Contestaţie la executare. Decizia nr. 30/2016. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 30/2016 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 05-05-2016 în dosarul nr. 30/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBTUL:2016:003._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.30
Ședința publică din 5 mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. N.
JUDECĂTOR: M. L. Șurculescu
JUDECĂTOR: D. N.
Grefier: L. C.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta – pârâtă S.C.C. T. SRL- cu sediul în Tulcea ., jud. Tulcea, împotriva încheierii din data de 22.02.2016 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. Dosar nr._, privind pe intimatul contestator M. Ș. - domiciliat în Tulcea ., jud. Tulcea și intimata-pârâtă . - cu sediul în București . B, nr.5, ., având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data 20 aprilie 2016 consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 27 aprilie 2016 și pentru data de astăzi 5 mai 2016 când a pronunțat următoarea decizie.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 15.04.2014, contestatorul M. Ș. a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea procesului-verbal încheiat in data de 28.03.2014, de B.E.J. „Sarkis I.”, in dosarul de executare silita nr. 1664/2011, si anularea implicita a licitației publice de vânzare a imobilului situat in Tulcea, ., județul Tulcea, cu consecința anularii oricărui act de adjudecare si refacerea licitației de vânzare a imobilului cu respectarea condițiilor de legalitate.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.2054 din 24 iunie 2015 instanța a admis contestația la executare formulată de către contestatorul M. Ș. în contradictoriu cu intimata S.C. S. C. S.R.L.
Pe cale de consecință, a anulat procesul-verbal de licitație încheiat la data de 28.03.2014 de Biroul Executorului Judecătoresc „Sarkis I.” în dosarul de executare silită nr. 1664/2011, precum și actele de executare subsecvente.
Împotriva sentinței civile nr.2054/24.06.2015, în termen legal, a formulat recurs ..
Prin Decizia civilă nr. 62/2015 Tribunalul Tulcea a admis recursul și a casat sentința recurată trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe pentru soluționare în contradictoriu și cu adjudecatarul imobilului.
După casare cu trimitere spre rejudecare dosarul a fost înregistrat sub nr. Dosar nr._ .
Prin încheierea pronunțată la data de 22.02.2016, Judecătoria Tulcea a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 2 cod proc.civ, până la soluționarea dosarului penal nr. 473/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C., în care s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 297 Cod penal, art. 24 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991 și art. 246 teza a II-a Cod penal.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 cod proc.civ, instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel.
Suspendarea facultativă sau judecătorească este reglementată prin norme dispozitive, instanța de judecată fiind cea chemată să decidă asupra oportunități ei, în vederea unei bune administrări a justiției.
Textul prevede în mod expres condiția începerii urmăririi penale pentru o infracțiune ce ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, nefiind suficientă simpla sesizare a organelor de urmărire penală, ori existența unor indicii în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni, oricât de precise.
Noul Cod de procedură penală a adus o simplificare a fazei de urmărire penală, reglementând o procedură rapidă de verificare a sesizării adresate organului de urmărire penală care, atunci când din cuprinsul acesteia rezultă că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și că nu există vreunul din cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale, poate dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.
Din ordonanța nr. 473/P/2014/21.10.2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C. rezultă că în dosarul penal anterior menționat s-a dispus extinderea urmării penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 297 Cod penal, executare de lucrări fără autorizație de construire prevăzută de art. 24 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind disciplina în construcție și denaturare a licitațiilor publice prevăzută de art. 246 teza a II-a Cod penal, în sarcina intimatei adjudecatare S.C. C. T. S.R.L..
În cuprinsul ordonanței susmenționate s-a reținut sub aspectul ultimei infracțiuni și care interesează în cauză, că persoanele care au participat la licitația organizată de B.E.J. Satkis I. cu privire la imobilul din Tulcea, ., au fost S.C. C. T. S.R.L. prin reprezentant legal G. A. și suspecta S. A. E., conform procesului-verbal din data de 28.03.2014 (contestat în prezenta cauză), dată la care a avut loc licitația organizată pentru valorificarea imobilului executat silit în dosarul execuțional nr. 1664/2011. În condițiile date, persoanele care au participat la licitația organizată la data de 28.03.2014 de către executorul judecătoresc sunt afini (cumnați), astfel încât există suspiciunea rezonabilă că între cele două persoane a existat o înțelegere pentru a denatura prețul de adjudecare.
