Plângere contravenţională. Decizia nr. 358/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 358/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 3595/327/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 358/2015
Ședința publică de la 29 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Judecător: L. D. P.
Grefier: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelantul - intimat C. JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3561 din data de 19 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – petent P. P., cu domiciliul procesual ales la av. P. A. din Tulcea, .. 1, ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat consilier juridic A. R. pentru apelantul – intimat și av. P. A. pentru intimatul – petent.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelul este declarat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, motivat, intimatul a depus întâmpinare ce a fost comunicată apelantului, precum și că apelanta a depus la dosar practică judiciară, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat pentru completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente în apel pentru dezbateri.
Consilier juridic A. R. având cuvântul pentru apelantă în apel pentru dezbateri învederează că, soluția pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală, întrucât aceasta nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la toate probele depuse la dosar, respectiv declarația intimatului înregistrată sub nr. 5615/27.05.2014 prin care acesta își recunoaște faptele și declară pe propria răspundere că nu va mai efectua transport ilegal de persoane cu autoturismul pe drumurile județene Tulcea.
În consecință, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de petent.
Av. P. A. având cuvântul pentru intimat în apel pentru dezbateri învederează că, declarația dată de intimat la sediul Prefecturii a fost dată sub avertizarea directă că, dacă nu scrie așa cum i se cere i se vor aplica în continuare amenzi.
Având în vedere netemeinicia motivelor invocate, apărătorul intimatului solicită respingerea apelului ca nefondat.
Văzând că nu mai sunt motive de amânare instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 28.05.2014, sub nr._, petentul P. P. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul C. JUDEȚEAN TULCEA, anularea procesului-verbal . nr. 0136 din 08.05.2014 emis de intimat.
În motivarea în fapt, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal contestat, reținându-se în sarcina sa că a transportat ilegal călători cu autoturismul personal pe ruta Mahmudia - Tulcea.
Petentul arată că situația de fapt reținută nu corespunde adevărului, învederând că locuiește in satul Mahmudia, județul Tulcea si începând cu data de 07.05.2014, a inceput cursurile de terorie la Școala de Șoferi Agro Transport - Tulcea, pentru categoriile C, E, D - profesionisti, unde prezenta este obligatorie. Astfel ca, pana la terminarea cursurilor, in fiecare zi lucratoare, a făcut deplasarea intre localitatea de domiciliu si mun. Tulcea.
Arată că în dimineața zilei de 08.05.2014, cand a ajuns in Tulcea, s-a intalnit cu I. D., o veche cunostinta, ce era insotit de alte doua persoane și, afland ca dupa ce termină cursurile se va întoarce acasa, numitul I. D. l-a întrebat daca nu ii ia si pe ei la intoarcere, ceea ce s-a și întâmplat, însă fără a solicita bani sau alte bunuri pentru transportul efectuat.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată, arătând că petentul a fost depistat transportând călători fără a avea licență de transport. A atașat documentația care a stat la baza întocmirii procesului-verbal, fiind depusă Hotărârea nr. 56/17.04.2014 a Consiliului Județean Tulcea și Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin această hotărâre, precum și practică judiciară.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr.3561 din data de 19 decembrie 2014 a admis plângerea contravențională formulată de petentul P. P., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr. 0136, încheiat la data de 08.05.2014 de către intimatul C. JUDEȚEAN TULCEA, a anulat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr. 0136 din data de 08.05.2014, încheiat de intimat și a obligat intimatul la plata către petent a cheltuielilor de judecată în cuantum de 420 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul-verbal . nr. 0136 din 08.05.2014, a fost sancționat petentul P. P. întrucât la de 08.05.2014, ora 11:50, a fost depistat cu autoturismul proprietate personală marca Renault Symbol cu nr. de înmatriculare_, transportând ilegal călători pe traseul Mahmudia-Tulcea, faptă prevăzută de art. 30 alin.2 lit. b) din Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin H.C.J. nr. 56/2014, si sancționată de art.30 alin.6 din același act normativ.
Pentru această faptă petentului i s-a aplicat sancțiunea principală contravențională a amenzii în cuantum de 4.000 lei.
