arată că nu solicită obligarea apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 150 cod proc. civ. declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
Cu privire la apelul civil constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 04.10.2012 și înregistrată sub nr._, reclamantul P. M. I. a chemat în judecată pe pârâta M. A., solicitând stabilirea unui program de vizitare a minorei P. T.-M., astfel: în primul și al treilea sfârșit de săptămână al fiecărei luni, de vineri ora 1600 până duminică ora 2000, în vacanța prilejuită de sărbătorile de Paști – prima săptămână, în vacanța prilejuită de sărbătorile de iarnă - prima săptămână, în vacanța de vară - luna august.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că minora P. T.-M. a rezultat din relațiile de căsătorie cu pârâta M. A., iar prin sentința civilă nr. 3804/29.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, s-a desfăcut căsătoria părților și totodată conform dispozițiilor instanței, a fost stabilită locuința minorei la domiciliul mamei.
A mai arătat reclamantul că pârâta îi interzice să aibă legături personale cu minora, motiv ce l-a determinat să introducă prezenta cerere.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.401 din Codul Civil.
În susținerea acțiunii, s-a depus, în copie: sentința civilă nr. 3804/29.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, certificatul de naștere privind pe minora P. T.-M., solicitând și administrarea probei cu martori și anchetă socială.
Pârâta a formulat concluzii scrise, prin care a susținut că achiesează la solicitarea reclamantului privind încuviințarea dreptului acestuia de a avea legături personale cu minora, însă nu în modalitatea programului de vizitare învederat în acțiune.
Pârâta a mai susținut că nu s-a opus niciodată ca reclamantul să aibă legături personale cu minora, doar că reclamantul în ultimele luni de zile a tratat cu indiferență relația cu minora.
Pârâta a solicitat cenzurarea programului solicitat de reclamant în sensul ca legătura tatălui cu minora să fie pe durata unei zile, iar ora de înapoiere să fie a doua zi între orele 14,00 – 18,00, întrucât ora 20,00 este o oră târzie, iar referitor la perioada sărbătorilor, solicită instanței să împartă în mod echitabil părților zilele de sărbători, atât cele de P. cât și cele de C., astfel încât ambii părinți să se bucure de prezența minorei în perioada sărbătorilor.
Reclamantul, la termenul din data de 7.11.2012, și-a precizat acțiunea în sensul că solicită a avea legături personale cu minora în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 16 până duminică ora 16, a doua zi de sărbătorile de Paști, prima săptămână din vacanța prilejuită de sărbătorile de iarnă și luna august în vacanța de vară.
În cauză a fost administrată anchetă psihosocială spre verificarea modului de întreținere, creștere si educare a minorei, care este comportarea părinților față de acestea, condițiile de viață ale acesteia atât din punct de vedere moral, cât și material.
Prin Sentința civilă nr. 670 din 7 noiembrie 2012 a Judecătoriei Babadag a fost admisă acțiunea formulată de reclamant, încuviințându-i-se acestuia să aibă legături cu minora P. T. M., prin preluare la domiciliul său, cu obligația readucerii minorei la domiciliul acesteia, după cum urmează:
- în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 16,00 până duminică ora 16,00;
- a doua zi de sărbătorile de Paști;
- prima săptămână din vacanța prilejuită de sărbătorile de iarnă;
- în luna august în vacanța de vară.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a examinat probele administrate în cauză, constatând că prin Sentința civilă nr. 3804/29.11.2011 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, s-a desfăcut căsătoria încheiată între P. I.-M. și P. A., părțile din prezenta speță, și totodată, a fost stabilită locuința minorei la domiciliul mamei, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în folosul minorei în cotă de ¼ din venitul net, fără a se stabili și un program de vizitare a minorei de către tată.