Cum în prezenta contestație la executare se critică procesul-verbal de licitație din data de 28.03.2014 inclusiv sub aspectul prețului de valorificare a imobilului din Tulcea, ., județul Tulcea, judecata penală finalizată cu pronunțarea unei hotărâri definitive, prin dezlegările pe care le-ar da, ar putea avea o influență semnificativă asupra soluției din prezenta cauză civilă a cărei suspendare se cere a se dispune. Astfel, prima instanța a apreciat că este incident textul de lege prevăzut de art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 244 alin. 2 Cod procedură civilă, suspendarea dăinuie până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că art. 6 din Convenție impune soluționarea unei cauze cu celeritate dar, în același timp, consacră și principiul unei bune administrări a justiției (cauza Boddaert c. Belgique).
Un sistem de drept care permite suspendarea soluționării unei proceduri până la soluționarea alteia, referitoare la fapte conexe, nu contravine în sine exigențelor art. 6 din Convenție (cauza Djangozov c. Bulgariei și cauzaTodorov c. Bulgariei).
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs intimata pârâtă S.C.C. T. SRL- cu sediul în Tulcea care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Arată recurenta că prima instanță a analizat cererea de suspendare fără să țină seama de întregul context al cauzei și al dosarului penal.
Astfel, în dosarul penal nr. 473/P/2014 prima ordonanță de începere a urmăririi penale a fost emisă la data de 24.07.2015 și a vizat exclusiv cercetări penale față de executorul judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen si fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen., ambele fapte vizând procedura de executare silită.
In primul ciclu procesual, contestatorul M. Ș. a formulat prin avocat
cu ocazia soluționării fondului o cerere similară solicitând suspendarea judecării
contestației până la soluționarea aceluiași dosar penal, plângerea fiindu-i respinsă iar cauza fiind judecată pe fond.
În etapa recursului, la 25.09.2015 contestatorul a reiterat aceeași cerere de
suspendare a cauzei cu aceeași motivație, depunând la dosarul cauzei ordonanța procurorului din 24.07.2015.
Analizând argumentele organului de urmărire penala din ordonanța sus-
menționata, instanța de recurs a apreciat ca, cererea de suspendare a judecații
cauzei pana la soluționarea cauzei penale este neîntemeiată, motiv pentru care a
respins-o.
Astfel, în primul ciclu procesual atât instanța de fond cât și instanța de recurs au analizat argumentele invocate privind suspendarea cauzei pana la soluționarea dosarului penal
și au constatat că, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de executorul judecătoresc pentru infracțiunile de abuz in serviciu, prev. de art. 297 C.pen. cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen, fals intelectual, prev. de art. 321 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen nu are o “influență semnificativă” asupra judecării contestației la executare.
În prezentul ciclu procesual, elementul suplimentar fata de situația juridică expusă mai sus a fost ordonanța procurorului din 21.10.2015.
Emiterea acesteia este rezultatul exclusiv al plângerilor suplimentare formulate în luna
martie 2015 de către S.C. TRIUMF CONSTRUCT S.R.L., G.V.C. SERVICE CONSULT S.R.L. și S.C. EXPERT PARTS S.R.L. cu privire la punerea în posesie de către același executor judecătoresc la data de 04.03.2015.
Consideră recurenta că nu a ar fi fost emisă ordonanța procurorului din 21.10.2015 dacă M. Ș. sau cele trei societăți pe care acesta le controlează, ar fi înștiințat până la acea data procurorul că, instanța a soluționat contestația la executare privind
punerea în posesie prin sentința civila nr. 996/07.04.2015 pronunțată în dosarul
_ prin respingerea contestației la executare formulată de M. Ș..
Hotărârea a rămas definitiva prin neapelare, contestatorul neînțelegând să mai uzeze de calea de atac.
