Plângere contravenţională. Decizia nr. 218/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 218/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 18-02-2013 în dosarul nr. 1712/244/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 218/R/2013
Ședința publică de la 18 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător G. F.
Judecător L.-M. B.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V. cu sediul în V., ..1, jud.V. în contradictoriu cu intimata L. V. domiciliată în Huși, ..45, jud.V. împotriva sentinței civile nr.1054 din 28.11.2012 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursul este declarat în termen, prin serviciul registratură s-au depus motive de recurs în 2 ex., nu s-a depus întâmpinare și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Instanța, constatându-se lămurită pe bata actelor din dosar, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 al.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.1054 din 28.11.2012 Judecătoria Huși a admis plângerea formulata de petenta L. V. cu dom. în Huși ..45, jud. V. în contradictoriu cu agentul constatator IPJ V. cu sediul în V. ..1, jud. V. împotriva procesului verbal de contravenție . Nr._ din 14.09.2012
A anulat procesul verbal mai sus arătat si a înlăturat sancțiunea amenzii în sumă de 280 lei.
A exonerat petenta de plata acestei amenzi.
A anulat și sancțiunea complementara a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că petenta a fost sancționată de agentul constatator în seara de 14.09.2012 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.100 pct.13 lit.f din OUG 195 din 2002, respectiv pentru nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
Instanța, analizând din punct de vedere al legalității, procesul verbal de contravenție a cărui anulare se solicită, constată că acesta cuprinde toate elementele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OUG nr.2/2001 cât și mențiunile obligatorii prev. de art. 16 din același act normativ
Procesul verbal de contravenție cuprinde descrierea, pe scurt, a faptei in concret precum și identificarea legală a acesteia, prin trimiterea făcută de agentul constatator la textul legal care o incriminează.
În procesul contravențional operează două prezumții care se neutralizează reciproc, pe de o parte prezumția de legalitate a procesului verbal decurgând din natura sa juridică de act administrativ, iar pe de altă parte, prezumția de nevinovăție care operează în favoarea petentului având în vedere natura „penală” a contravenției.
Așa cum s-a reținut de CEDO în cauza A. c.României, contravenția reținută în sarcina petentului întrunește elementele expuse în art. 6 par.1 din CEDO, pentru că, câmpul de aplicare al OUG 195/2002 privește toți cetățenii, iar sancțiunea instituită are caracter preventiv și represiv.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile procesuale specifice în materie penală în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, printre care și prezumția de nevinovăție. Această prezumție, ca orice prezumție legală relativă, conduce la răsturnarea sarcinii probei.
Pe de altă parte, în favoarea intimatului operează prezumția instituită prin art.1171, vechiul cod civil(art.1252 Noul Cod Civil) privind legalitatea, veridicitatea și autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat în exercitarea autorităților sale de serviciu și în limitele competenței sale. Prezumția instituită prin art.1171 cod civ. (art.1252 noul cod civil) are un caracter relativ, care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă a fi combătută prin proba contrarie.
În fața a două prezumții legale relative în favoarea fiecăreia dintre părți, pentru asigurarea echilibrului procesual dintre ele, urmează ca fiecare să producă în fața instanței probe pertinente și concludente în susținerea afirmațiilor sale.
În cauza N. contra României, Curtea a arătat că sarcina de a aprecia elementele de probă și de a se pronunța asupra pertinenței lor revine jurisdicțiilor naționale întrucât, deși Convenția garantează în art.6 dreptul la un proces echitabil, admisibilitatea probelor intră în sfera de competență a dreptului intern, sarcina sa fiind numai aceea de a cerceta dacă procedura litigioasă, în ansamblu, inclusiv modul de administrare a probelor, a avut un caracter echitabil.
Soluția consacrată deja în jurisprudența națională este de coroborare a celor două prezumții cea a legalității și temeiniciei procesului verbal, profitabilă autorității emitente a procesului verbal și, respectiv, cea a nevinovăției, care implică dreptul petentului de a dovedi prin orice mijloc de probă, nerealitatea celor consemnate în procesul verbal.
