Plângere contravenţională. Decizia nr. 1024/2013. Tribunalul VASLUI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1024/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 09-09-2013 în dosarul nr. 4904/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1024/R
Ședința publică de la 09 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier M.-L. M. F.
Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurent M. B. G. și pe intimata Direcția R. Drumuri și Poduri Iași, declarat împotriva sentinței civile nr.230 din 23.01.2013 a Judecătoriei Bîrlad, având ca obiect-plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 2 sept.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 9 sept.2013.
Ulterior deliberării;
INSTANȚA:
Asupra recursului civil de față, tribunalul reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 230 din 23.01.2013 a Judecătoriei Bârlad, s-a dispus respingerea plângerii formulată de petentul, M. B. G., domiciliat în Bârlad,..A, jud.V. împotriva procesului verbal de contravenție nr._ din 16.08.2012 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.-Direcția R. de drumuri și poduri Iași, cu sediul în Iași,..19, jud.Iași.
A menținut procesul verbal de contravenție în întregime.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Cu nr.4904 din 28.09.2012 s-a înregistrat plângerea prin care petentul M. B. G., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze procesul verbal de contravenție nr._ din 16.08.2012 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- Direcția R. de Drumuri și Poduri Iași, cu sediul în Iași,..19, jud.Iași, să anuleze amenda de 3000 lei aplicată și măsura complementară dispusă și în subsidiar să aplice sancțiunea de avertisment.
Motivând plângerea petentul a susținut că sancțiunea aplicată de organul constatator este neîntemeiată. Nu a încălcat dispozițiile art. 46 alin. 1 din OUG nr.43 /1997, modificat. Panourile publicitare nu sunt proprietatea sa, nu s-a periclitat siguranța circulației, panourile erau amplasate în apropierea zonei drumului public. A mai susținut că nu are calitate de contravenient câtă vreme panourile nu erau proprietatea sa . Controlul a fost efectuat abuziv de agentul constatator și nu este reală situația invocată de agentul constatator în sensul că a refuzat semnarea procesului verbal de contravenție. Nu a fost de față la încheierea procesului verbal și efectuarea controlului. A depus în probă copie de pe procesul verbal de contravenție, copie de pe Hotărârea nr.11 din 15.III .1996, adeverința nr.7944 din 14 dec.2012, planșe foto extrajudiciare, copie de pe F.F. 2734 din 14.11.2008, copie de pe contractul de comodat autentificat cu nr.3077 din 1 iulie 2011, copie de pe Încheierea nr._ emisă de OCPI V., copie de pe autorizația nr. 369 din 06.07.2011.
Prin întâmpinare, organul constatator a solicitat respingerea plângerii.
A susținut că, în ziua de 16.08.2012, reprezentantul SND Bârlad a constatat că petentul M. B. G. a ocupat zona drumului național prin amplasarea a două panouri publicitare –DN 24 Km 64+565; Km 64+611, fără a respecta disp. art.46 din O.G. nr. 43/1997. Petentul a fost somat prin adresa nr.1154 /22.06.2012 să dea jos panourile publicitare, nu a dat curs acestei adrese și nu s-a prezentat la sediul SND Bârlad cu documentația tehnică pentru autorizarea panourilor publicitare. A depus în probă adresa nr.1154 din 22.06.2012, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare cu confirmare de primire, adresa nr.2176 din 10.10.2012 cu confirmare de primire, adresa 1445 din 16.08.2012 cu confirmare de primire, nota de constatare nr.1119 din 16.08.2012. La cererea petentului a fost audiat martorul M. E. D. .
Examinând plângerea petentului, în baza probelor administrate și în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție nr._ din 16.08.2012 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. petentul, M. B. G., a fost sancționat contravențional pentru contravenția prev. de art.46 .2 din O.G. nr. 43/1997 .
În conținutul procesului verbal s-a reținut faptul că în data de 16. 08 .2012 ora 9,45, locul DN 24 Km 64+565; Km 64+611, Bădeana-Bârlad s-a constatat că petentul M. B. G. are amplasate două panouri publicitare pe zona DN 24 fără aviz de amplasare din partea administratorului național de drum. A fost somat prin adresa nr.1154 din 22 iunie 2012. S-a aplicat sancțiunea amenzii de 3000 lei și s-a dispus măsura demontării panourilor.
