Fond funciar. Decizia nr. 763/2013. Tribunalul VASLUI

Tribunalul VASLUI - Sentințe și decizii civile / 2013

Decizia nr. 763/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 2030/189/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 763/R/2013

Ședința publică de la 28 Mai 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE P. C. D.

Judecător E. R. I.

Judecător C.-S. A.

Grefier A. C.

---------------

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs declarată de către recurentul - reclamant B. C. C., domiciliat în B., .. 57, jud. B. în contradictoriu cu intimatele –pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR PUIEȘTI și C. JUDEȚEANĂ DE STABILIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE, împotriva sentinței civile 520/18.02.2013, pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 21 mai 2013, fiind consemnate în încheierea din acea zi, care va face parte integrantă din prezenta decizie și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea cauzei, azi, 28 mai 2013, după care, s-a trecut la deliberare conform art. 256 alin.1 Cod pr. civilă, dându-se decizia civilă de față:

INSTANȚA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele,

Prin sentința civilă nr. 520 din data de 18.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul B. C. C., împotriva Hotărârii nr. 152/15.03.2012 a Comisiei Județene V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în contradictoriu cu pârâtele:

- C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;

- C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

De asemenea, a fost respinsa, ca neîntemeiată, cererea prin care petentul B. C. C. a solicitat obligarea pârâtelor C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să emită petentului un titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil.

A fost obligata C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să reconstituie petentului B. C. C. și celorlalte două persoane care au formulat cererea înregistrată cu nr. nr.398/3.02.1998 la Primăria ., respectiv B. Gh. O. și C. A., dreptul de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil, urmând ca, pentru această suprafață de teren, petentului și celorlalte două persoane solicitante, B. Gh. O. și C. A., să li se acorde despăgubiri.

Au fost obligate pârâtele C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, să plătească petentului, în solidar, cheltuieli de judecată în sumă de 351,05 lei.

Pentru a pronunța aceasta soluție, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, s-au reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată cu nr.1358/11.03.1991 la Primăria ., B. Gh. O. și G. M. au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru 10 ha teren, din totalul suprafeței de 180 ha teren arabil pe care au avut-o în proprietate defuncții B. G. și B. C. în moșia Gîlțești, .> Prin cererea înregistrată cu nr.398/3.02.1998 la Primăria .. O., B. Gh. C. C. și C. A. au solicitat să li se reconstituie diferența de 41 ha teren arabil și de 27 ha teren forestier.

În dovedirea cererilor menționate, au fost depuse:

- actul întocmit la 26.02.1946 de C. de îndrumare a reformei agrare din jud. Tutova, din care rezultă că B. P.G. avea în proprietate 160 ha teren situată pe raza plasei Puiești, jud. Tutova, din care s-au expropriat 110 ha, proprietarul rămânând în posesia suprafeței de 50 ha teren;

- „actul de partaj voluntar prin testament”, întocmit la data de 29 nov.1954, prin care B. P. G. a dispus asupra modalității de împărțire a terenurilor pe care el le avea în proprietate între moștenitorii săi B. Gh.G., fiu; B. Gh.Octav, fiu; M. M., legatară.

Urmare a cererilor menționate, C. . funciar a înscris în anexa 32- tabelul nominal privind persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol în temeiul art. 36 din Legea nr.18/1991- la poz.1 pe B. O. și G. M., pentru suprafața de 9 ha teren la ..

De asemenea, C. Puiești de fond funciar a înscris în anexa 37 – tabelul nominal privind persoanele fizice prevăzute la art. 36 și art. 38 din Legea nr.18/1991, republicată, cărora li s-a stabilit calitatea de acționar - la poz.5 pe B. O., B. C. O. și C. A., pentru suprafața de 41 ha teren, în calitate de acționari la ..

Propunerile Comisiei . validate prin Hotărârea nr.157/17.07.2002 a Comisiei Județene V. de fond funciar.