Sarcina de a aprecia elementele de probă și de a se pronunța asupra pertinenței lor revine jurisdicțiilor naționale, întrucât, deși convenția garantează în art. 6 dreptul la un proces echitabil, admisibilitatea probelor intră în sfera de competență a dreptului intern, sarcina sa fiind numai aceea de a cerceta dacă procedura litigioasă, în ansamblu, inclusiv modul de administrare a probelor, a avut in caracter echitabil.
Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție–asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile proceselor care decurg din aceasta. Contravenientul, prin exercitarea plângerii, supune analizei instanței legalitatea si temeinicia procesului verbal, motivele de nelegalitate putând fi analizate de instanța din oficiu,chiar in lipsa invocării unor astfel de motive de către petent acesta având posibilitatea sa administreze probe sub aspectul temeiniciei actului sancționator, mențiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrara, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de stat.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, instanța a constatat că din actele dosarului a rezultat o altă situație de fapt decât cea reținută în actul sancționator.
CEDO a stabilit ca în măsura în care regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile cod pr.civ. reglementat de principiul onus probandi incumbit actori, obligația de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui ce invoca aceasta fapta, fiind acceptat de către Curte faptul ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept pe care Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag.
In cauza de față, s-au administrat dovezi prin care s-a făcut dovada contrară celor reținute prin procesul verbal de contravenție, reușind să răstoarne prezumția de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contravenție.
Astfel, din depoziția martorei C. V. rezultă că polițistul ,,a făcut semn prin balansarea brațului stâng,,,iar petenta a înțeles din acest semn că trebuie să încetinească viteza pentru a ocoli un obstacol semnalizat corespunzător.
Potrivit Regulamentului de aplicare a OUG 195/2012(art.88) ,, semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații:
a) brațul ridicat vertical semnifică "atenție, oprire" pentru toți participanții la trafic care se apropie, cu excepția conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiții de siguranță. Dacă semnalul este dat într-o intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare;
b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate coborî brațul sau brațele, poziția sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roșie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică "oprire" pentru participanții la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a brațului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a brațului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Polițistul care dirijează circulația poate efectua semnal cu brațul ca vehiculul să avanseze, să depășească, să treacă prin fața ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.,,
Din probele administrate nu rezultă că polițistul rutier a ridicat brațul vertical,a întins brațul orizontal sau a balansat ,în plan vertical,vreun dispozitiv cu lumină roșie sau fluorescent pentru ca reclamanta să aibă convingerea că trebuie să oprească mașina. Din declarația martorei precum și a petentei rezultă că, de fapt, polițistul a balansat vertical brațul,cu palma orientată către sol ceea ce semnifică reducerea vitezei,ceea ce petenta a și făcut.
Organul constatator nu a făcut dovada că situația de fapt s-a desfășurat în modalitatea arătată în procesul verbal.
Față de cele arătate, instanța a constatat că plângerea formulată este întemeiată.
Instanța a admits plângerea formulata de petenta L. V. cu dom. în Huși ..45, jud. V. în contradictoriu cu agentul constatator IPJ V. cu sediul în V. ..1, jud. V. împotriva procesului verbal de contravenție . Nr._ din 14.09.2012.
A anulat procesul verbal mai sus arătat și a înlăturat sancțiunea amenzii în sumă de 280 lei.
Instanța a exonerat petenta de plata acestei amenzi.
Instanța a anulat și sancțiunea complementara a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal recurentul IPJ.V. criticând-o din următoarele motive;
Susține recurenta că instanța de fond a apreciat in mod greșit ca potrivit declarației petentei si a martorei propuse de aceasta nu rezulta ca polițistul a efectuat semnal de oprire ci semnal de reducere a vitezei. Recurenta explică faptul ca petenta a avut o percepție total greșita asupra semnalelor efectuate de polițist.
Analizând actele si lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma motivelor de recurs si a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv art 304 ind 1 Cod proc. Civ si OG 2/2001 se constata ca recursul este întemeiat.
Fapta reținuta de agentul constatator este că petenta nu a respectat semnalul regulamentar de oprireefectuat de către polițistul rutier.