În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii instanța, a reținut că procesul-verbal 0035 din 16.03.2011, încheiat de intimată cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Analizând temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța a constatat următoarele:
Art. 30.2 lit. b) din Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin HCJ nr. 56/2014 prevede că reprezintă contravenție „efectuarea de servicii de transport rutier public de persoane cu autoturisme sau autobuze pe rețeaua de drumuri județene a județului Tulcea fără a deține licență de transport.” Agentul constatator a dispus sancționarea petentului pentru că în urma unui control a fost surprins transportând călători.
Instanța a reținut că fapta este prevăzută de art. 30.2 lit. b) și sancționată de art. 30 alin.6 din Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin HCJ nr. 56/2014, fiind prevăzut că se sancționează efectuarea de transport de persoane fără a deține licență, fără a indica si alte condiții cum ar fi un anumit tip sau capacitate a autoturismului, calitatea de operator de transport si nici nu cere ca această contravenție să aibă caracter continuu, fiind vorba de o contravenție care se consumă prin săvârșirea unei singure acțiuni.
Instanța a analizat procesul verbal prin raportare la fapta menționata în acesta, respectiv cea săvârșită la data de 08.05.2014, ora 11:50 și nu daca petentul transporta in general persoane fără a avea licență.
Astfel, relativ la fapta mai sus menționată, din declarația martorului I. D., a rezultat că petentul este prieten al reclamantului, fiind și foști colegi de serviciu, iar în aceasta calitate, la rugămintea sa, a acceptat să-l transporte la Mahmudia în data de 08.05.2014. Martorii C. S. și B. M. au arătat că sunt prieteni cu petentul, cunoscându-se de mulți ani, și au precizat faptul că, în ziua respectivă, s-au întâlnit în Piața Nouă cu petentul care le-a spus că merge spre Mahmudia, astfel că s-au înțeles să meargă cu acesta. Din declarațiile acestor martori, se reține că petentul nu a primit și nu a cerut nicio plată pentru serviciul efectuat.
În ceea ce privește declarația martorului S. M., instanța a reținut că acesta a afirmat ca a fost contactat de către C. Județean Tulcea pentru a participa la o întrunire referitoare la transportul ilegal în Tulcea. A învederat că în 08.05.2014 au fost oprite mai multe mașini în vederea depistării persoanelor care efectuează transport ilegal de persoane, iar cu privire la speța în cauză, a arătat că nu are cunoștință dacă petentului i-a fost plătită o anumită sumă de bani pentru a transporta persoanele audiate în cauză.
Prin urmare, s-a reținut faptul că petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa întrucât nu asigura transport de persoane, deplasările pe ruta Tulcea-Mahmudia fiind ocazionate pentru a participa la cursurile de teorie la Școala de Șoferi Agro Transport - Tulcea, pentru categoriile C, E, D - profesionisti, unde prezenta este obligatorie, iar cu această ocazie în data de 08.05.2014 au mers împreună cu el și martorii din prezenta cauză, respectiv numiții I. D., C. S. și B. M., care nu au plătit vreo sumă de bani în acest sens, astfel cum ei înșiși au învederat prin declarațiile date în fața instanței, sub prestare de jurământ.
În acest sens, petentul a atașat la dosar adeverința nr. 468/26.05.2014 eliberată de . (fila 10) prin care se arată că petentul este înscris la cursuri începând cu data de 07.04.2014, fiind necesară prezența zilnică la cursurile de pregătire atât teoretică, cât și practică.
Astfel, din probele administrate în fața instanței nu a rezultat că petentul ar fi comis contravenția sancționată prin norma juridică mai sus enunțată, astfel încât plângerea a fost admisă, iar petentul a fost exonerat de sancțiunile aplicate.
Față de considerentele reținute anterior, instanța a apreciat că procesul-verbal . nr. 0136 din 08.05.2014 este netemeinic întocmit, astfel încât a admis plângerea petentului P. P. și a anulat procesul verbal contestat.