Ulterior, prin titlul de proprietate nr.1956/_/15.08.2003 s-a reconstituit titularilor B. Gh.C. Contantin, C. O.T. M. și T. O.C. suprafața de 50 ha teren, situată pe raza satului Gîlțești, . care este inclusă și suprafața de 18 ha livezi, ce constituie tarlaua 32, . pct.”Cristești”.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad cu nr.1082/16.03.2007 (număr unic_ ), Agenția Domeniilor Statului București a chemat în judecată pe B. C. C., C. V., C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1956/_/15.08.2003 emis titularilor B. Gh.C. C., C. O. T. și T. O. C., în ceea ce privește suprafața de 18 ha livezi, ce constituie tarlaua 32, . și să se constate nulitatea absolută a actelor subsecvente încheiate în baza acestui titlu.

În motivarea acțiunii, Agenția Domeniilor Statului a arătat că suprafața de teren ce constituie tarlaua 32, . titlul de proprietate nr.1956/_/2003 făcea parte din domeniul privat al statului, era administrată de Agenția Domeniilor Statului, iar pentru retrocedarea acestei suprafețe nu a fost respectată procedura de predare prin protocol, așa cum prevăd disp.art.9 din HG nr.626/2001 și art. 44 din HG nr.1172/2001. De asemenea, suprafața de 50 ha teren înscrisă în titlu era evidențiată inițial în exploatarea S.C. ”Prodagro” Zorleni, însă titlul a fost emis pentru o suprafață de teren aflată în exploatarea S.C. ”Horticola” Puiești. A mai arătat reclamanta că nu s-a întocmit anexa 42 pentru recuperarea investițiilor, conform art.19 din Legea nr.400/2002.

Soluționând cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._, Judecătoria Bârlad a pronunțat sentința civ. nr. 1096/12.04.2007, prin care a fost admisă cererea pentru constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.1956/_/15.08.2003, formulată de reclamanta Agenția Domeniilor Statului București, în contradictoriu cu pârâții B. C. C., C. V., C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și a fost constatată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate asupra terenurilor nr.1956/_/15.08.2003, emis titularilor B. Gh. C. C., C. O.T. M., T. O.C., nulitate care privește suprafața de 18 ha teren livezi, ce constituie tarlaua 32, . extravilanul satului Gîlțești, ., din pct.”Cristești”.

În considerentele sentinței nr. 1096/12.04.2007, s-a reținut că, privitor la suprafața de 18 ha teren livezi, înscrisă în titlul de proprietate nr.1956/_/15.08.2003, prin nota nr.125.069/1.05.2006, întocmită de Agenția Domeniilor Statului, s-a consemnat că, în urma cercetărilor efectuate, a rezultat că anexele 32 și 37 au fost validate pentru o suprafață de 50 ha teren din terenul aferent S.C. ”Prodagro” S.A. Zorleni, predat de Agenția Domeniilor Statului prin Protocolul nr._/6.09.2002, însă prin titlul de proprietate nr.1956/_/2003 s-a reconstituit o suprafață de 50 ha teren administrată de ..

Din „Situația fondului funciar în urma inventarierii terenurilor agricole și a celor sub luciu de apă cf. Ord.comun al MAAP și MAP nr.150 și 106/2002”, a rezultat că suprafața de 43,08 ha teren livezi din patrimoniul . afla în administrarea Agenției Domeniilor Statului.

Prin sentința menționată, s-a reținut incidența prevederilor art. 57 alin.1 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.180/2000 - în vigoare la data formulării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, conform cărora persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol, în temeiul art. 36 din Legea nr.18/1991, li se restituie în natură suprafețe cu destinație agricolă, de aceeași calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăți, potrivit art.8 din Legea nr.1/2000.

De asemenea, potrivit art.8 din Legea nr.1/2000, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol, în temeiul art.36 din Legea nr.18/1991, li se restituie în natură suprafețe cu destinație agricolă, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate în perimetrul acestor societăți.

Or, numiților B. O., B. C. O. și C. A. li se stabilise calitatea de acționar la S.C. ”Prodagro” Zorleni, iar nu la S.C. ”Horticola” Puiești.