Tribunalul nu-și însușește concluzia primei instanței privind efectuarea de către agent a semnalului de reducere a vitezei și nu acelui de oprire, întrucât chiar susținerile petentei demonstrează că polițistul a balansat barațul în plan orizontal și nu vertical.
Faptul ca petenta a avut o percepție greșita asupra semnalelor efectuate de polițist rezulta chiar din plângerea acesteia în care menționează ca la primul semnal al polițistului observat de dumneaei, a semnalizat dreapta si a încetinit iar in momentul in care a ajuns in dreptul polițistului acesta i-a mai făcut o data semn cu mana stânga iar ea a înțeles ca trebuie sa vireze la dreapta. Astfel, aceasta a relatat următoarele « (...) Am semnalizat dreapta, am încetinit si in momentul in care am ajuns in dreptul domnului agent acesta a mai făcut înca o data semn cu mana stânga eu înțelegând sa o iau prin dreapta. (...) întrucât traficul era intens pe contrasens deoarece foarte mulți mergeau la balei am crezut ca sunt atenționata sa depășesc obstacolul prin dreapta nu prin stânga cum intenționam eu, de aceea mi-am continuat drumul cu viteza foarte mica »
De altfel si in procesul-verbal petenta a recunoscut ca agentul de politie i-a făcut mai multe semnale, intelegand totuși inițial ca trebuie sa oprească. La rubrica specifica mențiunilor din procesul-verbal petenta a consemnat personal următoarele: «LA PRIMUL SEMNAL AM OPRIT IAR PT CA ERA UN OPSTACOL IN CAROSABIL LA AL DOILEA SEMNAL AM TRECUT PRIN DREAPTA CA A MAI SEMNALIZAT O DA TA DOMNUL AGENT ».
Prin urmare, desi potrivit mențiunilor făcute de petenta este evident ca polițistul a efectuat de mai multe ori semnal de oprire a autovehiculului condus de aceasta, semnal pe care petenta desi avea obligația sa-1 cunoască nu 1-a știut percepandu-l ca o dirijare spre dreapta, instanța de fond a considerat fara nici un temei ca polițistul nu a efectuat semnalul de oprire ci de reducere a vitezei de circulație.
Astfel, este evident ca din moment ce petenta a considerat ca brațul stâng al polițistului indica schimbarea direcției către dreapta nu putea fi balansat vertical cu palma orientata către sol ci lateral (orizontal) poziție ce pentru o persoana care nu cunoaște semnificația semnalelor polițistului rutier poate fi perceputa ca o dirijare spre dreapta.
A afirma ca polițistul a efectuat un semnal cu o alta semnificație decât cea pe care a dorit sa o faca presupune faptul ca acesta nu ar cunoaște semnificația semnalelor adresate conducătorilor auto, aspect ce ar fi trebuit sa fie probat prin sesizarea participanților la trafic dirijați prin semnalele acestuia la data de 14.09.2012. Ori atât timp cat la nivelul inspectoratului nu s-a înregistrat o astfel de sesizare iar petenta nu a dovedit ca polițistul si-ar fi indeplinit atribuțiile in mod necorespunzator este evident ca percepția greșita cu privire la semnalul polițistului aparține petentei si nu agentului constatator.
In aceste condiții, necunoașterea regulilor de circulație nu poate constitui o cauza de exonerare a răspunderii contravenționale, petenta, in calitate de conducătoare auto având obligații clar stabilite prin lege, respectarea semnalelor si indicațiilor polițistului rutier presupunând in primul rand cunoașterea corecta a semnificației acestora.
In consecință, în temeiul art 312 C pr civ se va admite recursul si modifica în tot sentința in sensul respingerii plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de I.P.J.V. împotriva sentinței civile nr. 1054 din 28.11.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o modifică în tot în sensul că;
Respinge plângerea formulată de petenta L. V. împotriva procesului verbal de contravenție .. Nr._ încheiat la data de 14.09.2012 de I.P.J.V. pe care îl menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2013.
Președinte, E. S. | Judecător, G. F. | Judecător, L.-M. B. |
Grefier, F. P. |
Red./tehred.F.G.
2ex./2.04.2013
J..fond:A. A.
F.P. 25 Februarie 2013
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 217/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1024/2013. Tribunalul... → |
|---|