În temeiul prevederilor 453 alin.1 C.proc.civ., având în vedere culpa procesuală a intimatului, a fost obligat acesta la plata către petent a cheltuielilor de judecată în cuantum de 420 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat pârâtul C. Județean Tulcea criticând-o sub aspectul nelegalității și al netemeiniciei
A arătat apelantul că, prin acestă hotărâre nu se poate atinge scopul educativ/preventiv preconizat de legiuitor cu prilejul edictării normelor juridice reținute a fi fost încălcate de către parte, dimportivă în contextul dat apare ca fiind bine individualizată sancțiunea amenzii contravenționale ce i-a fost aplicată petentului, raportat la criteriile de individualizare de la art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, și îndeosebi la pericolul social concret ridicat al faptei contravenționale săvârșite de către conducătorul autoturismului_, în condițiile în care acesta în mai multe rânduri a comis această contravenție putând fi încadrată ca o contravenție continuată, deoarece acesta săvârșește la intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni care prezintă, fiecare în parte conținutul aceleiași contravenții.
A mai precizat apelantul că, petentul prin fapta săvârșită în mod continuat denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale ce sunt menite să protejeze valori sociale prevăzute de lege.
Susținerile petentului P. P. sunt nefondate acesta încercând să se prevaleze de propria-i vină invocând fel și fel de motive, cel mai des fiind cel de prietenie, rudenie și toți cei sancționați se pot caracteriza printr-un spirit filantropic.
Se poate observa că și în motivarea sentinței, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție 0136 din 08.05.2014, încheiat de către reprezentantul Consiliului Județean Tulcea, cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001.
Apelantul, consideră soluția pronunțată ca fiind neteminică și nelegală, întrucât instanța nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la toate probele depuse la dosar, cum ar fi declarația petentului P. P. înregistrată cu nr.5615/27.05.2014 prin care acesta își recunoaște faptele și declară pe propria răspundere că nu va mai efectua transport ilegal de persoane cu autoturismul pe drumurile județene Tulcea.
Cu privire la martorii aflați în mașină, a mai arătat apelantul că declarațiile acestora date la sediul poliției sunt cele obiective, imediat după oprirea acestora în trafic, ei neputând fi influențați și relatând cu exactitate faptele din acea zi și nu cele de la sediul instanței date după aproximativ 7 luni. De asemenea este de reținut și declarația dată de petent la sediul Consiliului Județean Tulcea, prin care acesta iși recunoaște fapta și susține că nu va mai efectua transport de persoane.
S-a mai arătat că pe numele petentului-intimatului P. P., au mai fost încheiate alte doua procese verbale cu . nr 0140 din data de 11.06.2014 respectiv . nr 0132 din data de 20.05.2014, iar în cazul celui din urmă proces verbal contestat în dosarul cu nr._ instanța a hotărât temeinicia și legaliatea acestuia respingând plângerea contravențională.
Cu privire la plata cheltuielior de judecată apelantul că acestea nu ar trebui suportate de acesta, deoarece această amendă a fost dată în aplicarea unui serviciu public și în condițiile care aceste sume nu se fac venit la bugetul județului instituția ar suferi o pagubă prin plata cheltuielilor de judecată care rezultă din realizarea unei activități aferente unui serviciu public.
În concluzie, apelantul a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantul.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 466 – 482 Cod procedură civilă.
Intimatul P. P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, arătând în esență că, hotărârea atacată este temeinică și legală.
A mai arătat că, în ceea ce privește declarația data la sediul Prefecturii, asa cum a aratat în repetate rânduri a fost o declarația data la dictarea d-lui. B. ionel sub avertizarea directă că dacă nu scrie asa cum i se cere, îi va aplica în continuare amenzi exorbitante.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată următoarele:
Prin procesul-verbal . nr. 0136 din 08.05.2014, s-a dispus sancționarea contravențională a intimatului P. P. cu amendă în cuantum de 4.000 lei pentru comiterea contravenției prevăzute art. 30 alin. 2 lit. b) din Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin H.C.J. nr. 56/2014, si sancționată de art. 30 alin.6 din același act normativ.
În fapt, s-a reținut că la data de 08.05.2014, ora 11:50, a fost depistat cu autoturismul proprietate personală marca Renault Symbol cu nr. de înmatriculare_, transportând ilegal călători pe traseul Mahmudia-Tulcea.
