Plângere contravenţională. Decizia nr. 29/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 29/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 29/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 29/2013
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: V. A.
JUDECĂTOR: C. B.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul petent R. C. cu domiciliul în ., ., împotriva Sentinței civile nr. 3047/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI B. D. D., cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 16 ianuarie 2013, susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față,
Prin plângerea adresată Judecătoriei Tulcea la data de 21.05.2012, înregistrată sub nr._ petentul R. C. a contestat procesul-verbal de contravenție .._ incheiat la data de 24.04.2012 de către inspectori din cadrul A.R.B.D.D.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că a fost identificat pe canalul Dranov, în apropierea localitătii de domiciliu, fiind locuitor al satului Dunavatu de Jos.
In aceste condiții, sancțiunea aplicata de agentul constatator este exagerată, el neaducand niciun prejudiciu Rezervatiei Deltei Dunarii.
Prin Sentința civilă nr. 3047 din 24 octombrie 2012, Judecătoria Tulcea a respins plângerea formulată de către petentul R. C., cu domiciliul in ., . împotriva procesului verbal de contravenție nr._ întocmit la data de 24.04.2010 de inspectori din cadrul A.R.B.D.D., ca nefondata.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancționat în O.G. nr. 57/2007 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 53 alin.1 lit. f din acelasi act normativ, reținându-se în sarcina sa că în data de 24.04.2012 a fost găsit de către agentul constatator . interzisa fără a avea permis de acces eliberat de aceștia.
Fapta constituie contravenție, potrivit dispozițiilor art. 53 alin.1 lit. f din OG 57/2007 „. fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode” si se pedepseste cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoane fizice și de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoanejuridice”.
În ceea ce privește fapta contravenientului de a fi găsit într-o zona protejată, fără a avea permis de acces, instanța de fond a constatat că aceasta a fost probată. Astfel petentul nu a făcut dovada că era in apropierea localității unde locuiește.
Potrivit agenților constatatori, acesta se afla ., si anume la gura de vărsare a canalului Dranov în lacul Razelm, amplasament situat la o distanta mare de localitatea Dunavatu de Jos.
Mai mult decât atât, petentul a declarat că mergea sa taie lemne, nearătând nicio autorizatie în acest sens, astfel încât susținerile apărătorului potrivit cărora actiunea petentului nu ar fi de natura a prejudicia patrimoniul Rezervatiei Deltei Dunarii nu erau fondate.
Impotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs contravenientul R. C., criticând hotărârea ca netemeinică și nelegală, Întrucât a fost încălcat dreptul la apărare al acestuia prin necomunicarea întâmpinării și a actelor anexe, nu a fost verificată temeinicia și legalitatea procesului-verbal de contravenție, iar instanța a procedat la judecarea cauzei la primul termen în lipsa petentului, nerespectându-i dreptul acestuia la un proces echitabil.
Intimata A.R.B.D.D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea hot. Pronunțată de Judec. Tulcea întrucât aplicarea sancțiunii a fost justificată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina petentului.
Examinând hotărârea, pronunțată de Judecătoria Tulcea în raport de motivele de netemeinicie și nelegalitate invocate, tribunalul consideră că recursul este nefondat.
Astfel, se reține că recurentul R. C. a fost sancționat prin procesul-verbal de contravenție contestat în conformitate cu prev. art. 53 alin. 1 lit. f) din O.G. nr. 57/2007, pentru fapta săvârșită la 24 aprilie 2012, aceea de a se afla într-un perimetru protejat, o zonă strict interzisă, fără a avea permis de acces, eliberat de către administratorul zonei.
Deși în apărare petentul a susținut că se afla de fapt în apropierea localității de domiciliu, fiind locuitor al satului D. de Jos, această împrejurare nu a fost dovedită, iar zona în care a fost găsit de agenții constatatori se afla la o distanță considerabilă de localitatea de domiciliu, respectiv la gura de vărsare a canalului Dranov în Lacul Razelm.
De asemenea petentul, nu a probat nici faptul că ar fi fost autorizat să facă tăieri de lemne, cum acesta a susținut, acțiunea acestuia fiind totodată de natură a prejudicia patrimoniul ARBDD, în aceste condiții.
In ceea ce privește nerespectarea dreptului la apărare al petentului, tribunalul apreciază că această susținere este neîntemeiată întrucât deși cauza a fost soluționată la primul termen de judecată, instanța a amânat pronunțarea pentru ca ambele părți care au lipsit la termenul acordat să aibă posibilitatea de a depune concluzii scrise în apărare, și totodată intimata a solicitat instanței prin întâmpinare ca judecarea cauzei să se facă în lipsă, în conformitate cu prev. art. 242 Cod proc. civ.
In aceste împrejurări, nu a existat un motiv întemeiat pentru amânarea cauzei și acordarea unui alt termen din moment ce niciuna dintre părți nu au formulat o astfel de cerere, dimpotrivă, nu au fost prezente la termenul acordat, iar intimata, așa cum am arătat, a solicitat ca judecata cauzei să se facă în lipsă.
In aceeași ordine de idei se reține că, la dosarul cauzei nu au fost depuse alte înscrisuri anexă la întâmpinare în vederea comunicării către petent, astfel încât nu a fost încălcat dreptul acestuia la apărare, iar din considerentele hotărârii rezultă că instanța a analizat procesul verbal contestat atât sub aspectul temeiniciei cât și al legalității.
In ceea ce privește criticile formulate prin concluziile descrise depuse de recurent, instanța apreciază că dispozițiile legale invocate, respectiv prevederile Ordinului nr. 111 din 2007 pentru aprobarea regulilor privind accesul și circulația pe canalele și lacurile interioare din perimetrul ARBDD, nu au incidență în cauză.
Referitor la lipsa obiecțiunilor petentului în conținutul procesului-verbal de contravenție, acestea nu conduc automat la nulitatea actului constatator, petentul având posibilitatea de a se apăra, prin plângerea formulată împotriva procesului-verbal de contravenție, adresată instanței.
De asemenea, declarația petentului referitoare la motivul pentru care s-ar fui aflat împreună cu Carpov L. în zona canalului Dranov, nu a fost contrazisă prin niciun alt mijloc de probă administrat în cauză, și nici în recurs, petentul nu a dovedit o situație contrară celei reținute de către instanța de fond.
Așa fiind, în raport de disp. art. 312 alin. 1 și 2 Cod proc civ., se va respinge recursul formulat ca nefondat și se va menține hotărârea atacată ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul petent R. C. cu domiciliul în ., ., împotriva sentinței civile nr. 3047/24.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA REZERVAȚIEI B. D. D. cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, având ca obiect plângere contravențională, ca nefondat.
Menține hotărârea atacată ca temeinică și legală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. B. V. A. L. R.
C. B.
05.02.2013
Red.jud.VA
Tehnored. DS/ex. 2
06.02.2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 49/2013.... | Pretenţii. Decizia nr. 48/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
