Plângere contravenţională. Decizia nr. 200/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 200/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.200
Ședința publică din data de 20 martie 2013
Președinte: E. N.
Judecători: F. Șurculescu
D. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurenta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR P. T. prin ADMINISTRATIA FINANTELOR P. BABADAG cu sediul in T., . Bis, jud. T., impotriva sentintei civile nr.3909/28.12.2012 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect plangere contraventionala, in contradictoriu cu intimatul-petent C. P. domiciliat in oras Babadag, ., jud. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimatul-petent, lipsa fiind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe, după care,
Față de sustinerea intimatului-petent ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in recurs.
Intimatul-petent, avand cuvantul in recurs, solicita respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii instantei de fond.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag sub nr._ din data de 16.01.2012 petentul contestator C. P. a formulat plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._/17.11.2008 încheiat de intimata DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. T..
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că nu i-a fost comunicat procesul verbal ./200 nr._/17.11.2008, fiind plecat din țară, iar în anul 2008 nu mai avea obligație de a depune bilanțul contabil deoarece societatea . era radiată din anul 2005.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Babadag și a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._/17.11.2008, ca temeinic și legal.
Prin Sentința civilă nr. 132/15.03.3012, Judecătoria Babadag a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei T. unde s-a format dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr.3909/28.12.2012 Judecătoria T. a admis, în parte, plângerea a modificat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._/17.11.2008, în sensul că înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 1500 de lei, cu avertismentul și a menținut, celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._/17.11.2008.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ./200 nr._/17.11.2008, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 1.500 lei pentru fapt că nu a depus raportul contabil al ., termenul fiind la data de 30.06.2008.
Având în vedere data constatării contravenției și data formulării plângerii contravenționale, instanța a pus în discuție dacă a fost respectat termenul de introducere a plângerii.
Dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevăd că: „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.”
Potrivit art. 27 din Ordonanța nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului iar operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
În cauză, instanța a constatat că intimata a comunicat petentului, procesul verbal de contravenție, la data de 24.11.2008, la domiciliul din .. 2, . a fost restituită cu mențiunea, lipsă domiciliu.
Din susținerile petentului și din verificările efectuate în baza de date, rezultă că la data cânt s-a încercat comunicarea procesului verbal de contravenție, petentul avea domiciliul stabilit legal la altă adresă.
Prin urmare, având în vedere că procesul verbal nu a fost comunicat petentului potrivit prevederilor legale, în cauză nu poate fi vorba de tardivitatea formulării plângerii.
Anunțul colectiv emis de intimată cu nr._/12.12.2008, nu poate ține loc de comunicare a procesului verbal de contravenție, procedura prevăzută de art. 44 alin. 3 din OUG 92/2003 fiind instituită doar pentru comunicare actelor administrativ fiscale.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. 2/2001.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură în faza de judecată garanțiile specifice pentru exercitarea efectivă a dreptului la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Analizând temeiul de drept reținut la încadrarea faptei ca fiind contravenție, instanța a constatat că agentul constatator a stabilit în mod corect încadrarea juridică a faptei.
Potrivit art. 41 alin. 2 lit. f din Legea nr. 82/1991, legea contabilității, forma în vigoare la data constatării faptei, „Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor P. cu privire la: f) întocmirea și depunerea la unitățile teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor a situațiilor financiare periodice sau a raportărilor contabile stabilite potrivit legii;”
În cauză, instanța a constatat că contestatorul nu a depus în termenul legal, raportul contabil al ., în calitatea sa de administrator.
Susținerile contestatorului că la data constatării faptei societate nu avea obligația depunerii bilanțului contabil au fost reținute ca fiind nefondate, deoarece constatarea dizolvării persoanei juridice ., dispusă prin Încheierea nr. 737/14.03.2005 a Tribunalului T., nu echivalează cu încetarea existenței societății.
Potrivit art. 30 alin. 1 și 2 din Legea nr. 359/2004, privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, „Neefectuarea preschimbării certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de înregistrare, până la termenul prevăzut la art. 26, atrage dizolvarea de drept a persoanelor juridice prevăzute la art. 2. Constatarea dizolvării de drept se face prin încheierea judecătorului delegat, pronunțată la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului.”