Petentul nu a semnat procesul verbal situație confirmată cu martor. Procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentului prin afișare, la data de 13 sept.2012, în prezența unui martor așa cum rezultă din procesul verbal de comunicare, fila 29 dosar. Au fost îndeplinite disp.art.27 din O.G. 2/2001. Cu privire la termenul de introducere a plângerii, instanța apreciază că petentul a respectat disp.art.27 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la aspectul inexactității consemnărilor din procesul verbal în sensul că petentul a refuzat semnarea instanța a reținut că organul constatator a aplicat disp. art.19 din O.G. nr. 2/2001.
În sensul că a confirmat printr-un martor faptul că petentul nu a semnat procesul verbal de contravenție nu s-a specificat că acesta ar refuza cum a susținut petentul.
Potrivit art. 46 alin. 1 din OG 43/1997:
(1) „ Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile în care se emite autorizație de amplasare și/sau de acces în zona drumului public fără acord prealabil.”
Din declarația martorului M. E. D. rezultă că exista panou publicitar care indică faptul că este spălătorie auto și vulcanizare. Distanța dintre panou și societatea S.C.Wash Expert este cam la 10 m față de societate.
La data de 06.07.2011 cu nr.369 petentul a obținut autorizație de amplasare și execuția de lucrări în zona drumurilor publice de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, valabilă 12 luni însă nu cu privire la amplasarea panourilor publicitare, ci cu privire la construire anexă exploatare agricolă, împrejmuire și amenajare acces auto la drumul național în zona DN 24 Km 64 +565+64+611, drept cu acces rutier la Km 64+601.
Rezultă așadar că susținerea petentului în sensul că nu are calitate de contravenient pe considerentul că ar exista o societate S.C.Wash Expert este lipsită de temei .Contractul de comodat privește folosința unei suprafețe de 4000 m.p. care este luată în folosință de la M. R. de M. B. G. în numele și pentru S.C.Wash Expert de la soția acestuia M. R..
Urmează așadar ca plângerea având ca temei lipsa calității de contravenient a petentului să se respingă ca neîntemeiată. Potrivit art.46 alin. 2 din O.G. nr. 43/ 1997, modificată:
“ (2) În lipsa autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public pentru lucrările prevăzute la alin. (1) administratorul drumului notifică titularului autorizației de construire să desființeze lucrările în termen de 5 zile de la data notificării. În cazul nerespectării acestui termen, administratorul drumului desființează lucrările prevăzute la alin. (1), pe cheltuiala titularului autorizației de construire, în conformitate cu reglementările în vigoare ”, iar potrivit art. 53 din același act normativ:
“ (1) Căile de acces realizate în zona drumului deschis circulației publice, fără avizul administratorului drumului sau fără respectarea condițiilor impuse prin autorizația de amplasament și acces, respectiv fără respectarea planului de situație aprobat, precum și căile de acces neutilizate se vor desființa de către cei care le dețin cu orice titlu, pe cheltuiala acestora, în termenul stabilit de administrator, restabilindu-se continuitatea elementelor geometrice în zona drumului deschis circulației publice.”
Prin adresa nr.1154 din 22.06.2012 petentul este înștiințat că nu a respectat condițiile obligatorii din avizul 369 din 06.07.2011 în sensul că, construcția realizată nu are destinația de exploatare agricolă cum s-a emis autorizația, ci de spălătorie și vulcanizare. S-a pus în vedere demolarea acesteia. S-a mai solicitat demontarea panourilor publicitare amplasate ilegal, pe partea dreaptă 24 Km 64 +565+64+611.
La data de 16.08.2012 s-a încheiat nota de constatare nr.1119 și s-a întocmit procesul verbal de contravenție.
Rezultă că petentul a încălcat dispozițiile art. 46 din O.G. nr. 43/1997, modificat, că organul constatator a dovedit fapta contravențională.
Probele administrate la cererea petentului nu înlătură faptele contravenționale reținute.