Astfel, daca procurorul ar fi cunoscut despre existenta acestei
sentințe civile, nu ar mai fi emis ordonanța penală din 21.10.2015. întrucât este evident că nu infracțiunea de denaturare a licitațiilor, prev de art. 246 teza aIl-a C.pen. este de esența acestui act procesual penal.
Interesul organului de urmărire penala a fost focalizat asupra circumstanțelor din martie 2015 care nu privesc procedura de executare silită ce face obiectul contestației la executare în prezenta cauză.
Inserarea infracțiunii de deturnare a licitațiilor prev de art. 246 teza a Il-a c.pen. se
datorează exclusiv obținerii informației că, reprezentantul societății adjudecatare este afin (cumnat) cu cealaltă participantă S. A. E., fără ca organul de urmărire penală să fi audiat până atunci pe niciuna dintre aceste persoane.
Prin urmare, la 21.10.2015 când a emis ordonanța penală singurul argument al organului de urmărire penală privind “suspiciunea rezonabilă” îl reprezenta doar calitatea de afin iar nu vreun act material care să conducă la concluzia că ar putea contura latura obiectivă a acestei infracțiuni.
Mai mult, participanta la licitație S. A. E. a fost audiata după
aproximativ o luna de la emiterea ordonanței penale, iar declarația acesteia depusă la dosarul
prezentei cauze de către contestatorul M. Ș. prin avocat, evidențiază fără echivoc lipsa unei înțelegeri cu privire la prețul licitației și implicit lipsa intenției denaturării prețului, lipsind astfel unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă.
În ce privește cererea de suspendare, instanța de fond a reținut doar aspectul că reprezentantul legal al intimatei-adjudecatare S.C. C. T. S.R.L. se afla în relații de afinitate (cumnat) cu S. A. -E. și a preluat exprimarea din ordonanța penală potrivit căreia există suspiciunea rezonabilă că între cele două persoane fizice a existat
înțelegere pentru a denatura prețul de adjudecare.
Astfel, expresia “suspiciune rezonabilă” aplicabilă exclusiv în materia penală nu a mai
fost verificată de către instanța de fond prin prisma instituțiilor de drept procesual civil.
Instanța ar fi trebuit să compare incidența infracțiunilor pentru care se fac cercetări penale împotriva executorului judecătoresc de abuz în serviciu și fals intelectual în legătură cu procedura de executare silită și infracțiunea de denaturare a prețului.
Cum în două cicluri procesuale, una de fond și alta de control judiciar instanțele au respins cererile de suspendare a judecării contestației la executare considerând că, infracțiunile în legătură cu care se derulează cercetări penale fată de executorul judecătoresc nu au influență semnificativă asupra soluționării contestației la executare, în acest ciclu procesual prima instanță ar fi trebuit să argumenteze temeinic de ce influențarea judecății este mai semnificativă.
Prima instanță trebuia de asemenea să facă o analiză asupra acestei “suspiciuni”.
Astfel, dacă organul de urmărire penală specializat cu aplicarea normelor procesual
penale a apreciat ca fiind “suspiciune rezonabilă” participarea la licitație a afinilor, instanța
de fond, aplicând normele procesual civile ar fi trebuit să observe că participarea la licitație a afinilor nu este oprită de codul de procedură civilă.
Nicio prevedere a legii civile nu interzice afinilor să participe la aceeași
licitație astfel încât, prezența administratorului S.C. C. T. S.R.L. la aceeași licitație cu S. A.-E. - cumnata acestuia - nu constituie nicio
încălcare a legii procesual civile, cu atât mai puțin nu poate să fie singurul motiv pentru
pentru “suspiciunea rezonabilă” a organului de urmărire penală.
Pe de altă parte, în baza probelor existente la dosar instanța civilă poate stabili fără echivoc dacă prețul licitației a fost viciat și poate dispune fie admiterea contestației la executare cu consecința anulării actului de adjudecare și a procesului – verbal de licitație dacă va constata o anumită conduită a participanților de natură să altereze prețul, fie va putea să respingă contestația la executare dacă aceasta este neîntemeiată.
Probele din dosarul civil administrate până în prezent exclud însă aspectul
“înțelegerii” între afini pentru alterarea prețului.