Ancheta psihosocială efectuată la domiciliul reclamantului din municipiul Tulcea, județul Tulcea, a reliefat că după separarea legală a părților minora rezultată din căsătoria acestora, a fost încredințată mamei, aceasta locuind în localitatea Babadag, județul Tulcea, tatăl fiind obligat la plata unei contribuții de întreținere în favoarea minorei. S-a mai reliefat că din discuțiile purtate cu tatăl minorei reiese că mama minorei îi limitează dreptul de a se bucura de prezența fiicei sale la domiciliul său, relația cu minora limitându-se doar la câteva ore petrecute cu fiica sa numai în localitatea Babadag, sub supravegherea fostei soții sau a foștilor socri. S-a mai susținut prin același referat că reclamantul P. M.-I. locuiește într-un apartament proprietate personală, foarte bine întreținut, oferă condiții optime de locuit, amenajând chiar și dormitorul fetiței în stil specific unui copil la vârsta fiicei sale, este pensionat pe caz de boală și se întreține din pensia în cuantum de 1300 lei, acesta fiind susținut moral și material și de părinții și de sora sa.
Din relațiile oferite de raportul psihosocială efectuat la domiciliul pârâtei reiese că aceasta locuiește împreună cu minora la locuința aparținând părinților acesteia din localitatea Babadag, format din cinci camere, bucătărie, două băi, frumos mobilate, curate și utilate cu aparatură electrocasnică. S-a mai reliefat că din discuțiile purtate cu pârâta M. A., aceasta a declarat că tatăl și-a vizitat minora la un interval de trei luni și că nu s-a opus niciodată ca tatăl să aibă legături cu minora, apreciind că este benefică legătura dintre tată și fiică. Totodată s-a reliefat în același referat că minora este bine îngrijită și are parte de multă afecțiune atât din partea mamei cât și a bunicilor materni, care manifestă un deosebit interes pentru creșterea și educarea minorei, aceasta fiind foarte atașată de mama sa cât și de bunicii materni.
Potrivit prevederilor art. 401 cod civil părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională.
Instanța de fond a reținut că și pârâta a achiesat la capătul de cerere privind încuviințarea dreptului reclamantului de a avea legături personale cu minora și în consecință a admis acțiunea.
La alegerea modalității de exercitare a legăturilor personale, instanța a apreciat că este necesară o comunicare firească, fără restrângeri între tată și copil, mai precis fără ca aceștia să fie stânjeniți de mamă sau de ceilalți membri ai familiei lărgite.
Impotriva acestei sentințe civile a declarat pârâta criticând-o ca netemeinic și nelegală.
In motivarea apelului s-a susținut că prima instanță nu a analizat corect situația de fapt încuviințând un program de legături personale care nu este în interesul minorei.
Astfel, apelanta a arătat că reclamantul-intimat a întrerupt în mod inexplicabil legătura cu minora și reluarea acestor legături trebuie să se producă treptat și gradual, la domiciliul apelantei.
In măsura în care s-ar admite luarea minorei de către tatăl său, s-a susținut că nu trebuie să dureze legăturile mai mult de o zi, între orele 1000 – 1600.
A mai arătat apelanta că nu se justifică o legătură personală a tatălui cu minora toată luna august iar în vacanța de iarnă, luarea minorei de către tată în prima săptămână echivalează cu toată durata sărbătorilor de iarnă. A fost subliniat faptul că astfel, minora nu are posibilitatea să se bucure de ambii părinți în mod egal cu ocazia sărbătorilor.
Apelul a fost timbrat legal și introdus în termen.
Prin întâmpinarea formulată de intimat, acesta a arătat că în mod constant, apelanta i-a îngrădit dreptul de a avea legături personale, iar susținerile formulate în motivarea apelului nu au niciun suport probator.
Mai mult, apelanta a exercitat o influență negativă asupra copilului, intervenind mereu în discuțiile purtate de tată și minoră.
In consecință, s-a solicitat respingerea apelului.
Părțile nu au solicitat administrarea de probe în apel.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor și concluziilor formulate, a probelor administrate și dispozițiile legale incidente, tribunalul va admite apelul formulat de M. A. pentru următoarele considerente:
Părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum și de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională (art. 401 din Noul Cod civil și art. 10 pct. 2 din Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 470/2001).
Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, minorul care a fost separat de unul dintre părinți printr-o măsură dispusă în condițiile legii, deci și în cazul pronunțării divorțului acestora, are dreptul de a menține legături personale și contacte directe cu acesta, cu excepția situației în care această măsură contravine interesului superior al minorului.