Cu privire la amenda aplicată și sancțiunea complementară dispusă instanța a apreciat că fapta petentului este în concordanță cu gradul de pericol social apreciat de organul constatator și condițiile săvârșirii acesteia. Sunt îndeplinite disp. art.5 -7 și 21 pct. 3 din O.G. nr. 2/2001, astfel că a respins plângerea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat recurs petentul M. B. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
În primul rând, în ceea ce privește legalitatea sentinței atacate, recurentul a arătat faptul că aceasta este nelegală datorită faptului că instanța de fond, contrar prevederilor art. 261 al.1și 5 Cpp, nu s-a pronunțat cu privire la apărările sale și motivele pentru care le-a înlăturat, ceea ce semnifică o nemotivare a sentinței judecătorești.
În al doilea rând, în ceea ce privește temeinicia sentinței atacate, recurentul a susținut faptul că, în mod greșit, instanța de fond a respins plângerea sa contravențională, deși, pe de o parte, el nu avea obligația de a solicita autorizație de amplasare pentru panourile disciplinare în discuție în condițiile în care nu sunt proprietatea sa, ci a societății .(fapt dovedit prin factură fiscală și chitanță de achiziție), pe numele său fiind emisă doar autorizația de construire pentru lucrările referitoare la exploatația agricolă, ceea ce nu are nici o importanță cu privire la regimul juridic al panourilor publicitare, iar pe de altă parte, acestea aerau amplasate la o distanță semnificativă față de drumul național, condiție în care nici nu era necesară obținerea unei autorizații(acord) de amplasare din partea administratorului drumului public.
Recurentul nu si-a motivat în drept cererea. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct.9 Cpp.
În dovedire, recurentul a depus înscrisuri noi.
Legal citat, intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurentă, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanța de recurs constată următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, respectiv cel constând în omisiunea instanței de fond de a motiva considerentele pentru care a fost înlăturată apărarea sa potrivit căreia nu el trebuia sancționat contravențional, ca și persoană fizică, ci societatea ., care era proprietarul panourilor publicitare, tribunalul reține că acesta este neîntemeiat.
Cele învederate se încadrează actualmente, după abrogarea cazului de recurs prev. de art. 304 pct.10 C., în cazul de recurs prev. de art. 304 pct.5 C.
Conform prevederilor art. 261 al.1 pct.5 C., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă, raportat evident la obiectul cererii de chemare în judecată, și motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților .
Așadar, este evident că, în cazul particular al plângerilor îndreptate împotriva proceselor verbale de constatare si sancționare contravențională, instanța, în virtutea textului de lege mai sus arătat, are obligația de a analiza toate motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de către contravenient.
Din cuprinsul plângerii contravenționale reiese că recurentul a înțeles să critice mai ales greșita sa sancționare contravențională în condițiile în care panourile publicitare ar fi aparținut societății comerciale .. Din cuprinsul hotărârii recurate, reiese că instanța a examinat criticile recurentului cu privire la acesta aspect în ultimul alineat de la fila 3 a hotărârii.
D. pentru care, critica recurentului privind nemotivarea sentinței de fond nu poate fi primită.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs, respectiv cel privind netemeinicia sentinței atacate pe considerentele că, pe de o parte, el nu avea obligația de a solicita autorizație de amplasare pentru panourile disciplinare în discuție în condițiile în care nu sunt proprietatea sa, ci a societății .(fapt dovedit prin factură fiscală și chitanță de achiziție), pe numele său fiind emisă doar autorizația de construire pentru lucrările referitoare la exploatația agricolă, ceea ce nu are nici o importanță cu privire la regimul juridic al panourilor publicitare, iar pe de altă parte, acestea erau amplasate la o distanță semnificativă față de drumul național, condiție în care nici nu era necesară obținerea unei autorizații(acord) de amplasare din partea administratorului drumului public, tribunalul reține faptul că și acest motiv de recurs este neîntemeiat.
Prin procesul-verbal de contravenție nr._ din 16.08.2012 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. petentul M. B. G., a fost sancționat cu amenda în cuantum de 3.000 lei pentru contravenția prev. de art.46 .2 din O.G. nr. 43/1997, constând în aceea că, la data de 16. 08 .2012 ora 9,45, locul DN 24 Km 64+565; Km 64+611, Bădeana-Bârlad s-a constatat că acesta are amplasate două panouri publicitare pe zona DN 24 fără aviz de amplasare din partea administratorului național de drum, fiind somat în prealabil să ridice aceste construcții prin adresa nr.1154 din 22 iunie 2012.