Tribunalul concluzionează că prima instanță a reținut legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției în mod corect, acesta fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, tribunalul reține că probatoriul administrat face dovada că numitul P. P. este culpabil de comiterea contravenției prev. de art. 30 alin.2 lit. b) din Regulamentul pentru efectuarea transportului public județean de persoane prin curse regulate în județul Tulcea, aprobat prin H.C.J. nr. 56/2014, si sancționată de art.30 alin.6 din același act normativ.
Tribunalul reține că procesul verbal de sancționare contravențională este un act administrativ întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritate stabilită pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială reglementată de legea.
Ca atare, acesta se bucură de prezumția relativă de autenticitate și veridicitate, ea putând fi astfel răsturnată că către contravenient. Prin probele propuse de intimat și administrate de prima instanță, acesta nu a dovedit însă contrariul celor constatate de către agent.
Fiind vorba de constatări personale ale agentului constatator, percepute de propriile simțuri, prezumția la care se face referire este permisă chiar și de exigențele jurisprudenței C.E.D.O. Astfel în cauza Sabiaku c. Franței, s-a reținut că utilizarea unor prezumții de fapt pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia. Orice sistem de drept cunoaște astfel de prezumții, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească anumite limite în utilizarea lor. În consecință, Curtea a considerat că astfel de prezumții sunt admisibile doar în măsura în care sunt rezonabile, prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi răsturnate de persoana vinovată.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal, instanța reține că faptele comise de intimatul petent constituie contravenție.
Tribunalul înlătură depozițiile martorilor care au fundamentat constatarea inocenței intimatului petent, fiind apreciate dovezi pro cauza.
Martorii Cicârma S. și B. M. au arătat în fața instanței că nu au plătit nicio sumă de bani pentru transportul efectuat de către intimat, nuanțând declarațiile date în fața agentului de poliție, declarații ce au fost depuse la dosarul cauzei fila 19-20 și din care rezultă că transportul nu era efectuat cu titlu gratuit.
Astfel, martorul B. M. a precizat în respectiva declarație că ,, m-am înțeles cu șoferul că îi voi da la destinație suma de 12 lei, sumă pe care aș fi dat-o și la microbuz” iar martorul Cicârma S. a învederat că ,, nu am discutat prețul călătoriei dar i-aș fi dat ca la microbuz”
Mai mult, la fila 17 din dosarul primei instanțe, se află declarația olografă făcută de către intimatul-petent și înregistrată sub nr. 5615/27.05.2014 în evidențele Consiliului Județean Tulcea prin care acesta recunoaște, indirect, fapta de a fi efectuat transport ilegal, declarând, în mod expres, pe propria răspundere că ,,nu voi mai efectua transport ilegal de persoane cu autoturismul pe drumurile județene”
Nu este lipsit de importanță nici faptul că, la data de 20.05.2014, intimatul-petent a fost surprins efectuând un transport de persoane în condiții similare, fiind sancționat potrivit procesului verbal . nr. 0132/20.05.2014, proces verbal ce a fost menținut prin sentința civilă nr. 238/30.01.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tulcea, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională.
Este adevărat că hotărârea menționată nu este definitivă însă în chiar conținutul plângerii contravenționale asupra căreia instanța s-a pronunțat, intimatul petent recunoaște efectuarea transportului de persoane, negând doar faptul că acest transport ar fi fost oneros.
D. urmare, caracterul repetabil al transportului de persoane reprezintă un indiciu serios al faptului că această activitate nu este efectuată gratuit.
Tribunalul reține și faptul că sancțiunea aplicată este legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise, nefiind oportună înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, tribunalul a admis apelul cu consecința schimbării sentinței ca respingerii plângerii contravenționale ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul - intimat C. JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3561 din data de 19 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – petent P. P., cu domiciliul procesual ales la av. P. A. din Tulcea, .. 1, ., având ca obiect plângere contravențională.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și înlătură dispoziția de obligare a apelantului - intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. N. L. D. P. B. F. V.
Red.sent.civ.jud.L.M.G.
Red/Tehnored.dec.civ.jud. N.L./07.05.2015
Tehnored.gref.B.F.V./07.05._ ex.
.. apelant/1 ex. intimat
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 319/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 368/2015. Tribunalul... → |
|---|