Potrivit art. 57 alin.3 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.180/2000, după informarea comisiei locale de fond funciar, se întocmește anexa 32, se verifică și se avizează documentația de către Ministerul Agriculturii și Alimentației prin împuterniciții săi, directorii generali ai direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și se transmite prefectului pentru emiterea titlului de proprietate.

Din actele dosarului, nu a rezultat că documentația întocmită de C. . funciar ar fi fost avizată de Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană V..Deoarece suprafața de 18 ha teren livezi înscrisă în titlul de proprietate nr.1956/_/2003 aparținea domeniului privat al statului, în cauză sunt aplicabile prev. art.III lit.b din Legea nr.169/1997, potrivit cărora sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului. În condițiile arătate, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.1956/_/15.08.2003.

Sentința civ. nr. 1096/12.04.2007 a rămas irevocabilă prin decizia civ. nr. 907/R/11.09.2007 pronunțată de Tribunalul V., prin care a fost respins recursul formulat de B. C. C. și C. V..

După pronunțarea sentinței civ. nr. 1096/12.04.2007, petentul B. C. C. a refuzat să încheie acorduri cu investitorii de pe terenurile ce au fost oferite acestuia, motiv pentru care, prin adresa nr. 2586/4.04.2012, C. . funciar a solicitat Agenției Domeniilor Statului –Reprezentanța V. să comunice dacă mai există terenuri ce ar putea fi atribuite petentului.

Prin adresa nr. 25/17.04.2012, Agenția Domeniilor Statului –Reprezentanța V. a comunicat Primăriei ..D.S. V. nu deține teren ce ar putea fi retrocedat, în natură, pe raza . pe raza comunelor limitrofe.

Prin Hotărârea nr. 152/5.03.2012 a Comisiei Județene V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost validată propunerea Comisiei . de fond funciar privind punerea în executare a sentinței civ. nr. 1096/2007 a Judecătoriei Bârlad.

Pentru soluționarea prezentei cauze, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare topografice.

Astfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, întocmit de expertul C. V. M., depus la dosarul instanței la data de 12.09.2012, filele 83-84, s-a stabilit că pe raza comunelor Puiești, Zorleni, jud. V. și a comunelor limitrofe acestora nu sunt suprafețe de teren arabil ce ar putea fi atribuite în proprietate petentului B. C. C..

Petentul a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză întocmit de expertul C. V. M., susținând că, pentru efectuarea expertizei expertul nu l-a citat pe petent într-un termen rezonabil pentru ca acesta să poată participa la efectuarea expertizei, după cum nu l-a citat nici pe expertul tehnic asistent al petentului, așa cum s-a încuviințat de către instanță. Astfel, nu au fost respectate prevederile art. 208 și art. 209 Cod.proc.civ., situație ce atrage nulitatea raportului de expertiză.

La termenul din 11.10.2012, aceste obiecțiuni formulate de către petent au fost respinse de către instanță, reținându-se că expertul a înștiințat părțile despre data efectuării expertizei în termen legal- încheierea de ședință din 11.10.2012, fila 101 dosar.

La același termen de judecată, instanța a solicitat expertului tehnic judiciar C. V. M. să completeze raportul de expertiză întocmit, în sensul de a răspunde la toate obiectivele propuse de către petent. Pentru întocmirea suplimentului de expertiză, la cererea expertului au fost acordate mai multe termene de judecată. Expertul tehnic judiciar a comunicat instanței că în ședința Comisiei județene V. de fond funciar din data de 4.10.2012 a fost dezbătut cazul petentului B. C. C. și s-a stabilit ca A.D.S. V. să comunice în scris Comisiei locale de fond funciar Puiești oferte de punere în posesie în natură pentru 18 ha teren (adresele de la filele 111 și 119 dosar).

La data de 28.01.2013, expertul tehnic judiciar C. V. M. a comunicat instanței suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, aflat la fila 140 dosar, prin care a stabilit următoarele:

- nici la dispoziția Comisiei . funciar și nici la dispoziția Consiliului Local . terenuri disponibile, rămase neatribuite care să poată fi retrocedate;

- la dispoziția consiliilor locale din comunele limitrofe Voinești, Gherghești, I., Pogana, Coroiești nu există terenuri disponibile. Aceste comisii nu dispun de terenuri nici pentru a fi atribuite locuitorilor acestor comune.