Totodată, conform prevederilor art. 61 lit.b) din OUG nr. 43/1007 privind regimul juridic al drumurilor constituie contravenție si se sancționează cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicată persoanei fizice sau juridice, încălcarea prevederilor art. 46 al.1 din același act normativ, care impun ca amplasarea în zona drumurilor publice a panourilor publicitare să se realizeze în baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil si a autorizației de amplasare.
Reține instanța de recurs faptul că,din interpretarea acestor prevederi legale, rezultă faptul că amplasarea panourilor publicitare în zona drumului public se realizează în baza solicitării prealabile formulate de către titularul autorizației de construire ori de către titularul autorizație pentru amplasarea si executarea de lucrări în zona drumului public, solicitare având drept obiect acordul de amplasare a panourilor publicitare.
Recurentul contestă faptul că, în condițiile în care cele două panouri publicitare aparțineau ., societate comercială în cadrul căreia avea calitatea de asociat, panouri semnalizând prezența unei vulcanizări si a unei spălătorii auto aparținând acestei societăți comerciale, amplasată pe terenul proprietatea sa și a soției sale, M. R., si care-și desfășura activitatea într-un imobil aparținând tot lor, această persoană juridică, care era beneficiarul acestei lucrări, acestor panouri publicitare,trebuia să îndeplinească toate formalitățile necesare obținerii acordului prealabil pentru amplasarea panourilor în zona drumurilor naționale.
Tribunalul reține faptul că, cum din înscrisurile depuse de către ambele părți atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și în faza de recurs, rezultă faptul că recurentul M. B. G. are calitatea de coproprietar cu privire la terenul pe care au fost amplasate cele două panouri publicitare și este și titularul autorizație nr. 369/6.07.2011 pentru amplasarea si executarea de lucrări de construire în zona drumului public, potrivit prevederilor legale mai sus arătate, lui îi revenea obligația de a solicita intimatei acordul prealabil pentru amplasarea panourilor publicitare în zona drumului național.
Pe de altă parte, relevă tribunalul faptul că nu pot fi primite nici susținerile recurentului potrivit cărora nu era necesară obținerea unei autorizații de amplasare deoarece cele două panouri publicitare erau situate la o distanță apreciabilă față de drumul național.
Conform prevederilor art. 14 -17și a anexei 1 din OUG nr. 46/1997 zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție, ampriza drumului este suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă, zonele de siguranță sunt suprafețele de teren situate de o parte și de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv semnalizării rutiere, plantației rutiere sau altor scopuri legate de întreținerea și exploatarea drumului, siguranței circulației ori protecției proprietăților situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranță fac parte și suprafețele de teren destinate asigurării vizibilității în curbe și intersecții, precum și suprafețele ocupate de lucrări de consolidare a terenului drumului și altele asemenea. Limitele zonelor de siguranță a drumurilor, podurilor și viaductelor, în cale curentă și aliniament, sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar zonele de protecție sunt
suprafețele de teren situate de o parte și de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției și dezvoltării viitoare a drumului. Limitele zonelor de protecție, conform anexei 1, în cazul drumurilor naționale, de 22 metri de la axul drumului până la marginea exterioară a zonei de drum.
Cum în speță atât din mențiunile procesului verbal contestat, dar și din fotografiile depuse de către intimat rezultă dincolo de orice dubiu că cele două panouri publicitare erau amplasate în imediata vecinătate a părții carosabile a drumului național, fiind în zona de protecție a drumului public, este evident faptul că, contrar susținerilor recurentului, era necesară obținerea acordului prealabil a administratorului drumului public pentru amplasarea acestora.
Pentru toate aceste considerente, instanța de recurs constata că sentinta atacata este legală si temeinică, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va respinge recursul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de M. B. G. împotriva sentinței civile nr.230 din 23.01.2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Septembrie 2013.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, A. C. | Judecător, L.-M. B. |
Grefier, M.-L. M. F. |
Red.L.M.B.
Teh.red.M.L.F.
2 ex./01.10.2013
Jud.fond: R.I.
← Plângere contravenţională. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 212/2013. Tribunalul... → |
---|