Limitarea dreptului părintelui căruia nu i-a fost încredințat minorul, spre creștere și educare, de a avea relații personale cu acesta se poate realiza numai în condițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, în cazul în care există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului, cu respectarea art. 34 alin. 2 din lege.
In jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant că părintele are dreptul de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de copilul său, iar autoritățile naționale au obligația să dispună aceste măsuri. De asemenea, Curtea a subliniat că instanțele judecătorești trebuie să țină seama de interesele și de drepturile acelor persoane și, în special, de interesul superior al copilului și de drepturile sale stipulate în art. 8 din Convenție (Cauza Ignaccolo-Zenide contra României, Hotărârea nr. 1/2000, Cauza Laforgue contra României, Hotărârea din 13 iulie 2006):
Potrivit dispozițiilor legale mai sus invocate, copilul are dreptul să-și cunoască rudele și să întrețină relații personale cu acestea, iar aceste relații nu pot fi împiedicate decât în cazurile în care există motive temeinice de natură să primejduiască dezvoltarea sa fizică, psihică, intelectuală sau morală.
Conform art. 15 din lege, relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul său, găzduirea copilului pe o perioadă determinată de către părinte, și altele.
Așadar, acest drept este recunoscut de lege atât părintelui, cât și copilului, pentru a da conținut vieții de familie, drept recunoscut, de asemenea, copilului prin art. 8 din Legea nr. 272/2004 și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar și pentru a da conținut dreptului copilului la identitate.
Având în vedere aceste dispoziții legale, părintele căruia îi este încredințat minorul nu este îndreptățit să refuze relația dintre minor și celălalt părinte întrucât asemenea legături sunt absolut firești și lipsa lor determină un dezechilibru emoțional al copilului.
Situația conflictuală dintre părinți nu trebuie să se repercuteze negativ asupra relațiilor intimatului cu fiica sa de 6 ani și jumătate.
Pentru asigurarea în timp a unei relații solide, bazată pe afecțiune și înțelegere între intimat și minoră, se impune ca exercitarea acestui drept să se realizeze cu o anumită ritmicitate iar minora să poată petrece timpul și cu bunicii paterni.
De aceea, criticile formulate de apelantă sunt în cea mai mare parte neîntemeiate, neexistând probe în cauză care să justifice restrângerea legăturilor personale dintre tată și minoră așa cum s-a solicitat.
Totuși, apelul declarat de M. A. va fi admis, tribunalul apreciind că este în interesul minorei să se bucure de sărbătorile de iarnă, respectiv de C. împreună cu ambii părinți.
In modalitatea stabilită de prima instanță (prima săptămână din vacanța de iarnă) minora ar urma să petreacă sărbătorile Crăciunului doar cu tatăl.
Pentru considerentele expuse urmează a fi admis ca fondat apelul declarat de pârâta M. A..
Va fi schimbată în parte hotărârea atacată numai cu privire la legăturile personale dintre tata și copil în vacanța de iarnă.
Rejudecând, se va încuviința ca reclamantul-intimat să aibă legături personale cu minora P. T. M., timp de o săptămână, în vacanța de iarnă începând cu a doua zi de C..
Celelalte dispoziții ale hotărârii atacate vor fi menținute ca temeinice și legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de apelanta-pârâtă M. A., cu domiciliul în localitatea Babadag, .. 8, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 670 din data de 7 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Babadag, în dosarul nr._, având ca obiect „legături personale cu minorul”, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. M. I., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat F. A., cu sediul în mun. Tulcea, ., ca fondat.
Schimbă în parte hotărârea atacată, cu privire la legăturile personale dintre tata și copil în vacanța de iarnă.
Rejudecând, încuviințează ca reclamantul-intimat să aibă legături personale cu minora P. T. M., timp de o săptămână, în vacanța de iarnă începând cu a doua zi de C..
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii atacate ca temeinice și legale.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
L.-D. P. V. M. D. B.
05.02.2013
Red.jud.VM
Tehnored.DS/ex.4
12.03.2013
| ← Curatelă. Decizia nr. 439/2013. Tribunalul TULCEA | Reintegrare în familie. Sentința nr. 1082/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