Ulterior depunerii la instanță a suplimentului la raportul de expertiză, prin adresa înregistrată la instanță la data de 4.02.2013 (filele 143-144 dosar) expertul C. V. M. a comunicat înștiințarea pe care a primit-o de la Agenția Domeniilor Statului- Reprezentanța V..

Astfel, prin adresa nr. 670/25.01.2013, emisă de Agenția Domeniilor Statului –Reprezentanța V., s-a comunicat oferta de terenuri retrocedabile, pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr.152/2012 a Comisiei Județene V. de fond funciar, astfel:

- suprafața de 18 ha teren pășune de la . .;

- suprafața de 10 ha teren pășune de la . M., tarlaua 25 și tarlaua 39;

- suprafața de 18 ha teren pășune de la . M., tarlaua 53.

Privitor la cererea prin care petentul a solicitat anularea Hotărârii nr. 152/15.03.2012 a Comisiei Județene V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, așa cum s-a expus mai sus, prin această hotărâre a fost validată propunerea Comisiei . de fond funciar privind punerea în executare a sentinței civ. nr. 1096/2007 a Judecătoriei Bârlad.

O hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă are putere de lege și trebuie pusă în executare.

Or, prin Hotărârea nr. 152/15.03.2012 a Comisiei Județene V. de fond funciar nu s-a dispus altceva decât punerea în executare a unei hotărâri judecătorești. Față de această situație, cererea prin care petentul a solicitat anularea Hotărârii nr. 152/15.03.2012 a Comisiei Județene V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Privitor la cererea prin care petentul B. C. C. a solicitat obligarea pârâtelor să emită petentului un titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren, așa cum s-a expus mai sus, petentul B. C. C., împreună cu B. Gh. O. și cu C. A. au solicitat, prin cererea înregistrată cu nr.398/3.02.1998 la Primăria . se reconstituie diferența de 41 ha teren arabil și de 27 ha teren forestier.

Această cerere a fost formulată în condițiile Legii nr. 169/1997.

În baza acestei cereri, C. Puiești de fond funciar a înscris în anexa 37 (tabelul nominal privind persoanele fizice prevăzute la art. 36 și art. 38 din Legea nr.18/1991, republicată, cărora li s-a stabilit calitatea de acționar), la poz.5, pe B. C. O., B. O. și C. A., pentru suprafața de 41 ha teren, în calitate de acționari la .. Pe baza acestei cereri a fost întocmit titlul de proprietate nr.1956/_/15.08.2003, pentru 50 ha teren, însă ulterior s-a constatat nulitatea absolută a acestui titulu suprafața de 18 ha livezi, din tarlaua 32, . pct.”Cristești”.

Potrivit art. 38 alin.1 din Legea nr. 18/1991, republicată, Persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar în temeiul art. 37 (…), pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege”.

Articolul 9 alin.1 din Legea nr. 18/1991, republicată, prevede că: „Persoanele cărora li s-ar reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeței de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și pentru diferența dintre această suprafață și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți”.

Reținând că cererea nr.398/3.02.1998 a fost formulată de către petent în condițiile Legii nr. 169/1997, devin aplicabile prevederile art. 3 alin.3 și alin.4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, conform cărora:

„(3) În cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condițiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei județene, precum și prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile”.

(4) În situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condițiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedat”.

Raportat textelor de lege sus menționate, se reține că, după constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate, celor 3 titulari nu li s-a atribuit o altă suprafață de teren nici în natură, nici nu li s-au acordat despăgubiri.

În condițiile de mai sus, se impune a se reconstitui petentului B. C. C. și celorlalte două persoane care au formulat cererea înregistrată cu nr. nr.398/3.02.1998 la Primăria . Gh. O. și C. A., dreptul de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil.

Ca urmare, pârâtele vor fi obligate să reconstituie petentului și celorlalte două persoane B. Gh. O. și C. A., dreptul de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil.