Fiecare dintre participanții la licitație a formulat câte o ofertă scrisă în ziua ținerii licitației.
Nu a existat un alt “pas” al licitației care ar fi permis participanților ca,
prin “jocul ofertelor” să influențeze stabilirea prețului de adjudecare.
În mod concret, oferta de preț a S.C. C. T. S.R.L. a fost singura
considerată corespunzătoare de către reprezentanta creditoarei S.C. S.
COLLECT S.R.L., prezentă la ședința de licitație.
S. A.-E. nu a avut o conduită activă la licitație în afara
depunerii ofertei scrise și a garanției de participare.
În aceste circumstanțe, instanța de fond poate stabili fără echivoc doar în
baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei că nu a existat o activitate efectivă cu caracter fraudulos care să altereze prețul licitației existând o singură ofertă scrisă corespunzătoare
acceptată de reprezentanta creditoarei, prezentă la ședința de licitație, la un preț ce reprezintă
puțin peste 50% din valoarea stabilită de către executorul judecătoresc în urma evaluării.
Evident, la data licitației reprezentantul intimatei-adjudecatare nu cunoștea detalii din
dosar cum ar fi că, imobilul fusese anterior scos la licitație de încă doisprezece ori întrun interval mai mare de doi ani și se aștepta ca, în ziua licitației să fie prezenți mai mulți participanți la licitație iar din prudență ca societatea să nu fie descalificată din diverse motive procedurale, situație în care S. A.-E. ar fi adjudecat imobilul în nume propriu.
Realitatea desfășurării licitației consemnată în documentele de executare silită,
exclude însă orice înțelegere cu privire la alterarea prețului.
Față de toate argumentele prezentate apelanta solicită ca instanța de recurs să constate că, soluționarea cauzei de față nu depinde de soluționarea dosarului penal și prin urmare nu se impunea suspendarea judecății acesteia.
Examinând încheierea recurată în raport de motivele de recurs invocate Tribunalul constată că recursul este fondat.
Astfel, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cu care contestatorul M. Ș. a învestit prima instanță, rezultă că au fost invocate ca motive ale contestației la executare nelegala citare a contestatorului în cursul executării silite întrucât din anul 2011 și -a schimbat domiciliul, faptul că prețul de pornire al licitației pentru valorificarea imobilului supus licitației este inferior valorii de piață a acestuia, că nu a putut să conteste raportul de evaluare a imobilului pentru că nu i-a fost comunicat și că recipisele de consemnare a sumelor achitate cu titlu de cauțiune de către cei doi licitatori nu cuprind toate elementele de identificare ale deponenților.
Legalitatea actelor de executare silită a căror anulare o solicită contestatorul, în raport de motivele de nulitate invocate de către acesta prin contestația formulată, pot fi analizate de instanță în raport de dispozițiile legii de procedură civilă aplicabile în speță, astfel că dosarul penal, în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii unor fapte penale care vizează alte aspecte decât motivele invocate în contestația la executare formulată, nu are o înrâurire directă asupra soluționării acestei contestații, și prin urmare nu se poate dispune suspendarea judecății în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 2 c.proc.civ.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 c.proc.civ., recursul va fi admis și va fi casată încheierea recurată cu consecința trimiterii cauzei primei instanțe pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta – pârâtă S.C.C. T. SRL - cu sediul în Tulcea ., jud. Tulcea, împotriva încheierii din data de 22.02.2016 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. Dosar nr._, privind pe intimatul contestator M. Ș. - domiciliat în Tulcea ., jud. Tulcea și intimata-pârâtă . - cu sediul în București . B, nr.5, ., având ca obiect contestație la executare .
Casează încheierea atacată și trimite cauza primei instanțe pentru continuarea judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 05.05.2016.
Președinte, Judecători, Grefier,
E. N. M. L. Șurculescu L. C.
D. N.
Jud. fond. I.S.
Tehnored.jud.E.N/07.06.2016/5ex
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 530/2016. Tribunalul... | Asigurare dovezi. Decizia nr. 371/2012. Tribunalul TULCEA → |
|---|