Potrivit art. 31 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 359/2004, „Încheierea de constatare a dizolvării de drept este supusă numai recursului, la cererea oricărei persoane interesate, în termen de 15 zile de la publicarea prevăzută la art. 30 alin. 3. Dacă nu s-a declarat recurs sau recursul a fost respins, persoana juridică intră în lichidare potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În termen de 6 luni de la data pronunțării încheierii de dizolvare, prevăzută de art. 30 alin. 2, sau, după caz, de la data respingerii recursului formulat împotriva acesteia, reprezentantul legal al persoanei juridice are obligația numirii și înregistrării în registrul comerțului a lichidatorului.”
Conform art. 233 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, „Societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.”
Prin urmare, până la finalizarea procedurii de lichidare a ., aceasta avea obligația să întocmească și să depună situațiile contabile stabilite potrivit legii.
Sub aspectul individualizării sancțiunii contravenționale, instanța a reținut că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Conform art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, iar conform alin. 3, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Având în vedere gradul de pericol social al faptei sancționate, care nu a produs un prejudiciu, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, durata mare de timp de la data constatări faptei, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și scopul urmărit, instanța a constatat că fapta sancționată cu amendă este de o gravitate redusă, fapt pentru care s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs Direcția Generala a Finanțelor P. T. prin Administrația Finanțelor P. Babadag criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A arătat recurenta că, în mod greșit s-a dispus admiterea în parte a plângerii contravenționale, înlocuind sancțiunea amenzii în cuantum de 1500 lei, cu avertismentul, din următoarele considerente:
Potrivit încheierii nr.737/14.03.2005 s-a dispus dizolvarea și nu radierea societății D. S.R.L.. În data de 17.02.2010, potrivit extrasului de pe site-ul Ministerului Finanțelor P., D. S.R.L. a fost radiată, astfel că petentul, în calitate de administrator până la data radierii, avea obligația să îndeplinească atribuțiile prevăzute la art.10 din Legea nr.82/1991, asigurând buna organizare a contabilității, fiind obligat să întocmească, să semneze și să depună Raportarea contabilă pentru 30.06.2008 la D.G.F.P. T. – A.M.A.V.S. T., conform punctului nr. 1 Generalități din ordinul M.E.F. nr.1958/30.06.2008.
Urmare analizei centralizatoare a agenților economici care nu au depus la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor P. raportări contabile la data de 30.06.2008 s-a constatat că petentul nu a depus aceste raportări, fiind sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1500 lei.
Cu privire la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din 17.11.2008, recurenta menționează că a aceasta a fost comunicat petentului prin serviciul poștal cu confirmare de primire, însă aceasta s-a întors cu mențiunea „expirat term – lipsă domiciliu”, astfel că potrivit anunțului colectiv nr._/12.12.2008, procesul verbal de sancționare a contravențiilor nr._/17.11.2008 a fost publicat pe site-ul MFP.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile aduse acesteia, precum și din oficiu, potrivit art. 34 alin. 2, tribunalul reține că recursul este nefondat.
Se constată că prima instanță a apreciat în mod corect că plângerea petentului intimat a fost formulată în termenul legal, față de împrejurarea că procesul-verbal de contravenție nu a fost comunicat petentului la domiciliul pe care acesta îl avea la data efectuării acestei comunicări imobilul din orașul Babadag, .. 2, ., . s-a făcut comunicarea și care a aparținut petentului-intimat și soției acestuia imobilul fiind înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 677/22 aprilie 2003, de Biroul Notarului Public D. Sfircea.
In ceea ce privește critica adusă hotărârii atacate privind greșita reindividualizare a sancțiunii prin înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul, tribunalul reține că este neîntemeiată.
Imprejurarea că .. al cărei administrator a fost petentul-intimat a fost dizolvată prin Incheierea nr. 737/14.03.2005 a Oficiului Registrului Comerțului – T., iar ulterior s-a dispus . falimentului conform Legii nr. 85/2006, prin Sentința civilă nr. 2531/21 noiembrie 2008 a Tribunalului T., faptul că nu s-a produs niciun prejudiciu prin fapta contravențională săvârșită, iar prin nedepunerea raportării contabile în discuție nu s-a urmărit un scop ilicit demonstrează gradul de pericol social redus al faptei contravenționale, astfel că în mod corect s-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
In consecință, recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de către recurenta DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR P. T., prin ADMINISTRATIA FINANTELOR P. BABADAG, cu sediul în T., . Bis, jud. T., împotriva Sentinței civile nr. 3909/28.12.2012, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul-petent C. P., domiciliat în oraș Babadag, ., jud. T., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. F. Șurculescu P. L.
D. N.
02.04.2013
Red.jud.EN
Tehnored.DS/ex. 2
03.04.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 450/2012. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1231/2015. Tribunalul... → |
|---|