În cauza de față, Agenția Domeniilor Statului a adresat petentului o ofertă pentru reconstituirea în natură a dreptului de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren, astfel: suprafața de 18 ha teren pășune de la . .; suprafața de 10 ha teren pășune de la . M., tarlaua 25 și tarlaua 39; suprafața de 18 ha teren pășune de la . M., tarlaua 53.

La termenul de judecată din 14.02.2013, avocatul petentului B. C. C. a precizat că petentul nu este de acord să i se atribuie în proprietate niciuna dintre suprafețele de teren menționate în oferta înaintată de A.D.S.–Reprezentanța teritorială V..

Potrivit art. 10 alin. 2 din H.G. nr. 890/2005, modificată și completată, „În situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile”.

Față de împrejurarea că petentul nu este de acord cu oferta care a fost adresată de către A.D.S., cererea prin care petentul a solicitat obligarea pârâtelor să emită petentului un titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren va fi respinsă, ca neîntemeiată, urmând ca, pentru această suprafață de teren, petentului și celorlalte două persoane solicitante, B. Gh. O. și C. A., să li se acorde despăgubiri.

Petentul a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă de 702,10 lei, reprezentând indemnizație pentru expertul C. V. M..

Potrivit art. 274 alin.1 și art. 277 Cod.proc.civ., fiind apreciate în culpă, pârâtele C. . pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor vor fi obligate, în solidar, să plătească petentului ½ din cheltuielile de judecată efectuate în proces, adică să plătească suma de 351,05 lei.

Împotriva sentinței civile nr. 520 din 18.02.2013 pronunțata de Judecătoria Bârlad a declarat recurs reclamantul B. C. C., invocând următoarele aspecte:

In primul rând a arătat recurentul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala in sensul că a acordat reclamanților ceea ce aceștia nu au solicitat (art. 304 ind. l pct.6 C.).

Prin hotărârea pronunțata instanța „a obligat C. locala Puiesti sa reconstituie petentului dreptul de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil, urmând ca pentru aceasta suprafața de teren, petentului si celorlalte persoane sa li se acorde despăgubiri".

Astfel, in mod greșit instanța a obligat C. Locala Puiesti sa acorde reclamantului despăgubiri, apreciind numai in baza unei adrese eliberate de ADS V. ca nu mai exista suficient teren in rezerva comisiei de fond funciar Puiesti C3t si a celorlalte comisii limitrofe.

Reclamantul prin cererea de chemare in judecata a solicitat doar obligarea paratelor la eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil fapt confirmat si pe parcursul cercetării judecătorești, reclamantul manifestându-si interesul doar pentru teren arabil de tipul si calitatea celui expropriat.

Faptul ca aceste comisii de fond funciar au la dispoziție teren arabil pentru care refuza eliberarea titlului de proprietate, este evident si rezulta din refuzul acestora de a pune la dispoziție atât expertului cat si instanței de judecata anexele 17 si 21 - cuprinzând suprafețele de teren ramase neatribuite, anexe ce nu se regăsesc la dosarul cauzei.

A mai invocat ca instanța in mod greșit a obligat parata C. Locala Puiesti la reconstituirea către reclamant a dreptului de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil întrucât reconstituirea acestui drept a avut loc inca din anul 2002 cand propunerile Comisiei corn. Puiesti au fost validate prin Hotărârea nr. 157/17.07.2002. a Comisiei Județene V. de fond funciar.

Prin cererea nr. 398/ 03.02.1998 adresata Primăriei corn. Puiesti, B. Gh O., B. Gh C. C. si C. A. au solicitat sa li se reconstituie diferența de 41 ha teren arabil si de 27 ha teren forestier. Propunerile Comisiei corn. Puiesti au fost validate prin Hotărârea nr.

157/17.07.2002. a Comisiei Județene V. de fond funciar, fiind eliberat la 15.08.2003, TP 1956/_, prin care s-a reconstituit titularilor B. Gh C. C. s.a suprafața de 50 ha teren arabil, situat pe raza satului Giltesti, corn. Puiesti, suprafața in care a fost inclusa si suprafața de 18 ha livezi punctul Cristes Nulitatea absolută parțiala a TP nr. 1956/_/15.08.2003. s-a datorat faptului ca cele 18 ha livada au fost acordate pe un alt amplasament decât cel administrat de societatea Prodagro SA Zorleni, societate in cadrul căreia li s-a stabilit calitatea de acționar titularilor dreptului de proprietate potrivit art. 36 si 38 din Legea 18/1991.

Având in vedere aceasta situație, apreciază recurentul ca prin nulitatea parțiala a titlului de proprietate ce s-a datorat doar culpei paratei, nu a fost anulat si dreptul de proprietate al reclamantului pentru cele 18 ha teren arabil, reconstituit in anul 2002 si validat la la 17.07.2002 prin Hotărârea 157, ci doar amplasamentul pe care a fost eliberat titlul de proprietate.

A mai arătat că si parata, prin adresa nr. 2586/04.04.2012 (fila 51), in solicitarea către ADS, solicita teren pentru a fi pus in posesie fizic si nu solicita teren in vederea reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului.

Efectul general al cererii nr. 398/ 03.02.1998, consta în investirea comisiei locale competente si obligarea acestea de a soluționa cererea.

Ori, deși, reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin hotărârea comisiei județene nr. 157/2002, dreptul acestuia nefiind contestat de nicio parte interesata, ba chiar s-a procedat si la emiterea unui titlu de proprietate anulat parțial, reclamantul nu- si poate valorifica nici dupa 11 ani acest drept, pârâtele prevalându-se de lipsa terenului in rezerva comisiilor, fără insa a proba aceasta susținere cu niciun document sau harta cadastrala deși reclamantul a solicitat acest aspect.

Așadar, fata de dispozițiile legale si în raport de actele si lucrările dosarului rezulta ca pârâta C. Locala Puiesti si nici cea Județeană nu a finalizat procedura declanșata de către reclamant, în sensul ca nu a emis titlul de proprietate pentru cele 18 ha teren arabil – actul final al procedurii administrative, desi dreptul petentului a fost recunoscut.

Recurentul a mai arătat că instanța a tras concluzii greșite cu privire la inexistenta suprafețelor de teren in rezerva comisiilor de fond funciar, doar pe baza susținerilor efectuate de părți si fără a prezenta vreun document (schița, harta cadastrala, etc) in acest sens. Deși reclamantul a solicitat expertului sa verifice si sa atașeze expertizei anexele 17 si 21 - cuprinzând suprafețele de teren ramase neatribuite, administrate de consiliul local Puiești cat si hărțile cadastrale ale terenului extravilan al corn. Puiești si a zonelor limitrofe, rezulta din suplimentul la expertiza (fila 140) întocmit de expert faptul ca la nivelul comisiei locale Puiesti nu exista anexele 17 si 21... hărțile cadastrale sunt in format cel puțin A0, neexistând posibilitatea de a le xeroxa.

In concluzie, solicită să se admită recursul, să se modifice sentința recurată si

să se admită acțiunea formulata de petent in sensul de a obliga paratele la eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren arabil..

Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Instanța de recurs retine ca recurentul a invocat in mod expres motivul prevăzut la punctul 6 din art. 304 din vechiul Cod procedura civila, aplicabil in cauza, raportat la data formulării cererii. In acest sens a invocat faptul ca instanța de fond s-ar fi pronunțat pe ceva ce nu s-a cerut de către părți.

De asemenea se vor avea in vedere dispozițiile art. 304 indice 1 din codul de procedură civilă care stabilesc ca recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute in art. 304, instanța putând sa examineze cauza sub toate aspectele.

In baza principiului rolului activ al judecătorului, instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeala privind aflarea adevărului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale.

In speță, instanța de fond a dat dovada de rol activ pentru a lamuri cauza sub toate aspectele, exigenta stabilita de altfel si de jurisprudența Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO, cuprinde, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observațiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Convenția nevizând sa garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât daca aceste „observații” sunt . analizate cum se cuvine de către instanța sesizata (Cauza Artico impotriva Italiei).

Cu alte cuvinte, articolul 6 CEDO implică, in special, in sarcina instanțelor de judecata obligația de a se dedica unei analize efective a temeiurilor, argumentelor si propunerilor de probatoriu ale părților.

In speță, instanța de fond a reținut in mod corect, că cererea nr.398/3.02.1998 a fost formulată de către reclamantul B. C. C. în condițiile Legii nr. 169/1997, precum si faptul ca devin aplicabile prevederile art. 3 alin.3 și alin.4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Potrivit acestor dispoziții legale „ În cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condițiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei județene, precum și prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile”.

Totodată, in situația în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condițiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedat”.

Ori, in cauză, după constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate, astfel cum rezulta din sentința civila nr. 1096/12.04.2007, pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasa irevocabilă prin respingerea recursului, celor 3 titulari (inclusiv recurentul-reclamant) nu li s-a atribuit o altă suprafață de teren nici în natură, nici nu li s-au acordat despăgubiri.

De asemenea, deși se invocă faptul că instanța de fond in mod greșit a reținut că nu mai exista teren rămas neatribuit pe raza comunei Puiesti, tribunalul constată că aceasta susținere este nefondată. Astfel, judecătorul de la fond și-a fundamentat soluția pe baza probelor administrate. Ori, conform înscrisurilor depuse la dosar, coroborate cu raportul de expertiza rezultă tocmai faptul că nu mai teren disponibil. Mai mult, cel ce face o susținere in fata instanței de judecata, este ținut să o probeze.

Prin adresa nr. 670/25.01.2013, emisă de Agenția Domeniilor Statului –Reprezentanța V., s-a comunicat oferta de terenuri retrocedabile, pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr.152/2012 a Comisiei Județene V. de fond funciar, după cum urmează:

- suprafața de 18 ha teren pășune de la . .;

- suprafața de 10 ha teren pășune de la . M., tarlaua 25 și tarlaua 39;

- suprafața de 18 ha teren pășune de la . M., tarlaua 53, dar reclamantul a refuzat oferta.

Având in vedere că recurentul –reclamant nu a fost de acord cu oferta care a fost adresată de către A.D.S., in mod temeinic cererea prin care petentul a solicitat obligarea pârâtelor să emită petentului un titlu de proprietate pentru suprafața de 18 ha teren a fost respinsă, ca neîntemeiată, urmând ca, pentru această suprafață de teren, să i se acorde despăgubiri, in baza dispozițiilor legale enunțate in considerentele deciziei.

Față de aceste considerente, in baza dispozițiilor art. 312 alineat 1 din Codul de procedura civila, constatând ca nu este incident in cauza niciunul dintre motivele de modificare sau casare prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă, că hotărârea este legală si temeinică, tribunalul va respinge recursul declarat de B. C. C. împotriva sentinței civile nr. 520 din data de 18.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, sentință pe care o va menține.

In ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit articolului 274 din Codul de procedura civila,”partea care cade in pretențiuni va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecata.” Fundamentul acordării acestor cheltuieli de judecata il constituie culpa procesuală, astfel încât partea care a pierdut procesul va suporta atât cheltuielile făcute de ea cat si cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul.

Având in vedere soluția instanței de recurs, raportat la prevederile articolului 274 Cod procedura civila, tribunalul va respinge cererea recurentului privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de B. C. C. împotriva sentinței civile nr. 520 din data de 18.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, sentință pe care o menține.

Respinge cererea recurentului privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28 mai 2013.

Președinte,

P. C. D.

Judecător,

E. R. I.

Judecător,

C.-S. A.

Grefier,

A. C.

Red. I.E.R./04-06-2013

Tehndact. A.Ci. /10-06-2013

2 ex./10-06-2013

Judecător fond: I. T.

← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 443/2013....		Succesiune. Decizia nr. 1136/2013. Tribunalul VASLUI →

Fond funciar. Decizia nr. 763/2013. Tribunalul VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 763/2013. Tribunalul VASLUI